Tag: preferinta

  • STUDIU: Românii preferă berea blondă şi consideră băutul mai multor beri o dovadă de masculinitate

    Studiul mai arată că pentru 30% dintre români consumul de bere împreună cu prietenii este un mijloc de relaxare şi de interacţiune socială foarte important.

    Tendinţele acoperă perioada 2006-2014, iar universul studiului este reprezentat de populaţia din mediul urban din România, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani.

    Studiul măsoară preferinţele de consum de bunuri şi servicii ale populaţiei urbane. Caracterul continuu al studiului şi eşantioanele mari (peste 10.000 de interviuri anual) permit observarea fluctuaţiilor preferinţelor populaţiei şi studierea lor în raport cu evoluţia socio-economică din România. Marja de eroare este de +/-0,8%.

    Potrivit celui mai recent studiu (SNA) FOCUS realizat de BRAT, 70% dintre bărbaţii români nu refuză o bere cu prietenii oricât de ocupaţi ar fi, 27% dintre aceştia consideră că a bea mai mult beri la rând este o dovadă de masculinitate. Mai ales femeile sunt cele care privesc consumul mai multor beri la rând ca pe o dovadă de masculinitate – 40% dintre respondenţii care sunt de acord cu această afirmaţie fiind femei. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt căsătoriţi şi 36% provin din localităţi mici, de sub 50.000 de locuitori.

    În ceea ce priveşte procentul consumatorilor frecvenţi de bere cu acool se detaşează bărbaţii, cu un procent de 79%. Femeile preferă berea fără alcool – 30% dintre românce o consumă cel puţin o dată pe săptămână.

    Consumul intensiv de bere a scăzut la aproape jumătate din 2007 până în prezent, în timp ce consumul moderat a crescut uşor, mai arată datele celui mai recent (SNA) Focus. Conform studiului, 1/3 din populaţia din mediul urban consumă mai puţin de un litru de bere pe săptămână, iar cei mai mulţi consumă bere vara şi toamna.

    Dintre consumatorii de bere, 20% beau peste trei litri pe săptămână în timpul verii, în timp ce iarna doar 16% dintre ei aleg să consume această cantitate. Studiul BRAT relevă faptul că unii consumatori intensivi migrează înspre consumatori ocazionali, cu mai puţin de un litru de bere pe săptămână în anotimpurile reci.

    Românii consumă mai puţină bere în cafenele, comparativ cu barurile sau discotecile. 32% dintre cei care merg regulat la cafenea consumă bere cu alcool şi 7% bere fără alcool cel puţin o dată pe săptămână. În cluburi şi în discoteci, 44% dintre români preferă berea cu alcool, respectiv 13% bere fără alcool, cel puţin o dată pe săptămână.

    Dintre consumatorii de bere, 93% consumă bere blondă şi 15% consumă bere brună. Totodată, berea brună este în scădere cu aproximativ 25% faţă de acum opt ani, de la 20% la 15%. În ceea ce priveşte ambalajul, studiul BRAT reliefează că preferinţele românilor s-au schimbat: în prezent, sunt cu 50% mai mulţi consumatori de bere în doze de aluminiu comparativ cu 2006.

    Ambalajul de sticlă rămâne favorit, dar este în scădere, de la 70% dintre preferinţe în 2006 la 61% în 2014.

    BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presă scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presă scrisă, online, radio şi outdoor).

    Studiul National de Audienţă FOCUS este realizat de BRAT şi reprezintă unica sursă pentru piaţa de media şi publicitate din România pentru furnizarea rezultatelor de audienţă care sunt utilizate pentru tranzacţionarea spaţiului publicitar în presa scrisă. Studiul s-a lansat în urmă cu doisprezece ani, măsoară în prezent aproximativ 100 de titluri şi are circa 50 de beneficiari: editori, clienţi, regii şi agenţii de publicitate. Studiul FOCUS oferă date despre consumul de bunuri şi servicii din România pentru mai mult de 3.000 de mărci şi peste 200 de categorii de bunuri şi servicii.

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • Meciurile de la Cupa Mondială aduc cu peste 15% mai mulţi clienţi la terase. Majoritatea preferă Germania

     “Meciurile au crescut cu peste 15% numărul de clienţi din baruri. Ar fi fost cu mult mai mulţi dacă ar fi jucat România”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mugur Mihăescu, proprietarul PUB-ului St. Patrick din Centrul Istoric.

    El a afirmat că cei mai mulţi clienţi au venit în baruri pentru meciurile Germaniei, simpatizată de public, dar şi pentru cele ale Braziliei, caz în care cei mai mulţi îşi doreau ca această echipă să piardă.

    “N-a ţinut nici dracu cu Brazilia. Au mers penibil de la primul meci. Numărul clienţilor a depins foarte mult de meciuri: la Brazilia-Columbia şi Germania-Franţa a fost plin, iar la Belgia-Argentina au venit mai puţini. Cei care veneau la meciurile Braziliei voiau s-o vadă eliminată”, a mai spus Mihăescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Singura elevă din Sibiu cu zece la bacalaureat vrea să devină chirurg şi să rămână în România

     Denisa Savu a împlinit 19 ani în luna martie şi este o tânără frumoasă, modestă, veselă şi optimistă. E convinsă că optimismul a ajutat-o întotdeauna, iar la examenul de bacalaureat a contat şi faptul că nu a fost deloc stresată.

    A învăţat bine întotdeauna, chiar dacă nu a fost o tocilară, şi nu a avut deloc emoţii pentru bacalaureat. Nu se aştepta însă să ia chiar media zece.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turiştii străini veniţi în România preferă city break-urile şi circuitele de nişă

    Anul trecut 1,7 milioane de turişti străini au vizitat România. Aceştia au petrecut 3,5 milioane de nopţi în ţara noastră, de 4 ori mai puţin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puţin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de 6 ori mai puţin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) şi de 22 de ori mai puţin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări).

    Vizitatorii străini au cheltuit în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv  635,29 de euro de persoană). Turiştii străini reprezintă doar 18% din piaţa turistică a României, faţă de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia şi 71% în Austria. Statele din care vin cei mai mulţi turişti, potrivit înregistrărilor la punctele de frontier, sunt Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia şi Austria”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

    ”Dacă autorităţile ar recunoaşte incomingul ca activitate de export de servicii, numărul turiştilor străini veniţi în România ar creşte şi am putea ajunge de la 2% din PIB la  6% – nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre”, declară Lucia Nora Morariu, preşedinte al ANAT.

    În scopul de a atrage mai mulţi turişti străini în România, autorităţile au deschis birouri de promovare la Tokyo şi Bruxelles.

  • Pentru cuptoarele cu microunde, sfârşitul este aproape

    Un alt motiv este acela că oamenii au început să fie mai atenţi la ceea ce consumă, preferând alimentele proaspete în detrimentul celor congelate sau ambalate. Interesul pentru mâncarea încălzită la microunde scade, iar cel pentru haute cuisine sau mâncarea gătită este în creştere.

    Primul cuptor cu microunde a fost vândut la începutul anului 1946. Cântărea peste 320 de kilograme şi avea preţul de 3000 de dolari, fiind destinat folosirii pe vapoare, în trenuri sau în restaurante. Cuptorul cu microunde, aşa cum îl cunoaştem noi, a fost creat în 1967.

    Cuptorul cu microunde este responsabil pentru dezvoltarea multor altor produse, precum piaţa alimentelor congelate sau cea a popcorn-ului.

  • Pentru cuptoarele cu microunde, sfârşitul este aproape

    Un alt motiv este acela că oamenii au început să fie mai atenţi la ceea ce consumă, preferând alimentele proaspete în detrimentul celor congelate sau ambalate. Interesul pentru mâncarea încălzită la microunde scade, iar cel pentru haute cuisine sau mâncarea gătită este în creştere.

    Primul cuptor cu microunde a fost vândut la începutul anului 1946. Cântărea peste 320 de kilograme şi avea preţul de 3000 de dolari, fiind destinat folosirii pe vapoare, în trenuri sau în restaurante. Cuptorul cu microunde, aşa cum îl cunoaştem noi, a fost creat în 1967.

    Cuptorul cu microunde este responsabil pentru dezvoltarea multor altor produse, precum piaţa alimentelor congelate sau cea a popcorn-ului.

  • Românii au băut cu 10% mai puţină bere anul trecut. Tot mai mulţi dintre consumatori preferă berea la PET

     Un român a consumat, în medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faţă de 90 de litri în 2012.

    “În ciuda eforturilor producătorilor locali de a menţine trendul pozitiv din 2012, piaţa berii a înregistrat o contracţie semnificativă anul trecut. Nivelul scăzut al veniturilor consumatorilor şi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscală şi vremea nefavorabilă din vară au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieţei berii în 2013”, a declarat Onno Rombouts, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contracţia pieţei de bere din 2013 a condus la o scădere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Românii preferă produsele tradiţionale, dar au fost înşelaţi de multe ori de producători

     “Ajunsesem pe vechea legislaţie să avem în România 4.402 produse tradiţionale, obţinute în mare parte şi în sistem industrial, fără limită de cantitate, fără să fie prevăzute controale elaborate din punct de vedere al cantităţii, din punct de vedere al metodei care se foloseşte pentru a obţine un produs tradiţional”, a spus Constantin.

    El a adăugat că apetitul consumatorului din România este mai mare atunci când este vorba de produse tradiţionale sau produse bio.

    “Vânzările au crescut foarte mult şi de aceea a existat această intenţie a multor producători ca produsele respective să fie atestate ca fiind tradiţionale, însă a existat o problemă de înşelare a consumatorului”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro