Tag: populatie

  • Şi-a făcut afacerea cu bani de împrumut şi în numai câţiva ani a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Povestea fabuloasă a miliardarului care a cumpărat unul dintre cele mai mari business-uri româneşti

    Cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a intrat în business la începutul anilor ’90, când vindea produse de papetărie şi birotică. Apoi a împrumutat 1 milion de dolari şi a pus bazele unui fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a cumpăra un pachet majoritar de acţiuni în cadrul celui mai mare asigurător din Cehia în momentul privatizării acestuia. Acum, prin PPF el este un jucător care investeşte în domenii variate, de la bancar şi asigurări la telecom, energie şi imobiliare. De altfel, operatorul telecom O2 Czech Republic, una dintre cele mai mari cinci companii din Cehia, este controlat de Kellner prin interiorul PPF.

    Fondul de investiţii PPF nu este nici el novice pe piaţa din România, fiind activ anterior pe piaţa distribuţiei de gaze, controlând compania Gaz Sud. Ulterior însă aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital. Acest fond este controlat de către Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner. Emma Capital şi-a făcut la rândul său simţită prezenţa pe piaţa locală în ultimul an preluând, prin intermediul Premier Energy, Forte Gaz GN, o companie care activează în domeniul distribuţiei de gaze şi care a avut anterior acţionariat românesc. Mai mult, la începutul acestui an, Ligatne Limited, o companie înregistrată în Cipru, a cumpărat traderul de gaze Covi Construct într-o tranzacţie care ajunge la aproape 9 milioane de euro. Ligatne Limited este deţinută tot de fondul ceh de investiţii Emma Capital, controlat de Jiri Smejc.

    Asaltul cehilor pe piaţa din România este tot mai puternic şi nu dă semne că s-ar schimba ceva pe viitor. La polul opus, investitorii români pe pieţele din regiune pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Şi nici aici nu sunt semne că se va schimba ceva.

    Povestea fabuloasă a miliardarului care a cumpărat unul dintre cele mai mari business-uri româneşti. Şi-a făcut afacerea cu bani de împrumut şi în numai câţiva ani a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume 

  • Cum au ajuns miliardarii cehi să cucerească România

     La finalul lui 2015, mai exact cu doar doi ani în urmă, acelaşi stat se situa cinci poziţii mai jos. Infuziile de capital în companii deja existente precum şi asaltul unor nume noi au făcut ca Cehia să urce în clasamentul investitorilor străini, cu nume precum CEZ, PPF sau Penta cap de afiş.

    În umă cu mai puţin de două săptămâni, Consiliul Concurenţei a anunţat că aprobă – cu condiţii – tranzacţia prin care grupul

    A & D Pharma, liderul pieţei locale de profil, intră în portofoliul fondului de investiţii ceh Penta Investment. Aceasta a fost una dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală de anul trecut, evaluată la 350-400 mil. euro, sumă pe care cehii au plătit-o pentru a prelua liderul pieţei de distribuţie farma Mediplus şi lanţul de farmacii Sensiblu împreună cu brandul secundar Punkt.
    Penta Investment este un grup de investiţii din Europa Centrală fondat în 1994 de Marek Dospiva, Jaroslav Hascah şi Jozef Oravkin. |n prezent, grupul este deţinut de cinci acţionari, Iain Child şi Eduard Matak completând echipa formată de cei trei membri fondatori.

    Grupul nu este străin de piaţa locală: înainte de achiziţia A & D Pharma, în vara anului trecut a preluat lanţul de farmacii Arta de la o familie de antreprenori locali. Mai mult, de circa doi ani, acelaşi fond de investiţii activa şi pe piaţa locală a pariurilor. |n total, compania a scos din buzunare peste jumătate de miliard de euro pentru a paria pe România. Acum controlează afaceri ce merg spre 1,5 mld. euro cumulat.

    Grupul desfăşoară activităţi în mai mult de zece ţări europene şi are reprezentanţe în Praga, Bratislava şi Varşovia. Companiile din portofoliu angajează peste 41.000 de persoane, activele grupului se ridicau în 2017 la 8,5 miliarde euro, cu un profit net de 236 milioane de euro. Businessul din România, de circa 1,5 mld. euro, va cântări greu în total.

    Printre activele deţinute de Penta se numără Fortuna (cel mai mare operator de pariuri sportive şi jocuri de noroc din Europa Centrală, prezent şi în România), Aero Vodochody (principalul producător aeronautic din Cehia, specializat în dezvoltarea, producţia, comercializarea şi mentenanţa aparatelor şi echipamentelor de zbor atât pentru uz militar, cât şi civil), Empik (principalul distribuitor de cărţi şi reviste din Polonia), Primabanka (bancă comercială în Slovacia), Dovera (cel mai mare asigurător privat de sănătate din Slovacia) şi Iglotex (lider în distribuţia alimentelor congelate în Polonia).

    După valoarea businessului total controlat, Penta devine cel mai important investitor ceh, depăşind grupul CEZ, fără îndoială cel mai cunoscut nume din statul aflat la o aruncătură de băţ de România. Veniturile totale înregistrate de CEZ în România anul trecut au ajuns la peste 490 de milioane de euro (12,4 miliarde de coroane cehe), grupul de utilităţi CEZ având peste 1,3 milioane de consumatori de energie, mai ales în zona Olteniei, dar şi cel mai mare parc eolian din România.

    Ţara noastră este astfel a treia cea mai importantă piaţă în economia grupului, după Cehia şi Bulgaria. CEZ, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul utilităţilor la nivel european, are în spate statul ceh. Grupul a intrat pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu când a preluat Electrica Oltenia, companie responsabilă pentru furnizarea de energie electrică în şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman.

    CEZ este cea mai mare companie din Cehia, cu venituri de circa 8,5 mld. euro anul trecut. Alături de aceasta, la vârf, se numără companii precum Agrofert (agricultură, logistică), Energeticky a prumyslovy (energie), Cepro (energie) sau O2 Czech Republic (telecom). Dintre cele mai mari zece companii din Cehia conform datelor Deloitte Central Europe Top 500 – ediţia 2016 (cea mai recentă), una singură este prezentă pe piaţa din România, şi anume CEZ.

    Totuşi, la finalul anului trecut, pe piaţa locală existau aproape 1.000 de firme cu capital ceh, de circa două ori mai multe ca în 2010, arată datele de la Registrul Comerţului. Cehia se afla la finalul anului 2008 pe poziţia a 20-a în clasamentul investitorilor străini după valoarea capitalului social subscris în companiile locale, cu un total de puţin peste 100 de milioane de euro. |n numai un deceniu, cu un sold al capitalului de circa 1,4 mld. euro, Cehia intră în top zece, un club în care podiumul este format din Olanda, Austria şi Germania, arată datele de la Registrul Comerţului. Registrul publică lunar statistici referitoare la investiţiile străine, rapoarte care iau în calcul capitalul social şi ţara de rezidenţă a investitorilor în companii româneşti. Soldul capitalului social creşte an de an atât datorită majorărilor de capital pe care acţionarii le fac în firmele deja existente, cât şi datorită fondării de noi societăţi.

    În România sunt înregistrate aproape 215.000 de companii cu capital străin, o treime din numărul total de firme. |n total, companiile controlate de acţionari înregistraţi în afara României aveau la finalul lui 2017 un sold al capitalului social subscris de 46,6 mld. euro. Astfel, Cehia reprezintă momentan o felie relativ mică din acest ”tort“, dar devine tot mai vizibilă într-o perioadă în care economia duduie, iar consumul privat continuă să crească accelerat. Apropierea geografică este un alt factor care îi convinge pe investitorii cehi din domenii variate, de la energie la imobiliare şi de la farma la retail, să se extindă pe diverse pieţe.

    Interesul companiilor din regiune pentru piaţa locală este în creştere, România intrând pe radarele vecinilor din Cehia dar şi Polonia sau Ungaria inclusiv pe piaţa de fuziuni şi achiziţii. Penta este cel mai concludent exemplu, dar nu singurul.
    Cehii de la PPF se uită cu mare atenţie la piaţa locală. Ei au revenit în România în 2016, după o pauză de câţiva ani, achiziţionând clădirea de birouri Metropolis Center. Apoi, au intrat în discuţii şi pentru preluarea America House, o clădire de biouri emblematică pe piaţă, amplasată în inima Bucureştiului, în Piaţa Victoriei.

    Mai mult, PPF, fond de investiţii deţinut de miliardarul Petr Kellner, a fost implicat şi în negocierile privind preluarea regională a activelor SAB Miller, care deţine pe plan local mărcile Ursus şi Timişoareana. Această negociere a fost câştigată de un investitor strategic în 2016, grupul japonez Asahi. Petr Kellner este, la cei 53 de ani ai săi, cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de 15,6 mld. dolari construită în principal în domenii precum bancar, asigurări şi imobiliare, dar nu numai. După valoarea averii sale, el este de departe cel mai bogat om din Cehia şi ocupă poziţia 88 la nivel mondial în clasamentul realizat de revista americană Forbes pentru 2018.

    Cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a intrat în business la începutul anilor ’90, când vindea produse de papetărie şi birotică. Apoi a împrumutat 1 milion de dolari şi a pus bazele unui fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a cumpăra un pachet majoritar de acţiuni în cadrul celui mai mare asigurător din Cehia în momentul privatizării acestuia. Acum, prin PPF el este un jucător care investeşte în domenii variate, de la bancar şi asigurări la telecom, energie şi imobiliare. De altfel, operatorul telecom O2 Czech Republic, una dintre cele mai mari cinci companii din Cehia, este controlat de Kellner prin interiorul PPF.

    Fondul de investiţii PPF nu este nici el novice pe piaţa din România, fiind activ anterior pe piaţa distribuţiei de gaze, controlând compania Gaz Sud. Ulterior însă aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital. Acest fond este controlat de către Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner. Emma Capital şi-a făcut la rândul său simţită prezenţa pe piaţa locală în ultimul an preluând, prin intermediul Premier Energy, Forte Gaz GN, o companie care activează în domeniul distribuţiei de gaze şi care a avut anterior acţionariat românesc. Mai mult, la începutul acestui an, Ligatne Limited, o companie înregistrată în Cipru, a cumpărat traderul de gaze Covi Construct într-o tranzacţie care ajunge la aproape 9 milioane de euro. Ligatne Limited este deţinută tot de fondul ceh de investiţii Emma Capital, controlat de Jiri Smejc.

    Asaltul cehilor pe piaţa din România este tot mai puternic şi nu dă semne că s-ar schimba ceva pe viitor. La polul opus, investitorii români pe pieţele din regiune pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Şi nici aici nu sunt semne că se va schimba ceva.

  • Doar 67 din cele 108 sirene de alarmare a populaţiei au funcţionat în Capitală miercuri

    Miercuri la nivelul Capitalei a avut loc un nou exerciţiu de verificare a sistemelor de averizare-alarmare a populaţiei.

    Din datele Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în Bucureşti există aproximativ 390 de sisteme de alarmare.

    Din totalul celor existente, doar 108 sunt centralizate şi pot fi acţionate de către specialiştii ISU Bucureşti – Ilfov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată viaţa în cele mai mici apartamente din lume – GALERIE FOTO, VIDEO

    Populaţia planetei se află în continuă creştere, iar tot mai mulţi oameni se mută din zona rurală către oraşe, ceea ce reprezintă o provocare pentru autorităţi.

    Apar tot mai multe locuinţe, însă spaţiul este limitat, mai ales în urbe precum Hong Kong sau New York.

    Astfel au apărut micro apartamente de câţiva zeci de metri pătraţi, locuinţe înghesuite unde oamenii trebuie să trăiască pentru că nu-şi permit apartamente mai spaţioase. Business Insider prezintă imagini cu oameni care sunt nevoiţi să trăiască în asemenea apartamente.

     


     

  • Realitatea sumbră, de confirmată datele oficiale. Trei milioane de români vor dispărea din statistici în următorii 30 de ani

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, la 1 ianuarie 2018 populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 350 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani, 3,614 milioane faţă de 3,264 milioane persoane anul trecut. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2017. La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,0%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: În luna martie creditarea a crescut, economisirea a scăzut

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2018 cu 1,4% (1,1% în termeni reali) faţă de luna februarie 2018, până la nivelul de 236,67 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 2,6% (2,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,4%)”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    La 31 martie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,1% (1,1% în termeni reali) faţă de 31 martie 2017, pe seama majorării cu 15,9% a componentei în lei (10,5% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8 la sută).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este DESCOPERIREA SECOLULUI? O populaţie de aproape un MILION de oameni descoperită intr-o parte a Amazonuli care se credea până acum complet nelocuită

    Un nou studiu scoate la iveală că părţi neexplorate din Amazon despre care se credea că sunt nelocuite înainte de ajungerea lui Columb pot fi de fapt zona de baştină a unei populaţii de un milion de oameni, întinsă pe aproximativ 1.800 de kilometri pătraţi, scrie Science Alert.

    Ipoteza a fost emisă de arheologii de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, în urma analizării imaginilor din satelit ale Bazinului Tapajos din Brazilia, descoperind 81 de noi situri arheologice care au în total 104 terasamente realizate din pământ. Acestea, care iau formele unor geoglife, au mai fost descoperite şi în alte cercetări în Amazon.

    În cadrul noii investigaţii, cercetătorii au găsit dovezi ale aşezărilor fortificate, cu dimensiuni minime de 30 de metri şi maxime de 400, ce datează din 1250 – 1500 e.n. Studiile de teren la 24 de situri au scos la iveală piese de ceramică, topoare din piatră, sol fertilizat şi urme ale animalelor domestice, dovadă că populaţiile se aflau deja în era agriculturii.

    „Există o neînţelegere că Amazonul este o zonă neatinsă, eventual casa comunităţilor nomade”, a precizat Gregorio de Souza, unul dintre membrii echipei de cercetare. ”Acesta nu este cazul. Am găsit că unele populaţii care sunt departe de râurile majore sunt mai mari decât se credea anterior, iar aceştia aveau un impact asupra mediului pe care îl putem observa şi astăzi”.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Crainicul de la TVR din timpul Revoluţiei, pus OFICIAL sub învinuire: A fost principalul factor de diseminare a ştirilor false

    “Suspectul Brateş Teodor – adjunct al redactorului şef al Redacţiei ”Actualităţi” din TVR – a fost principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili).

    Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare şi civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale aşa zişilor terorişti, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice şi astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări şi distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluţionare”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către Parchetul General.

    Potrivit sursei citate, procurorii militari au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de fostul jurnalist.

    Miercuri dimineaţă, Theodor Brateş a ajuns în faţa procurorilor militari pentru a da lămuri cu privire la activitatea sa din timpul Revoluţiei de la 1989.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistică îngrijorătoare: Populaţia planetei a consumat în 2015 cu 65% mai multe antibiotice decât în anul 2000

    La nivel global, utilizarea antibioticelor a crescut enorm în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă o dependenţă îngrijorătoare, spun specialiştii, potrivit Quartz.

    Din 2000 până în 2015, au fost vândute cu 65% mai multe antibiotice la nivel global, potrivit cercetătorilor de la institutul Johns Hopkins, Universitatea Princeton şi în conformitate cu datele de la Centrul de Dinamică a Bolilor din Washington.

    Cercetătorii au analizat studii din peste 76 de ţări, pe o gamă de peste 100 de tipuri de antibiotice, în colaborare cu IQVIA, o companie de cercetare din domeniu sănătăţii, situată în Durham, Carolina de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.