Tag: profit

  • Daniel Dines vorbeşte despre concedierile de la UiPath: Noi ne-am trezit peste noapte o firmă globală, trebuie să ne păstrăm eficienţa şi drumul spre profit

    „În ultimele 10 luni, ne-am dezvoltat forţa de muncă cu 60%, a fost un fel de abordare «blitz scaling». Cu toate acestea, numai creşterea nu este singurul obiectiv al unei mari companii.“

    Concedierea a 400 de oameni din cadrul UiPath, cel mai valoros start-up de IT fondat în România, care a ajuns să fie cotat la 7 mld. dolari, reprezintă un pas dur dar necesar pentru ca liderul pieţei globale de roboţi software care automatizează procesele din companii să-şi păstreze eficienţa şi să-şi continue drumul spre profitabilitate, a scris pe blogul companiei Daniel Dines, fondator şi CEO.

    „Creşterea noastră nu a fost întotdeauna uşoară. În mod esenţial, ne-am născut global peste noapte, deschizând birouri în peste 30 de oraşe în mai puţin de 24 de luni. Dându-mi seama de potenţial, am împins UiPath să lucreze din ce în ce mai repede şi am  făcut angajări cu viteza luminii. În ultimele 10 luni, ne-am dezvoltat forţa de muncă cu 60%, a fost un fel de abordare «blitz scaling». Cu toate acestea, numai creşterea nu este singurul obiectiv al unei mari companii. După valurile recentelor angajări, ne-am îngrijorat că am putea deveni mai puţin agili şi receptivi faţă de clienţi. (…) În ultimele câteva săptămâni, am rugat echipele noastre să analizeze mai profund operaţiunile lor. În unele cazuri, am identificat oportunităţi de eficientizare, cum ar fi combinarea vânzărilor partenerilor şi echipele de vânzări directe din fiecare regiune.

    De asemenea, mutăm investiţiile de la back-office către operaţiuni orientate către client. Deşi este vorba în mare parte de îmbunătăţirea experienţei clienţilor noştri, este vorba şi de îmbunătăţirea eficienţei; este un pas necesar pe măsură ce businessul nostru se maturizează. Nimic nu este perfect şi orice astfel de demers este unul dur. Această decizie va aduce beneficii pe termen lung forţei de muncă. Suntem pe un drum solid către profitabilitate în 2020”, a scris Dines.

    Uipath a ajuns la o evaluare de 7 mld. dolari după ultima rundă de finanţare din primăvară, iar Daniel Dines deţine peste 20% din companie. 

     

  • Cădere liberă pentru una dintre cele mai mari multinaţionale din România: Colapsul acţiunilor a ajuns la 20%

    Acţiunile gigantului francez Ubisoft, liderul pieţei locale de dezvoltatori de jocuri video, se prăbuşeşte pe bursa din Paris vineri cu 20%, după ce compania a lansat un avertisment referitor la profit şi a amânat lansarea a trei jocuri de top care se încadrau în ţintele companiei pentru 2019.

    Ubisoft a anunţat joi că îşi revizuieşte ţinta de profit pentru anul fiscal 2019-2020, aşteptându-se acum la profituri cuprinse între 20 şi 50 de milioane de euro, faţă de o estimare anterioară de 480 milioane euro, potrivi CNBC.

    Acţiunile Ubisoft se tranzacţionau vineri la ora 12.50 (n.red: ora României), la 44,4 euro per acţiune, în scădere cu 20,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare buriseră de circa 5,5 miliarde euro – minimul acţiunilor din aprilie 2017.

    Compania a amânat lansarea pentru trei jocuri principale ale Ubisoft, şi-anume „Watch Dogs Legion”, „Rainbow Six Quarantine” şi „Gods & Monsters”, până în anul fiscal 2020-2021, pentru că ar mai avea nevoie de timp pentru dezvoltare.

    În România, compania franceză Ubisoft şi-a menţinut şi anul trecut poziţia de lider ca cel mai mare dezvoltator de jocuri video de pe plan local, atât din punctul de vedere al afacerilor, cât şi al numărului de salariaţi.

    În 2018 Ubisoft România a înregistrat o cifră de afaceri netă de 227,1 milioane lei (circa 48 mil. euro), plus 17% şi un profit net de 11,8 milioane lei (circa 2,5 milioane euro), în creştere cu 14%. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, Ubisoft România a avut în medie 1.501 de salariaţi în 2018, cu 75 mai mic faţă de 2017.

     

     

  • Investitorii sunt furioşi: Profiturile uneia dintre cele mai mari bănci din lume se prăbuşeşte

    Creditorul elveţian UBS a înregistrat o scădere de 16% la nivelul profitului din T3 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce a cunoscut o deteriorare de 59% la nivelul câştigurilor din braţul de investiţii al băncii din cauza „unui mediu plin de provocări”, potrivit CNBC.

    Profitul net atribuibil acţionarilor pentru al treilea trimestru s-a ridicat la 1,05 miliarde dolari, în comparaţie cu 1,25 miliarde dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Astfel, veniturile operaţionale s-au ridicat la 7 miliarde de dolari, în comparaţie cu 7,5 miliarde dolari în 2018. Câştigurile pe activele tangibile au fost de 8,7%, versus 11,1% în 2018.

    UBS a mai anunţat că se aşteaptă la cheltuieli de restructurare de 100 milioane dolari în al patrulea trimestru din 2019. La fel ca şi celelalte bănci din piaţă, UBS caută moduri în care să se restructureze şi reorienteze, încât mediul cu dobânzi reduse şi chiar negative le erodează marjele de profit.

    „Mediul cu dobânzi negative persistente şi aşteptările ca stimulii monetari să continue vor afecta în mod direct câştigurile nete în comparaţie cu anul trecut. În timp ce executăm strategia, încercăm să echilibrăm investiţiile pentru a urmări creşterea, şi vrem să gestionăm activele cu eficienţă”, transmite UBS astăzi.

    Când dobânzile cresc, businessul băncilor are doar de câştigat, în contextul în care pot să crediteze investitorii la o dobândă profitabilă. Dobânzi mai scăzute restricţionează abilitatea băncii de a face profit şi pune presiune pe marjele acesteia.

    UBS a anunţat în luna august că va taxa clienţii cu 0,6% pe an pentru depozitele de peste 500.000 de euro şi cu 0,75% pentru depozitele care depăşesc nivelul de 2 milioane de franci elveţieni (1,81 mil. euro) –  cu scopul de a transfera mai departe costurile pe care le rpesupune un mediu cu dobânzi negative.

    „Întreaga industrie se confruntă cu aceeaşi provocare a dobânzilor negative, deci suntem forţaţi din păcate să transmitem mai departe o bucăţică din această durere, ceea ce înseamnă că nu trecem totul în dreptul clienţilor, dar cred că este inevitabil să facem asta şi că vom vedea şi restul industriei luând această decizie”, spune Sergio Ermotti, CEO-ul UBS pentru CNBC.

    UBS continuă să se confrunte cu probleme în braţul de investiţii şi în businessul global de wealth management. Divizia de investiţii a băncii a înregistrat un declin de 59% în T3 2019 la nivelul EBITDA.

     

     

     

  • TAROM se îndreaptă către al 12-lea an fără profit. Transportatorul a acumulat pierderi de peste 1,7 miliarde de lei în perioada 2008-2018

    Transportatorul aerian de stat Tarom a raportat în primele şa­se luni ale anului o cifră de afa­ceri de 624 mil. lei, în creştere cu 17% faţă de anul prece­dent. Însă, compania se menţine pe pier­dere în condiţiile în care nu a mai înre­gistrat profit din 2007. Astfel, trans­por­tatorul a raportat o pierdere netă de 66,3 mil. lei, în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018.

    În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pier­deri cumulate de peste 1,7 miliarde de lei, con­form calculelor ZF. Situaţia delicată a companiei de stat vine în condiţiile în care transportatorul trece printr-o perioadă de instabilitate la vârf, condu­ce­rea fiind asigurată doar de manageri interimari, nu­miţi pe mandate de câteva luni, în afara legii de gu­ver­nanţă corporativă. În iunie, Tarom a trecut sub conducerea celui de-al patrulea şef interimar de la începutul anului până în prezent, după ce consiliul de administraţie a numit-o în funcţia de director general pe Mădălina Daniela Mezei, reprezentanta la Bruxelles a transportatorului aerian.

    Mezei ocupa funcţia de reprezentant al Tarom în Belgia din aprilie 2009 (planifica strategia de piaţă şi dezvoltare în regiunea respectivă), anterior, în perioada 2007-2009, ocupând poziţia de agent tic­ke­ting şi vânzări, iar în 2006-2007 fiind manager pe zo­na America de Nord. Mădăli­na Mezei lu­crea­ză din 1997 în ca­drul com­pa­niei Tarom. Ea este ab­sol­ven­tă a Aca­de­mi­ei de Studii Economice şi are un MBA în management, potrivit datelor din CV-ul ei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • Veşti bune pentru antreprenori: O nouă categorie de cheltuieli va putea fi dedusă din impozit

    Propunerea legislativă nr. B424/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, înregistrată la Senat în această lună, prevede ca PFA-urile şi firmele plătitoare de impozit de profit să poate deduce din impozit cheltuielile aferente dotării cu noile case de marcat cu jurnal electronic.

    Conform propunerii legislative, PFA-urile şi firmele plătitoare de impozit de profit dar şi microîntreprinderile vor beneficia de ducerea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu casele de marcat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Firea, despre gratuitatea completă la STB: Nu am renunţat. Trebuie să cântărim/ Care este profitul lunar al Regiei

    „Sunt şi părerei împărţite. Unii specialişti spun că ar fi foarte bine (să se acorde gratuitatea completă – n.r.), alţii spun că ar duce la situaţii de nedorit, pentru că s-au mai aplicat astfel de măsuri de gratuitate completă şi nu au fost de bun augur. În acest moment, cheltuiala Primăriei Capitalei pentru subvenţie şi pentru investiţiile STB se ridică la circa 20 de milioane de euro lunar, iar profitul STB, tot lunar, este de circa 3 milioane de euro”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Edilul Capitalei precizează că Municipalitatea ar putea renunţa la profitul de 3 milioane al STB pentru a oferi gratuitate completă pentru transportul public.

    „Practic, PMB acoperă lunar 17 milioane de euro pentru STB. Cu alte cuvinte, nu ne gândim sub nicio formă doar la acele 3 milioane de euro profitul STB, pentru că sunt foarte multe gratuităţi, nu pentru că nu sunt ei performanţi. (…) Ne punem problema să renunţăm şi la acele 3 milioane de euro pentru a da gratuitate completă. Ne gândim la faptul că va trebui să întărim paza acestor autobuze, pentru a nu fi stricate, cum s-a mai întâmplat în alte oraşe. Nu am renunţat (la gratuitatea completă -n.r), dar sunt opinii diferite şi trebuie să cântărim”, a mai pecizat Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libra Bank a înregistrat o creştere cu 10% a profitului

    „Motorul creşterii indicatorilor de performanţă ai LIBRA INTERNET BANK rămâne abordarea de nişă, cu specializare pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real estate. Această specializare vizează atingerea celor mai înalte standarde de calitate, printr-o abordare modernă şi prudentă, în acelaşi timp, care mizează pe optimizarea şi punerea în valoare atât a canalelor alternative, cât şi a celor clasice. În ceea ce priveşte profitabilitatea, obiectivul nostru în 2019 rămâne acela de a atinge cel puţin nivelul profitului de anul trecut, de cca. 95 de milioane de lei. La jumătatea anului 2019, pot confirma că suntem în grafic”, a declarat Emil Bituleanu, Director General LIBRA INTERNET BANK, într-un comunicat de presă, remis marţi, MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vienna Insurance Group raportează o creştere a profitului brut de 10,5% în primul semestru şi prime brute subscrise de 5,4 mld.euro

    “Datorită avansului semnificativ înregistrat de doi indicatori cheie, primele şi profitul, înainte şi după impozitare, putem raporta rezultate categoric pozitive în prima jumătate a anului. În pofida creşterii cheltuielilor cu daunele, ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile, rata combinată a rămas stabilă. Eficientizarea modelului de business în ceea ce priveşte daunele şi costurile rămâne prioritară şi suntem în grafic pentru a ne atinge ţinta de 95% asumată pentru 2020. De asemenea, suntem foarte încrezători că ne vom atinge obiectivele pentru 2019. Gruul şi-a stabilit ca obiective un volum de prime subscrise de 9,9 miliarde de euro şi un profit înainte de impozitare între 500 şi 520 milioane de euro”, a comentat Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group.

    VIG a raportat o creştere anuală a veniturilor din prime, de aproximativ 300 de milioane de euro (+ 5,8%), până la 5.447 milioane de euro.

    Toate segmentele au înregistrat creşteri, inclusiv businessul de asigurări de viaţă cu primă unică, în scădere de câţiva ani. Motoarele de creştere au fost segmentul asigurărilor generale, poliţele auto extinse şi asigurările de sănătate.

    Bulgaria, Polonia şi Ţările Baltice în mod special au înregistrat îmbunătăţiri încurajatoare în ceea ce priveşte creşterea primelor. Volumul primelor la nivelul pieţelor ECE, ajustat pentru a reflecta consolidarea pentru prima dată a companiilor din Polonia, Ţările Baltice şi Bosnia şi Herţegovina, a crescut în mod organic cu o rată robustă de 4,1%.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Aceasta este singura rută aeriană din lume care generează peste 1 miliard de dolari anual

    Deşi globul este traversat zilnic de milioane de curse, nu toate rutele aeriene generează un profit important.
     
    Una dintre aceste rute, operată de British Airways, iese însă în evidenţă: Londra-New York.
     
    Compania de cercetare OAG, din Marea Britanie, a analizat mai multe seturi de date pentru a determina care rută aeriană generează, anual, cel mai mare profit. Ruta JFK (Aeroportul John F. Kennedy din New York) – LHR (Aeroportul Heathrow din Londra) le-a adus celor de la British Airways 1,15 miliarde de dolari între aprilie 2018 şi 2019, scriu cei de la CNN.
     
    În condiţiile în care transportatorul operează peste 600 de zboruri pe lună, suma ajunge la venituri de peste 27.000 de dolari pe oră, în creştere cu 10% faţă de anul precedent.
     
    O explicaţie vine din numărul mare de locuri la Business Class – aproximativ 30% din total, mai notează cei de la OAG.
     
    Pe locul doi se află ruta Melbourne – Sidney, operată de Qantas Airways, care a generat 861 milioane de dolari.
     
    Urmează Londra – Dubai operată de Emirates şi Londra – Singapore operată de Singapore Airlines.
  • Cum să îţi deschizi un restaurant care să aibă şi succes

    Dacă ar fi să analizăm motivele principale, din experienţa situaţiilor întâlnite la clienţii noştri, situaţia stă cam aşa: majoritatea pornesc cu temele nefăcute, fără să aibă un plan de afaceri realist şi fără să cunoască toate reglementările din acest domeniu, care au un grad foarte ridicat de complexitate.

    Pornind fără o bază solidă şi fără un sistem de proceduri, este foarte greu să nu te pierzi în probleme, în controlul oamenilor şi în relaţiile adesea dificile cu autorităţile şi furnizorii. Fiecare angajat, dacă nu are un training pe un standard anume, tinde să inventeze lucruri, abordări, reţete etc.

    În al doilea rând, reglementările din domeniu au pus în multe cazuri lacătul pe uşa locaţiilor. Atât cât ţine de fiecare proprietar în parte, trebuie să încerce să se adapteze pe cerinţe. În ceea ce priveşte reglementările fiscale, salarii etc. este important ca un viitor proprietar de locaţie horeca să cunoască faptul că are nevoie de un capital de supravieţuire, cel puţin 9 luni de zile. Această piaţă este foarte dinamică, având multe variabile incontrolabile: vremea, sezonul, zilele libere etc., pentru care trebuie să fie pregătit financiar.

    De asemenea, o mare problemă pe piaţa românească este lipsa constanţei în ceea ce oferă un restaurant, atât în materie de produse, cât şi de servicii. Aceste două aspecte merg mână în mână. Dacă un client a venit o dată şi a fost mulţumit, a doua oară va veni cu cel puţin aceleaşi aşteptări. Dacă a doua oară sau a treia oară este mai prost, deja a patra oară se va duce în altă parte. Concurenţa este foarte strânsă şi piaţa nu iartă astfel de abateri.

    Mai ales pentru antreprenorii fără multă experienţă, o dificultate cu repercusiuni grave asupra bunului mers al afacerii este lipsa controlului asupra costurilor. Poţi avea clienţi, dar chiar şi aşa te poţi afla în ipostaza de a închide locaţia. Costurile cu resursa umană constant schimbătoare, costurile de materie primă care nu sunt controlate după un plan bine pus la punct şi un flux operaţional greoi pot conduce de cele mai multe ori la faliment. Inventarele şi menţinerea cât mai constantă a costurilor de achiziţie sunt puncte cheie.

    De multe ori, entuziasmul începutului face ca alegerea locaţiei să fie nefericită în raport cu targetul pe care fiecare antreprenor şi-l stabileşte. De exemplu, dacă deschizi un restaurant fine dining în apropierea unui campus studenţesc sau un fast-food într-o zonă corporatistă, te vei confrunta în scurt timp cu o problemă în atragerea clientelei.

    Mereu trebuie să ştii cui te adresezi, iar locaţia şi canalele de promovare trebuie să fie îndreptate doar în direcţia aceea. Dacă poziţia restaurantului nu este aplicabilă segmentului căruia te adresezi, degeaba investeşti în promovare. Trebuie să ai o nişă clară, pe această direcţie trebuie să mergi. Nu poţi oferi de toate într-un singur loc, încercând să mulţumeşti pe toată lumea, pentru că nu-ţi vei putea susţine afacerea.

    Aşa încât planificarea riguroasă şi obiectivă cu ajutorul unui consultant specializat este esenţială înainte de o investiţie în horeca.

    În momentul în care începem să conturăm o strategie cu un client de-al nostru aflat la început de drum, ţinem cont de o serie de etape. În primul rând, un investitor trebuie să ştie ce îşi doreşte, să aibă o idee clară, care poate fi susţinută de piaţă. Nu orice idee de business care ne trece prin cap se poate materializa într-o investiţie profitabilă.

    Odată certificată direcţia bună, trebuie identificată o locaţie. Acest proces poate dura luni de zile, iar noi avem o procedură standard şi câteva criterii stricte pentru identificarea locaţiilor.  Trebuie să te asiguri că locaţia ta este punctul de întâlnire optim, prin diferite canale, cu segmentul de clienţi căruia te adresezi, prin direcţia propusă şi cercetată.

    După identificarea locaţiei cu scor optim pentru afacerea ta, trebuie să pui pe hârtie tot ceea ce ai de făcut, un pre-opening plan.

    Acel pre-opening plan cuprinde de la necesitatea formării unei echipe de lucru (constructor, architect, designer, furnizori mobilier şi echipamente) la necesarul de autorizaţii şi avize, bugetarea primilor ani de activitate, necesarul dezvoltării unui meniu cu toate procedurile ce îl implică, la promovare, grafică, organigramă, responsabilităţi ale staffului, programe de training şi până la necesarul de şerveţele pe care trebuie să le achiziţionezi până în ziua deschiderii locaţiei tale.

    O altă categorie de clienţi cu care lucrăm sunt cei care au deja o locaţie funcţională, dar se confruntă cu diverse probleme, fie legate de resursa umană, fie de cash-flow, fie de fluxul tehnologic deficitar. Am avut recent un client care a simţit că profitul de la sfârşitul lunii este prea mic în raport cu numărul de clienţi pe care îi servea. Aici am intervenit în fluxul operaţional al afacerii, reuşind să identificăm şi să remediem punctele nevralgice ale afacerii, prin care se pierdeau bani. Începând de la structura de personal, la produsele de meniu care produceau pierdere, la eficientizarea procedurilor de preparare şi până la trainingul personalului în relaţia cu clienţii, la modificarea şi standardizarea nomenclatorului de produse şi relaţiile cu furnizorii.

    Am creat un flux complet de operare umană şi tehnologică, standardizat, controlabil, care a adus îmbunătaţiri vizibile în situaţia de profit şi pierdere din partea proprietarului, precum şi îmbunătăţiri în zona de sală, vizibile pentru clienţi. Dacă ar fi să tragem o concluzie, este important ca oricine se gândeşte la un business în domeniu să ştie că o investiţie în horeca presupune nu doar o investiţie financiară considerabilă, ci şi o investiţie mare de timp şi o serie de compromisuri ce trebuie făcute.  Nu există program de lucru, nu este o alegere potrivită pentru cei slabi de înger, dar, în acelaşi timp, satisfacţiile sunt uriaşe pentru orice antreprenor care porneşte la drum cu planul afacerii bine pus la punct.