BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Investiţii pentru viitor

    Matematica este regula de bază când vine vorba de realizarea unei investiţii, iar randamentul investiţional trebuie să fie unul peste medie pentru ca un dezvoltator să propună un proiect. Cu toate acestea, în ultimii ani, dincolo de „cuburile de birouri au apărut tot mai multe proiecte care pun accent pe arhitectură şi chiar pe reabilitarea unor zone care au stat (prea) mult timp abandonate vegetaţiei.

    În vara anului 2017 NEPI-Rockcastle a finalizat proiectul Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, din imediata vecinătate a Guvernului. Pe lângă clădirea de birouri, proiectul include şi Vila Oromolu, complet restaurată, alături de zona pietonală.

    „Proiectul Aviatorilor 8 nu s-a numărat printre cele mai profitabile dezvoltări, având un randament investiţional de circa 7%. Trebuia să facem o clădire mult mai înaltă pentru a ajunge la un randament de 12-13%. Spre exemplu, numai sticla curbată de la clădirea de birouri a reprezentat 10% din costul total de construcţie. Conceptul a fost gândit astfel încât faţada clădirii de birouri să reflecte vila din faţă. Contribuţia principală acolo a fost impactul asupra aspectului general al Pieţei Victoriei, care înainte găzduia o vilă degradată. Acum este un punct social cu un interes tot mai mare din partea publicului. În continuare vom dezvolta proiectul cu elemente de peisagistică, spaţiu verde şi copaci, explică Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.


    Un alt proiect similar care ar putea demara în perioada următoare este Dacia One de pe Calea Victoriei la intersecţia cu bdul Dacia, proiect aflat în portofoliul belgienilor de la Atenor, care include atât o componentă de birouri, cât şi una de reabilitare a fostului Casino Victoria, vila care în perioada interbelică era sediul legaţiei germane la Bucureşti.

    Un proiect de regenerare urbană, de transformare a unei clădiri vechi şi degradate într-un centru de interes, necesită o investiţie mai mare, însă şi beneficiul comunităţii este unul pe măsură. Prin urmare, pot fi convinşi investitorii să mizeze tot mai mult pe astfel de proiecte?

    „În România puterea de cumpărare este scăzută, iar chiriile sunt mici comparativ cu ţările vestice. În Vest avem o putere de cumpărare mai mare, iar chiriile şi costurile de construcţie sunt proporţionale. Orice investiţie este o funcţie a puterii de cumpărare dintr-o regiune economică. La astfel de proiecte, de regenerare urbană, pot contribui şi autorităţile, a spus Alex Morar. El a subliniat că autorităţile locale pot oferi anumite stimulente precum o perioadă de autorizare mai rapidă sau o reducere de taxe. În alte ţări se oferă chiar şi o reducere de 25% a taxelor la astfel de investiţii.

    „Orice construcţie cu cât este realizată mai repede cu atât generează venituri mai repede. Noi suntem foarte deschişi în a construi clădiri verzi, spre exemplu. 50% din portofoliu este reprezentat de proiecte astfel certificate şi vrem să avem o cotă şi mai mare în viitor, subliniază CEO-ul NEPI Rockcastle.

    Portofoliul imobiliar al NEPI în România este evaluat la 2,1 mili­­ar­de de euro în 2018. Astfel, la finalul anului trecut proiectele NEPI din România au ajuns să reprezinte numai 36% din valoarea portofoliului fondului, faţă de 42% la finalul anului 2017, în contextul în care fondul de investiţii a realizat achiziţii totale de aproape 600 milioane de euro anul trecut. Portofoliul fondului a ajuns la finalul anului trecut la 5,9 miliarde de euro.
    În 2018, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Sibiul este principalul oraş în vizorul celor de la NEPI, în condiţiile în care acolo vor dezvolta atât un nou mall de la zero, cum este Festival, cât şi o reconfigurare şi o extindere a centrului Shopping City Sibiu. În cazul Festival, viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull & Bear etc.) şi New Yorker. Proiectul este estimat a fi livrat până la finalul anului, în condiţiile în care construcţia a demarat la finalul lunii mai a anului trecut.

    „La Sibiu lucrăm cu tehnologia de prefabricate şi suntem în grafic cu lucrările deoarece componentele au fost comandate în avans şi sunt montate. Costurile sunt mai ridicate aşa, însă depinde mult de modul de analiză a randamentului. O mărire a costului investiţional poate fi de multe ori balansată de venit adiţional, datorită unei deschideri mai devreme sau obţinerii unei cote de piaţă mai bune, a explicat Alex Morar.
    Al doilea mall al NEPI Rockcastle ce va fi livrat în România anul acesta implică extinderea centrului Aurora Shopping Mall din Buzău, unde suprafaţa comercială va creşte cu 6.000 mp pentru a include un cinematograf Cinema City, un food court şi noi chiriaşi din zona de fashion.
    Târgu-Mureş va fi destinaţia celui mai nou proiect al NEPI, acesta fiind cel mai nou şantier anunţat de fondul de investiţii. Potrivit raportului financiar, compania este în curs de a obţine o autorizaţie de construire pentru dezvoltarea unui centru comercial de 41.300 mp în partea de sud-est a oraşului.

    „Târgu-Mureş Shopping City este în prezent închiriat în proporţie de 30% şi va avea ca ancoră un hipermarket Carrefour“, au spus într-un comunicat oficialii de la NEPI, subliniind că acesta va fi livrat cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2020, în funcţie de momentul în care vor primi autorizaţia de construire.

    Pe lângă proiectele din România NEPI va mai extinde Solaris Shopping Centre din Opole, Polonia, Arena Centar din Zabreb, Croaţia, şi Focus Mall Zielona Gora, Polonia. Astfel, singurele proiecte noi ce vor fi demarate, respectiv livrate în acest an de NEPI Rockcastle se află în România.

    În afară de acestea, oficialii de la NEPI subliniază faptul că fondul de investiţii are în proiect şi alte dezvoltări, însă acestea depind de autorizări şi condiţii de piaţă. Printre acestea s-ar putea număra şi demararea lucrărilor la extinderea mallului Promenada din nordul Capitalei. Fondul de investiţii a primit la începutul acestui an autorizaţia pentru a începe lucrările la subsolul viitoarei extensii a mallului Promenada din nordul Capitalei, potrivit datelor de la Urbanism. Acesta este primul pas spre obţinerea autorizaţiei de construire la suprafaţă, moment în care lucrările la extinderea centrului comercial şi construcţia viitoarei clădiri de birouri vor putea demara.

    Miza obţinerii autorizaţiei pentru subsol este una mare, în contextul în care viitorul centru multifuncţional va avea şapte subsoluri, fiind unul dintre cele mai adânci din Bucureşti. Potrivit documentaţiei, viitorul centru va avea în afara celor şapte subsoluri, parter şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.

    „În planul iniţial am prevăzut ca extinderea Promenada să aibă şapte niveluri subterane, astfel încât o parte să fie pentru retail, iar restul pentru clădirea de birouri, aşa cum avem şi acum, unde subsolurile -2 şi 3 sunt pentru mall. Extinderea va prelua o secţiune de retail, iar pentru zona de birouri este nevoie de suficient spaţiu de parcare astfel încât experienţa să fie una bună. Vom avea o rampă care va merge din stradă până la nivelul -4 pentru birouri. Va fi cea mai adâncă parcare din România, dar nu cea mai adâncă din Europa. Este o provocare tehnică, dar fezabilă cu resursele şi cunoştinţele pe care le avem, a explicat CEO-ul NEPI Rockcastle.

    El spune că aşteaptă în continuare Planul Urbanistic Zonal, iar în cazul în care lucrările ar demara în acest an, inaugurarea ar putea avea loc în 2021, an când mallul Promenada va avea şi un cinematograf. „Promenada este, din punctul meu de vedere, cel mai şic mall din ţară. Ai în apropiere şi o zonă rezidenţială atractivă şi un centru hotspot. Terasa este cheia în această ecuaţie, unde şi chiriaşii au făcut o treabă bună în a avea concepte atractive, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte extinderea în România, dincolo de proiectele în derulare, el a subliniat că analizează oraşele unde încă nu sunt prezenţi şi au inclusiv o achiziţie în derulare.

    „Nu ne uităm activ la terenuri în Bucureşti. Consider că avem suficientă expunere în Capitală şi avem un proiect semnificativ la Promenada. La nivel naţional ne uităm în oraşe unde nu suntem prezenţi. Avem unul în progres şi este singura achiziţie în derulare din România în acest moment. Vorbim de un oraş secundar, cu peste 100.000 de locuitori, a declarat CEO-ul NEPI.

    El a subliniat că deschiderea unui centru comercial are un impact direct asupra economiei locale şi implicit aduce creşterea veniturilor necesară funcţionării unui astfel de centru.

    „Spre exemplu, când am deschis la Târgu-Jiu un mall, am primit multe opinii care spuneau că nu este un proiect rentabil. S-au înşelat. Dacă deschizi un mall într-o zonă, acest lucru duce şi la o creştere economică în oraşul respectiv. Cu astfel de investiţii sperăm că vom da şi un impuls pozitiv în regiune. La Târgu-Mureş deja discutăm despre un centru comercial semnificativ, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte veniturile mallurilor din acest an, el estimează că acestea vor continua să crească şi în 2019. „Cifra de creştere organică, a venitului operaţional net, a fost de 4,9% (în 2018 vs. 2017), care se situează peste media ponderată a creşterii economice din ţările unde suntem prezenţi. Faptul că avem cele mai bune proprietăţi şi în cele mai bune zone duce la un randament mai bun decât media performanţei economice a ţărilor unde operăm. Anul acesta în România prognoza economică este mai scăzută şi mă aştept să văd asta în ritmul de creştere a vânzărilor. Anterior, ritmul de creştere din 2017 a fost peste cel din 2018, a declarat Alex Morar. În primele două luni din acest an am înregistrat o creştere în România. Centrele noastre au înregistrat performanţe peste aşteptări. Dar vom vedea ce se va întâmpla după sărbătorile pascale. Sunt multe puncte sensibile care afectează cifra de afaceri în centrele noastre. Noi monitorizăm acest aspect în mod constant, astfel încât la jumătatea anului ştim cum merge economia.

    NEPI Rockcastle au fost parte din cea mai mare tranzacţie cu birouri parafată în afara Bucureştiului, semnând în aprilie alături de Ovidiu Şandor vânzarea birourilor The Office din Cluj către Dedeman, într-un deal estimat la 130 milioane de euro, aceasta fiind valoarea din raportul NEPI. Este pentru a doua oară când fraţii Pavăl, care controlează imperiul Dedeman, sunt parte a unei tranzacţii record, după ce în vara anului trecut au cumpărat de la Forte Partners birourile The Bridge cu 200 mil. euro.

    „Eu cred că sunt câţiva investitori locali, cinci-şase, care au suficientă lichiditate pentru a realiza investiţii. Pentru un investitor român este confortabil şi mai motivant să investească în piaţa locală. Sunt câteva businessuri locale care au mers bine şi au generat cash. Pe mine mă încurajează acest lucru. Investitorii locali caută investiţii care au securitatea activelor sau care pot genera un cash-flow bun. O proprietate cum este The Office din Cluj este nouă, atractivă, într-un oraş dinamic şi care are chiriaşi de top, prin urmare şi calitatea venitului este una ridicată, a spus Alex Morar.

    În 2018, NEPI Rockcastle şi-a consolidat poziţia de cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est. Grupul şi-a extins acoperirea geografică, ajungând la un număr de nouă ţări, şi a beneficiat de performanţe solide. Compania şi-a adaptat constant strategia în sectorul de retail şi s-a concentrat pe stabilitatea şi creşterea veniturilor pe termen lung. Anul trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investiţi în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Portofoliul NEPI Rockcastle la 31 decembrie 2018 cuprinde achiziţii şi proiecte de dezvoltare. NEPI Rockcastle a finalizat achiziţii şi dezvoltări semnificative în 2018, portofoliul său ajungând la 5,9 miliarde euro. Principalele achiziţii au fost Aura Centrum – Olsztyn, Polonia; Ozas Shopping and Entertainment Centre – Vilnius, Lituania; Galeria Mlyny Shopping Centre – Nitra, Slovacia şi Mammut Shopping Centre – Budapesta, Ungaria. Principalele proiecte de extindere şi dezvoltare finalizate în 2018 au fost: Platan Shopping Centre (extindere) – Zabrze, Polonia; Promenada Novi Sad – Serbia; Shopping City Satu Mare – România; Solaris Shopping Centre (extindere) – Opole, Polonia.

  • Finanţele au acordat finanţare pentru nouă proiecte, care primesc peste 150 mil. lei

    Acordurile au fost semnate de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, în prezenţa prim-ministrului Viorica Dăncilă.

    Proiectele aprobate vor crea 882 noi locuri de muncă, au o valoare totală de 379,1 milioane de lei, ajutorul aprobat pentru finanţarea acestora fiind în valoare de 151,1 milioane de lei. Aceste proiecte vor contribui cu 175,4 milioane de lei la dezvoltarea regională, prin taxele şi impozitele suplimentare plătite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VOT final în Parlament la codurile penale/ UPDATE: Proiectele au fost adoptate şi merg la promulgare/ Scandal la dezbateri: Opoziţia vrea să le atace la CCR

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală. Procedura parlamentară a fost reluată după ce lui Tudorel Toader i s-a reproşat că nu iniţiază OUG pentru aceste modificări.
     
    Proiectul legislativ care prevede modificarea Codui penal a fost adoptat cu 180 de voturi pentru 81 împotrivă şi două abţineri.
     
    La rândul său, proiectul legislativ pentru modificarea Codului procedură penală a fost adoptat cu 181 „pentru”, 83 „împotrivă” şi o abţinere.
     
    Comisia specială pentru revizuirea legilor justiţiei a votat, marţi, un raport favorabil pe Codul Penal în forma adoptată de Senat, deputaţii şi senatorii jurişti neacceptând niciun amendament propus de Opoziţie.
     

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Un nou apel la proiecte: MDRAP pune la bătaie 200.000 de euro pentru finanţarea microîntreprinderilor

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) deschide, vineri, un nou apel de proiecte pentru finanţarea microîntreprinderilor, în valoare de până la 200.000 de euro, arată un comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADRVEST).

    Prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 – Prioritatea de investiţii 2.1.A, destinată microîntreprinderilor, vor putea solicita finanţare societăţile comerciale şi cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, pentru construirea, modernizarea şi extinderea spaţiilor de producţie sau prestare servicii, dotarea cu active corporale sau necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.

    Valoarea minimă eligibilă a unui proiect va fi de 25.000 de euro. Pentru valoarea maximă a finanţării nerambursabile solicitate, microîntreprinderile trebuie să respecte normele de acordare a ajutorului de minimis şi anume valoarea maximă a ajutorului de minimis ce poate fi acordat unei întreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) va fi de 200.000 de euro, echivalent în lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa imobiliară din Capitală este inundată. Dezvoltatorii au cumpărat 47 de hectare de teren în Bucureşti pentru proiecte rezidenţiale

    Potrivit lui Alexandru Mitrache, Head of Transactions – Land & Investment în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield Echinox, anul trecut s-au tranzacţionat circa 47 de hectare destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale medii şi mari în Bucureşti.

    El a subliniat că în general preţul de achiziţie al terenului trebuie să fie mai mic pentru rezidenţial, excepţie făcând zonele premium, zona centrală, Dorobanţi, Primăverii, Herăstrău, unde sunt întâlnite cele mai mari preţuri de tranzacţionare de-a lungul timpului. „În ultimul an, am observat un focus mai mare al dezvoltatorilor pentru zonele centrale şi proximitatea reţelelor de transport în comun“, a spus Alexandru Mitrache. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Telekom România – Teimplici.ro

    Motivaţie

    Pentru a identifica direcţiile pe care societatea civilă le consideră prioritare şi de impact, Telekom România a realizat în iunie 2014 un sondaj de opinie în cadrul căruia respondenţii au fost întrebaţi cum s-ar implica în dezvoltarea comunităţii căreia îi aparţin. În prima etapă au fost stabilite câteva teme prioritare de acţiune: educaţie, sănătate, mediu, inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială, pe care utilizatorii le-au putut vota intrând pe platforma www.teimplici.ro. Pe lângă aceste teme, utilizatorii au propus şi votat şi arii concrete de intervenţie asociate acestora.

    Descrierea proiectului

    Începând cu toamna anului 2014, membrii societăţii civile au propus proiecte de impact. Proiectele eligibile au intrat an de an în competiţie si o parte dintre acestea au obţinut sponsorizări pentru a fi implementate în comunităţi. De la lansarea din 2014 şi până în prezent, au fost organizate patru ediţii de Teimplici.ro şi peste 400 de proiecte au fost înscrise în program. 33 dintre acestea au primit finanţare, iar valoarea fondurilor oferite de Telekom pentru implementare este de 250.000 de euro.

    Cea mai recentă ediţie a campaniei Teimplici.ro a luat startul în 2018 şi a avut ca temă educaţia. Ediţia „Educaţie pentru o nouă generaţie’’ şi-a propus să identifice şi să finanţeze iniţiative ale organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop reducerea abandonului şcolar în mediul urban. Valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele din această ediţie este de 60.000 de euro. Aceasta sumă a fost împărţită între cei trei câştigători, ale căror proiecte se concentrează pe acţiuni de combatere a abandonului şcolar în mediul urban în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 20 de ani din România şi susţinerea acestor tineri pentru a-şi continua studiile.

    Proiectele câştigatoare ale ediţiei din 2018 au fost „Edulier – pentru teene(ri)”, un proiect iniţiat de Asociaţia Edulier, care are ca obiectiv sprijinirea elevilor din oraşul Buftea, judeţul Ilfov, prin crearea unei reţele de resurse de mentorat şi platforme online care să conducă la reducerea ratei de absenteism / abandon şcolar; „Dăm un byte de ajutor!”, un proiect iniţiat de Asociaţia Ateliere fără Frontiere, care urmăreşte reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor din oraşele judeţului Hunedoara prin oferirea accesului la resurse online,  platforme de învăţare şi cercuri de programare şi robotică din cadrul şcolilor care vor fi dotate cu calculatoare; „Şcoala şi viitorul meu”- iniţiat de Junior Achievement România, proiectul are ca scop prevenirea abandonului şcolar şi reducerea absenteismului în şcoli gimnaziale din localităţi urbane mici din judeţele Bacău, Bihor, Botoşani, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova şi Suceava, precum şi creşterea performanţelor şcolare ale elevilor prin dezvoltarea competenţelor esenţiale pentru o viitoare meserie sau profesie.

    Rezultate

    Efectele aşteptate au în vedere comportamentul şi atitudinea elevilor faţă de şcoală: reducerea numărului de absenţe, creşterea performanţelor la învăţătură şi scăderea ratei abandonului şcolar.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (La nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    970,7 mil. lei

    Număr de angajaţi
    (la nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    ~ 6.500

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Un român de 34 de ani construieşte case de lux pentru englezi

    E adevărat, afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. La 34 de ani, Ionuţ Sănducu conduce, în Marea Britanie, propria firmă de construcţii, Sănducu Log Buildings, un business prin care ridică locuinţe din lemn, o alternativă ecologică la casele bazate pe BCA, cărămidă şi mortar, pe gustul celor care se visează mai aproape de natură chiar şi atunci când ajung acasă. Fără a lăsa însă confortul la o parte, ţinând cont că locuinţele seamănă izbitor cu unele dintre cele mai luxoase vile construite în dulcele stil clasic.

    Pe lângă imobilele pe care le ridică prin compania lui, Ionuţ Sănducu este şi agent pentru piaţa românească al finlandezilor de la Honka, o companie specializată tot în case pe bază de prefabricate din lemn, de altfel poziţia din care a observat potenţialul acestei pieţe în Regatul Unit al Marii Britanii.

    Din 2007 a început românul Ionuţ Sănducu să lucreze pentru Honka, iar timp de şapte ani a coordonat activitatea finlandezilor pe mai multe pieţe, inclusiv România. Inspirat de ce a învăţat la Honka, în 2014 a pus bazele propriei afaceri în acelaşi domeniu – construcţia de case din lemn. Cu doisprezece angajaţi în subordine, Ionuţ Sănducu ridică, pe tărâm britanic, atât cabane destinate închirierii, cât şi case individuale pentru persoane fizice.

    „În 2014, primul proiect făcut prin compania mea a constat în zece case de lemn – un proiect sub numele Hunter Lodges – care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor”, povesteşte Ionuţ Sănducu.

    Complexul turistic de lux Celtic Manor se află la o distanţă de o oră şi jumătate de mers cu maşina de aeroportul Heathrow din Londra, iar o noapte de cazare la una din cele zece case din lemn construite de firma lui Ionuţ Sănducu sare de 400 de lire sterline (460 de euro) pentru o cameră dublă.

    La summitul NATO din 2014 desfăşurat în oraşul Newport din Ţara Galilor, toate cele zece cabane au fost închiriate către oficialii veniţi din Statele Unite ale Americii. Cabana cu numărul 5, îşi aminteşte şi astăzi românul, a fost rezervată special pentru preşedintele de atunci al Statelor Unite, Barack Obama.

    Britanicii sunt tot mai interesaţi de astfel de proiecte, care nu doar că schimbă peisajul clădirilor gri şi posomorâte – mai mult chiar decât vremea britanică invariabil apăsătoare –, dar se dovedesc şi eficiente din punct de vedere energetic.

    „Piaţa caselor de lemn din Marea Britanie este în continuă creştere. Guvernul facilitează şi acordă autorizaţii de construcţie mult mai uşor pentru aceste case, pentru că au statut eco, trec cu brio testele de eficienţă şi izolaţie, ajută mediul înconjurător şi, din punct de vedere estetic, se integrează în mediu. Cred că o legislaţie de acest tip ar trebui introdusă şi în România, mai ales pentru zonele muntoase”, este de părere Ionuţ Sănducu.

    Modelul finlandez

    O încercare similară au făcut finlandezii de la Honka şi pe piaţa românească, aducând, în 2012, conceptul caselor din prefabricate din lemn. Pe atunci, cea mai ieftină casă de acest tip costa 40.000 de euro şi avea o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, fiind livrată sub formă de kit complet, inclusiv ferestre şi instalaţii sanitare. Prima casă Honka fusese asamblată la Azuga, judeţul Prahova, proprietarul fiind un om de afaceri din Braşov.

    Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice.

    Cum Honka vine din Peninsula Scandinavă, nici lemnul nu putea fi unul oarecare, aşa că locuinţele sunt făcute din pin nordic, un tip de pin care creşte doar şase luni pe an, ca urmare a climei reci specifice nordului Europei. Din punct de vedere tehnic, pinul nordic este rezistent la îndoire şi zdrobire, se taie, se lipeşte şi se prelucrează uşor.

    Una dintre cele mai importante pieţe pentru Honka este Marea Britanie, acolo unde, din 2007, a început să lucreze Ionuţ Sănducu în calitate de agent al Honka. După ce compania a intrat şi pe piaţa locală, au venit primele comenzi de „acasă” pentru românul emigrat în Marea Britanie.

    „Românii prezintă un interes destul de mare pentru acest tip de case. Am mulţi clienţi interesaţi. În septembrie 2018, am început o casă Honka în România, în judeţul Braşov, care acum e aproape de final. Proiectul din Braşov are 420 de metri pătraţi şi a fost terminat în aproximativ patru luni. Între timp, am reuşit să mai semnez două contracte, în judeţul Neamţ, datorită faptului că noii proprietari au văzut diferenţa de calitate mai mult decât diferenţa de preţ”, spune Ionuţ Sănducu.

    Costurile unei astfel de case pornesc de la 800 de euro pe metru pătrat şi ajung la 1.400 de euro pe metru pătrat, în funcţie de profilul şi de grosimea lemnului. Spre comparaţie, o casă clasică poate pleca de la mai puţin de 100 de euro pe metru pătrat şi poate ajunge la câteva sute de euro, depinzând însă de localizare, suprafaţa terenului şi a locuinţei, materialele folosite şi alte variabile.

    Ionuţ Sănducu spune însă că o casă Honka generează cheltuieli mai mici de întreţinere, lemnul fiind un bun izolant natural, care nu lasă căldura să plece pe timp de iarnă şi care permite aerului răcoros să intre în timpul verii.

    Brandul Honka aparţine grupului finlandez Honkarakenne, fondat în 1958 de cinci fraţi pe nume Saarelainen, fascinaţi de tot procesul de construcţie a unei case. Până acum, constructorii Honka au făcut 85.000 de case pe care le-au livrat în toată lumea, fabricarea având loc în unitatea de producţie din Karstula, Finlanda. Pe lângă ţara-mamă, care este şi principala piaţă de desfacere pentru Honka, proiectele din lemn mai au câteva pieţe-cheie în care ajung, printre care Rusia, Japonia, China şi mai multe ţări europene.

    Adoptaţi de Regat

    Ionuţ Sănducu este unul dintre cei peste 400.000 de români care au emigrat în Marea Britanie. Biroul Naţional de Statistică britanic spunea, la sfârşitul anului trecut, că numărul românilor care trăiesc în Marea Britanie a crescut cu 25% pe parcursul anului 2017 faţă de anul anterior. Ca urmare, persoanele cu naţionalitate română au devenit în 2018 a doua cea mai răspândită populaţie nonbritanică din regat, potrivit BBC. Cei mai numeroşi sunt polonezii. De cealaltă parte, statistica din România arată că cei mai mulţi români care au plecat în străinătate în 2017 – cel mai recent an pentru care există date publice – au ales ca destinaţie Marea Britanie.

    Astfel, 51.000 de români au plecat în 2017 în Marea Britanie, echivalentul a aproape un sfert din totalul emigranţilor. În total, în 2017 au emigrat 219.000 de români, în creştere cu 6% faţă de 2016. Unul dintre motivele care au dus la acest exod este cuantumul veniturilor pe care le obţine un cetăţean în România faţă de cele pe care le primeşte în străinătate. În România, salariul minim este de circa 400 de euro brut pe lună (270 de euro net), în timp ce, în Marea Britanie, salariul minim brut este de 1.460 de euro pe lună (circa 1.250 de euro net pe lună).