BusinessMagazin

Tag: ponta

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Victor Ponta va fi citat ca martor

    Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pe 23 februarie.

    Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea a cerut audierea lui Victor Ponta în acest dosar.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Pe 5 februarie, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Ponta: Aparatele administrative şi birocratice preferă mai degrabă să nu fie transparente

    “Există şi proiecte concrete finanţate din bani europeni şi mă gândesc cel puţin la proiectul de combatere a conflictelor de interese de către Agenţia Naţională de Integritate şi care în curând (…) va avea capacitatea, prin accesul la date, de a obţine un rezultat mult mai bun decât acela de a veni după un an-doi-cinci, şi să constaţi un conflict de interese, acela de a-l preveni şi de a spune autorităţii publice contractante înainte de semnarea contractului: «Atenţie, te afli într-un conflict de interese!», primar cu firma care câştigă sau ministru sau oricine altcineva. Cred că ne cheltuim mult prea multă energie în a combate efectele şi foarte puţin în a combate cauzele lucrurilor care merg prost şi, din punctul acesta de vedere, accesul la date şi efortul de a folosi aceste date pentru a preveni pe cât posibil cheltuirea greşită a banului public este un lucru mult mai eficient şi mai benefic decât să vii să pedepseşti după aceea. Dacă previi, întotdeauna lucrurile merg mult mai bine”, a spus Ponta, la o conferinţă privind transparenţa administraţiei publice, susţinută de Ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei.

    Premierul a susţinut că sunt puţine guverne care ţin pasul cu schimbările tehnologice ce permit accesul cetăţenilor şi companiilor la date de interes general, precum situaţia fondurilor publice şi funcţionarea administraţiei, arătând că, în opinia sa, aparatele administrative şi birocratice “mai degrabă” preferă să nu fie transparente.

    Conform şefului Guvernului, România a progresat în ceea ce priveşte facilitarea accesului la date, dar mai lent decât ar fi trebuit şi fără să existe un mare “entuziasm” din partea aparatului birocratic, proces care este însă ireversibil.

    “Marele avantaj al fiecărui pas înainte, chiar dacă paşii se fac încet, uneori şovăielnic, este că sunt paşi ireversibili. De fiecare dată când se deschide o nouă deschidere, o nouă spărtură în acest zid birocratic, cu siguranţă această deschidere nu poate fi adusă înapoi, iar dumneavoastră, slavă Domnului, sunteţi suficient de atenţi ca niciun guvern să nu schimbe după aceea, să se întoarcă la practici vechi care stopează transparenţa şi scopurile absolut legitime pe care dumneavoastră le promovaţi”, le-a mai spus premierul participanţilor la conferinţă.

  • Ponta, întrebat câte contracte a avut cu statul cumnatul său: Ce înseamnă stat? Cu Guvernul, niciunul!

    “Ce înseamnă statul ? Cu Guvernul, din câte ştiu eu, niciunul”, a răspuns Ponta întrebat, vineri, câte contracte a încheiat cu statul firma cumnatului său.

    Miercuri, Ponta a susţinut că, de când a preluat postul de prim-ministru, firma cumnatului său nu a mai participat la vreo licitaţie, dintr-un motiv pe care a susţinut de asemenea că nu îl cunoaşte.

    El a mai arătat atunci că, în momentul semnării de către cumantul său a contractului verificat de către procurori, respectiv 13 ianuarie 2012, el nu era prim-ministru, ci doar deputat şi lider PSD şi habar nu avea ce licitaţii sunt la Ministerul Mediului sau Primăria Comarnic, iar cumnatul său nu l-a întrebat sau consultat despre acest contract.

    Ponta a preluat funcţia de prim-ministru în mai 2012.

    Datele relevă însă că firma Grossmann Engineering Group, administrată de cumnatul premierului, a avut două contracte cu Consiliul Judeţean Suceava, prin Programul Operaţional Regional finanţat de Comisia Europeană, dar şi cu administraţii din Ialomiţa, Galaţi sau Prahova, contracte semnate în perioada 2007-2014, conform informaţiilor transmise, marţi, de către corespondenţii MEDIAFAX.

    De exemplu, pentru modernizarea Muzeului de Istorie al Sucevei, contractul de finanţare, în valoare de 60,67 milioane de lei, din care 42,67 de milioane de lei contribuţia UE, a fost semnat în martie 2014 de Ministerul Dezvoltării.

    De asemenea, presa a relatat că firma cumnatului lui Ponta a încheiat 25 de contracte care au beneficiat de finanţare publică, 12 dintre acestea având şi finanţare comunitară europeană, în valoare totală de aproximativ 105 milioane de lei (aproximativ 25 de milioane de euro). Contractele au fost încheiate atât înainte ca Ponta să preia mandatul de prim-ministru, cât şi după ce acesta a devenit şeful Guvernului, cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Primăria Turnu Măgurele, Municipiul Mangalia (semestrul II 2012), oraşele Chitila şi Bechet (2013).

    Omul de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, a fost reţinut procurorii de DNA Ploieşti, în dosarul fraudării de fonduri europene în care este arestat preventiv Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, acuzaţia fiind de participare la activitatea unui de grup infracţional, deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    Herţanu a fost reţinut, alături de trei oameni de afaceri, cu acuzaţia obţinerii frauduloase a unui contract finanţat din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic.

    În acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasaţi sub control judiciar, sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obţină acest contract, punând presiune şi exercitând ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca societăţile respective să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

    SC Grossman Engineering Group SRL, în asociere cu SC Euroconstruct Trading 98 SRL, a obţinut contractul pentru extinderea lucrărilor de canalizare în oraşul Comarnic, lucrări în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, realizate în baza unui proiect cu fonduri europene derulat de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost asociat al SC Grossmann Engineering SRL alături de cetăţeanul german Grossmann Reinhold Karl şi de Liviu Munteanu, până în 7 mai 2014.

    În Adunarea Generală de la acea dată s-a decis ca părţile sociale deţinute de Iulian Herţanu şi reprezentând 59,97% din capitalul social să fie cesionate către Liviu Munteanu. De asemenea, Iulian Herţanu i-a cesionat părţi sociale reprezentând 0,01% din capitalul social şi cetăţeanului german Grossmann Reinhold Karl. În aceste condiţii, la SC Grossmann Engineering SRL au rămas asociaţi doar Grossmann Reinhold Karl şi Liviu Munteanu.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, în prezent Iulian Herţanu este administrator al SC Grossmann Engineering SRL.

    Iulian Herţanu şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu au fost reţinuţi de procurorii DNA, marţi, fiind suspectaţi că firmele acestora au obţinut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic. Ulterior, magistraţii au emis mandate de arestare preventivă pentru Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman şi Vladimir Răzvan Ciorbă. Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

  • Ponta: Nominalizarea lui Hellvig la SRI – bună ca persoană, dar PSD dorea pe cineva neimplicat politic

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, precizînd că a discutat în prealabil cu liderii partidelor parlamentare.

    Ulterior, Iohannis a declarat, la Digi24, despre nominalizarea lui Eduard Hellvig pentru şefia SRI, că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu liderii partidelor parlamentare, nu a fost niciun lider politic care să îi spună că nu e de acord.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, întrebat dacă formaţiunea sa îl va vota pe Eduard Hellvig la şefia SRI, că acest aspect va fi discutat în şedinţa grupurilor parlamentare ale PSD, care vor lua şi o decizie în acest sens.

     

     

  • Ponta, întrebat dacă PSD îl va vota pe Hellvig la SRI: Vorbim în grupurile parlamentare şi decidem

    „O să vorbim în grupurile parlamentare şi o să decidem”, a spus Ponta.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a precizat, pentru MEDIAFAX, că propunerea referitoare la Hellvig va fi discutată lunea viitoare în BPN al PSD, precum şi în grupurile parlamentare PSD-UNPR, dar şi cu partenerii de guvernare ai PSD.

    „Nominalizarea se va discuta luni la BPN şi în grupurile parlamentare reunite ale PSD-UNPR, precum şi cu partenerii de guvernare PC şi PLR. Ulterior, premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, va anunţa decizia”, a spus Firea.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.

  • Membri ai CNA cer Realitatea TV să nu mai facă presiuni. Rareş Bogdan acuză presiuni ale lui Ponta

    Discuţiile au avut loc în şedinţa de joi a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în contextul în care a fost analizată o solicitare a societăţii Geopol International SRL de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru televiziunea de ştiri Realitatea Plus.

    CNA a mai analizat situaţia Realitatea Plus şi în şedinţa de marţi, când au fost discutate mai multe deficienţe legate de funcţionarea provizorie a acestei televiziuni, care a început să emită pe satelit pe 16 ianuarie 2015.

    CNA a aprobat, pe 17 ianuarie 2013, o solicitare a societăţii Geopol International – ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL – 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru – 50%) şi Alexandra-Beatrice Păcuraru -1% – de lansare a televiziunii de ştiri Realitatea Plus, care urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest, în urma unei investiţii de 13 milioane de euro.

    La şedinţa de joi a CNA au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Realitatea Media SA (care deţine licenţa televiziunii Realitatea TV), respectiv Rareş Bogdan, directorul general al Realitatea Media şi realizator la această televiziune, dar şi împuternicit al Realitatea Plus, Lavinia Şandru, realizator TV şi reprezentanta Realitatea Media SA la CNA, Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, şi Alin Alexandrescu, director tehnic.

    Membrii CNA Lorand Turos şi Monica Gubernat le-au atras atenţia acestora că, miercuri şi joi dimineaţă, la Realitatea TV au fost făcute presiuni asupra CNA. Ei au făcut referire la faptul că Rareş Bogdan a făcut afirmaţii potrivit cărora “Victor Ponta a ales să continue războiul cu Realitatea TV” şi “i-a asmuţit pe cei de la CNA”, care l-au chemat joi dimineaţă “în şedinţă de urgenţă”.

    În şedinţa de joi, CNA nu a discutat însă niciun subiect legat de Realitatea TV, ci de Realitatea Plus. De altfel, reprezentanţii Realitatea Plus au cerut CNA amânarea discutării subiectului până joia viitoare, pentru completarea dosarului privind autorizarea televiziunii Realitatea Plus, iar Consiliul a aprobat această solicitare.

    În acest context, membrul CNA Monica Gubernat le-a spus reprezentanţilor Realitatea Plus, care lucrează şi pentru Realitatea TV, că membrii Consiliului au fost “acuzaţi de rea-credinţă”, în mod nejustificat. “Mie nu-mi plac presiunile şi răspund foarte rău la presiuni”, a spus Monica Gubernat.

    În schimb, Rareş Bogdan a spus că “este păcat” ca între reprezentanţii Realitatea şi membrii CNA să se ajungă la “tensiuni”.

    “Dimineaţă m-am trezit şi am văzut la Realitatea TV că am fost forţat să pun pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi un anumit subiect”, a spus şi membrul CNA Lorand Turos, cel care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    “Iar eu revin diseară şi spun: «Domn’e, de fapt am înţeles greşit, de fapt domnul Ponta e un om foarte bun»”, a răspuns Rareş Bogdan.

    Moment în care Monica Gubernat i-a cerut lui Rareş Bogdan să revină la subiectul şedinţei CNA, respectiv Realitatea Plus. “Şi să îl lăsăm pe domnul Ponta sau măcar pe mama dânsului, o femeie de 72 de ani”, a spus Gubernat.

    Schimbul de replici a continuat, Rareş Bogdan spunând că “pe distinsa doamnă”, mama lui Victor Ponta, a lăsat-o în pace atât el, cât şi colegii lui de la Realitatea. Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în legătură cu reţinerea cumnatului său, că i-a cerut iertare mamei sale, care a fost “porcăită şi făcută în toate felurile” la o televiziune doar pentru că este mama sa, adăugând că DNA nu a chemat-o să o audieze.

    La rândul său, membrul CNA Radu Călin Cristea a spus în timpul şedinţei că, la Realitatea TV, se întâmplă “o tocare sistematică” a unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    “CNA este o instituţie care, în special în vara anului trecut, a trecut printr-o criză de imagine în primul rând (…), pentru care a fost criticată nu doar de Realitatea, de mai mulţi radiodifuzori. În mare, măsură aceste critici au fost justitficate, fiind vorba de nişte derapaje de limbaj inacceptabile. De atunci şi până ieri, rămâne de văzut ce surpriză ne mai rezervă această după-amiază şi această seară, e o tocare sistematică la Realitatea, în special în două emisiuni ale postului, în care, de pildă, eu sunt asociat cu un fel de grup politic, de reacţie rapidă, care percutăm la nişte butoane, telefoane şi alte lucruri şi suntem puşi pe desfiinţat, demolat şi răzuit Realitatea TV. Nu ştiu dacă după această întâlnire dumneavoastră veţi pleca cu aceeaşi impresie extrem de inflexibilă”, a spus Radu Călin Cristea.

    El a precizat că au mai fost situaţii în care unii realizatori, respectiv Robert Turcescu şi Radu Moraru, “au rostit nişte insulte inacceptabile la adresa unor membri ai CNA, prin care au depăşit o limită a decenţei”. “Dar care, atunci când s-au prezentat în faţa instituţiei, au avut finalmente buna cuviinţă de a-şi cere scuze, astfel încât dialogul dintre noi şi ei să se poarte într-un mod convenabil şi în nişte limite de civilitate (…) Dacă dumneavoastră vă comportanţi ca în legenda cu Hyde şi Jekyll şi aici sunteţi extrem de afabili şi de prietenoşi şi în momentul în care ajungeţi în emisiune daţi drumul la toţi dulăii de pe lume, care muşcă rău, atunci pur şi simplu munciţi la alterarea relaţiei cu o instituţie a statului, care nici pe departe nu este atât de malefică în esenţa ei”, le-a mai spus Radu Călin Cristea reprezentanţilor Realitatea TV şi Realitatea Plus.

    La rândul său, Rareş Bogdan a spus că a dovedit în ultimele luni că nu a mai avut “aceeaşi poziţie faţă de CNA”. “Am şi spus că nu am nicio problemă să-mi cer scuze”, a spus Rareş Bogdan.

    El a mai spus că nu a atacat CNA în emisiunea sa de miercuri seară de la Realitatea CNA, precizând că “războiul e cu Victor (Ponta, n.r.)”.

    “Au fost doi difuzori care nu au dat nimic despre ce s-a întâmplat la Prahova (reţinerea cumnatului lui Victor Ponta de către procurorii DNA, n.r.) şi poate de asta am ieşit ceva mai mult în evidenţă. Legat de supărarea lui Victor, pentru că îmi permit să îi spun aşa, că şi el îmi spune Rareş, nu are niciun motiv să o facă, pentru că noi nu am vorbit de doamna, mama lui (…) Vă solicit să luaţi monitorizările, pentru că probabil vi se vor face sesizări. Am solicitat chiar să nu se discute despre o femeie în vârstă, pentru că războiul e cu Victor. Dar ieri dimineaţă, la 08.30, că trebuie să ştiţi şi asta, ca să înţelegeţi reacţia mea de aseară. Ieri dimineaţă, la 08.30, absolut întâmplător, au fost trei organe de control, ultimele aflate în subordinea directă a premierului, în sediul Realitatea, şi la 08.30 le-am solicitat să meargă la sediul social (al firmei, n.r.), să stea de vorbă cu managementul, cu contabilii, cu cine doresc dânşii, nu cu jurnaliştii.. Asta a fost problema noastră”, a mai spus Rareş Bogdan.

    Însă, membrul CNA Dorina Rusu a spus că nu înţelege de ce în şedinţa Consiliului se discută despre Victor Ponta şi despre mama acestuia.

    “Nu înţeleg de ce discutăm noi despre Victor şi despre mama lui. Noi discutăm despre Realitatea Plus. Nu ne interesează altceva”, i-a spus Dorina Rusu lui Rareş Bogdan.

    La rândul său, Lorand Turos a spus că, indiferent ce este difuzat la o televiziune sau la alta, membrii CNA au capacitatea “de a decide fără a fi influenţaţi” de ce a fost difuzat la respectivul post.

    Discuţiile privind televiziunea Realitatea Plus vor fi reluate în şedinţa Consiliului de joia viitoare. Decizia amânării subiectului, la cererea reprezentanţilor televiziunii, a fost luată în unanimitate de membrii CNA prezenţi în sala de şedinţe la momentul votului (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

  • Ponta indică Guvernul Tăriceanu ca fiind cel care a alocat cei mai bani mulţi din Fondul de rezervă

    În acel interval, Guvernul era format din liberali şi democraţi şi condus de Călin Popescu Tăriceanu, actual partener de guvernare al premierului Ponta în calitate de preşedinte al Partidului Liberal-Reformator.

    În graficul prezentat pe Twitter alături de un scurt mesaj în care face referire la “demagogia PNL şi PDL”, care solicită anchetarea modului de acordare a banilor din Fondul de rezervă în 2013, după raportul Curţii de Conturi, Ponta arată că Guvernul Tăriceanu a acordat din această sursă bani reprezentând 0,77% din PIB în 2005, 1,76% din PIB în 2006, 0,50% din PIB în 2007 şi 0,67% din PIB în 2008.

    În acelaşi grafic, Guvernul Boc este indicat cu alocări din Fondul de rezervă de 0,37%-0,50% din PIB în 2009-2011, iar Guvernul Ponta, cu 0,26% din PIB în 2012 şi 0,15% din PIB în 2013.

    În perioada prezentată de Ponta, Produsul Intern Brut, la care sunt raportate procentual alocările de bani, a urcat însă constant, de la 288 miliarde lei în 2005 la 639 miliarde lei în 2013.

    Guvernul a continuat, în 2013, practica anilor precedenţi de a aloca sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond reprezentând, de fapt, o modalitate de a suplimenta fără control parlamentar bugetele unor instituţii, a anunţat, joi, Curtea de Conturi.

    Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.

    Guvernul a aprobat, însă, în ultimii ani, numeroase derogări de la această lege pentru a aloca bani din această sursă în special primarilor, banii fiind repartizaţi prin ordin al ministrului Administraţiei Publice, post ocupat în prezent de vicepremierul Liviu Dragnea, şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie prezentată public, în Monitorul Oficial, ca în anii precedenţi.

    În 2013, an verificat acum de Curtea de Conturi, unul dintre argumentele prin care era justificat un transfer de fonduri către primării, înlocuit ulterior cu alte argumente, făcea referire la apropierea unui “ger arctic”.

    Raportul Curţii de Conturi pe 2013 aminteşte că banii din Fondul de rezervă nu trebuie rambursaţi de către beneficiari, inclusiv primari, dar relevă că, în practică, nici nu a existat un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în actul de alocare a banilor a şi fost îndeplinit, ministerul nefectuând nici măcar o evaluare a notelor de fundamentare întocmite de către ordonatorii de credite care primeau banii.

    În 2013, au fost emise 38 hotărâri de guvern pentru alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară către diverşi ordonatori de credite şi bugetele locale, banii astfel alocaţi ajungând la aproape un miliard de lei, respectiv 940,39 milioane lei.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a anunţat luni la finalul şedinţei săptămânale a conducerii PNL că formaţiunea solicită înfiinţarea a două comisii de anchetă în Camera Deputaţilor şi Senat, pe tema cheltuirii Fondului de rezervă al Guvernului şi a situaţiei Autostrăzii Comarnic-Braşov.

    “PNL a decis să solicităm la nivel parlamentar constituirea a două comisii de anchetă, prima la nivelul Camerei Deputaţilor în legătură cu modul de cheltuire, de folosire a Fondului de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru. Raportul Curţii de Conturi relevă faptul că banii au fost alocaţi după criterii politice, în mod evident nu face altceva decât să confirme practica alocării subiective şi politice a banilor aflaţi la dispoziţia primului ministru, şi bineînţeles în afara scopului pentru care s-a creat acest fond”, a spus Stroe.

    El a menţionat că alocarea fondurilor nu s-a realizat în mod transparent, cu respectarea criteriilor de urgenţă.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a reaţionat la această solicitare, arătând că PNL era în Guvern în acel an şi adăugând “Caragiale e depăşit total !”.

  • Ponta, despre proiectul de Cod Fiscal: Nu e forma finală, Guvernul nu impune nimic

    ”În primul rând, Codul Fiscal şi Codul de Orocedură fiscală care le-am prezentat astăzi, în niciun caz nu sunt în formă finală. Vedeam pe undeva că impune Guvernul, nu, Guvernul nu impune nimic, este o minciună. Guvernul a construit această propunere care încă 30 de zile se discută cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu contribuabilii care plătesc taxe şi impozite. După aceea Guvernul trimite proiectul la Parlament, se dezbate şi în Senat şi în Camera Deputaţilor, deci este o procedură lungă până la sfârşitul sesiunii, sfârşitul lunii iune. După aceea, dacă se aprobă şi preşedintele promulgă, să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016”, a precizat Ponta.

    El a spus că, dacă aceste proiecte vor fi adoptate, va însemna pentru România debirocratizare, stabilirea unor reguli clare din punct de vedere fiscal.

    ”Din punct de vedere politic, pentru mine şi coaliţie este ultima promisiune de îndeplinit pe care am avut-o în programul de guvernare încă neîndeplinită. Celelate lucruri, pensii, salarii, salariu minim, de reducerea CAS, scutirea impozitul reînvestit, le-am îndeplinit, rămăsese reducerea TVA. Putem după 4 ani cu creştere economică (…) să avem de la 1 ianuarie TVA de 20%”, a spus premierul Ponta.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    Cota unică de impozitare va fi redusă de la 16% la 14% din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Reducerea va diminua încasările la buget cu 4,8 miliarde lei în 2019, dar va genera şi venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, şi ca urmare a creării de noi locuri de muncă, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

    Contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale (CAS) va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

    Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi ntroducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

  • REACŢIA lui Ponta despre cercetările DNA în cazul surorii şi cumnatului său: Nu cunosc, ar fi greşit să comentez. Legea să fie egală

    “Nu cunosc şi oricum ar fi greşit să comentez eu cercetările efectuate de procurori faţă de cumnatul meu/Legea trebuie să fie egală pt toţi”, scrie Ponta pe Twitter.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare.

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    De asemenea, percheziţii sunt făcute şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu ar urma să fie dus la audieri, la DNA Ploieşti.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • PERCHEZIŢII DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta. Prejudiciul în acest caz, estimat la 7,8 milioane de lei

    UPDATE 09:11 – Prejudiciu de 7,8 milioane de lei, în dosarul care vizează şi firma surorii şi cumnatului lui Ponta – surse

    Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare.

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu ar urma să fie dus la audieri, la DNA Ploieşti.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.