Tag: plecare
-
E.ON va concedia 5.000 de persoane după deal-ul cu RWE, iar angajaţii Innogy ar putea fi primii care pleacă
Nemţii de la E.ON au anunţat 5.000 de concedieri după preluarea reţelelor de energie şi a unei părţi semnificative din business-ul Innogy, ca parte dintr-un schimb de active uriaş cu gigantul RWE.În urma preluării business-ului de energie regenererabilă, E.ON nu a anunţat dacă aceste concedieri vor fi aplicate asupra staff-ului Innogy sau for fi făcute la nivelul întregii companii. Astfel, s-a produs incertitudine printre angajaţii Innogy.Conducerea Innogy a spus în mod public săptămâna trecută că se teme că cei 43.000 de angajaţi ai companiei ar avea un dezavantaj în faţa angajaţilor E.ON. -
Cine este şeful care îşi trimite angajaţii să îşi petreacă vacanţe de lux pe banii companiei, în cele mai exotice locuri de pe planetă
Ian Lucas se află la conducerea companiei britanice Red7, şi are o tactică foarte bună de a păstra loialitatea angajaţilor săi. Astfel, anul trecut, toţi cei 42 de membri ai echipei au fost trimişi în diverse concedii plătite de companie.
Anul acesta, Sadie Ball şi Viki Baines, doi dintre cei mai fideli angajaţi, care lucrează fiecare de 10 ani în cadrul firmei, au primit o răsplată pe măsură pentru munca grea depusă şi pentru loialitatea de care au dat dovadă timp de un deceniu. Aşadar, a decis să o trimită pe Ball într-un concediu în Sri Lanka, zece nopţi la all inclusive, iar pe Baines, într-o excursie exotică în Caraibe, în Jamaica. El spune că Sadie şi Vici sunt doi angajaţi incredibil de loiali şi valoroşi, şi merită fiecare minut de relaxare.

Cei doi se declară mai mult decât încântaţi, şi abia aşteaptă să plece în vacanţă. În timp ce Ball doreşte să îşi petreacă dimineţile pe plajă şi la spa, Viki visează la jet-skiing şi masaje indiene. “În primul rând, vreau să ascult reggae, să mănânc pui de rechin şi să beau o grămadă de rom!”, spune Viki.
În luna iulie anul trecut, echipa Red7 s-a bucurat de o excursie de trei zile în Marbella, pentru a marca aniversarea de 20 de ani a companiei. Angajaţii s-au bucurat de cazare într-un hotel de lux, mese la restaurante premiate cu stele Michelin şi ieşiri în club la petreceri VIP.
Originar din Brighton, East Sussex, Lucas spune că echipa sa este inima companiei şi merită cele mai bune recompense pentru munca grea depusă. Compania a organizat peste 300.000 de petreceri pentru angajaţi, din 1997, de când Lucas a preluat conducerea, până în prezent.
Şi la aniversarea de 10 ani a businessului, Lucas a oferit echipei o excursie în Benidorm, iar acum face deja planuri pentru următoarea aventură, care va marca 30 de ani de Red7. El se gândeşte să îşi surprindă angajaţii cu o vacanţă în Las Vegas.
-
Dragoş Pătraru îşi anunţă plecarea de la TVR şi ameninţă cu dezvăluiri
Mai mult, Dragoş Pătraru a avertizat conducerea că va face publice rezultatele unei anchete ample privind TVR în care va arăta subordonarea politică a postului, amestecul brutal al conducerii în politica editorială, cât şi cheltuirea fără discernământ şi cu rea voinţă a banului public.“Date fiind componenţa noului CA, din care fac parte persoane care au exercitat în trecut presiuni editoriale la adresa noastră, comportamentul noului PDG Doina Gradea faţă de angajaţi, măsurile editoriale luate împotriva interesului public, în privinţa mai multor producţii de la TVR, încercările de intimidare la adresa acestei emisiuni, noi, cei de la Starea Naţiei, nu vom mai accepta să producem această emisiune aici, dupa încheierea prezentului sezon, dacă lucrurile nu se vor schimba.Nu facem muncă patriotică, departe de noi treaba asta, dar, spre deosebire de conducerea asta numită politic, noi am venit cu bani de acasă aici la TVR. Am investit aici aproape 50.000 de euro împreună cu prieteni şi fani ai emisiunii, în birouri, decoruri, amenajări, tehnică. Facem emisiunea zilnică cu cea mai mare audienţă la postul public şi nu mai putem gira prin prezenţa noastră aici o echipă de conducere care nu dă doi bani pe interesul public, scrie B1.ro -
Supărat pe părinţi, un copil de 12 ani a plecat singur în vacanţă în Bali: „A fost grozav, îmi doream mult o aventură”
Băiatul de 12 ani le-a spus părinţilor că pleacă la şcoală, însă în schimb a mers cu scuterul până la gară, apoi a luat trenul spre aeroport. Folosindu-se de serviciul de check-in din terminal, el s-a urcat la bordul unui avion spre Perth, unde a făcut o escală, apoi a zburat în Indonezia.
Copilul şi-a plănuit bine vacanţa. A căutat o companie aeriană care le permite minorilor să zboare neînsoţiţi, a făcut rezervări la hotelul All Seasons din Bali, toate după ce a furat cardul de credit al părinţilor săi. O singură dată a fost oprit pentru a i se cere acte: în Perth, unde a trebuit să le prezinte funcţionarilor de la aeroport un act care să ateste că a împlinit 12 ani.
„Mi-au cerut doar carnetul de elev şi paşaportul, ca să le dovedesc că am 12 ani. A fost grozav, pentru că îmi doream mult să plec într-o aventură”, a declarat copilul, potrivit The Guardian Australia.
În Bali, el s-a cazat la hotel, spunându-le angajaţilor că el a sosit mai devreme, dar că urmează să ajungă şi sora lui în scurt timp.
Când nu a mai ajuns la şcoală, profesorii i-au alertat părinţii, care s-au dat peste cap să îl găsească. După ce au descoperit istoricul căutărilor pe internet şi au aflat că se află în Bali, mama lui a zburat în Indonezia pentru a-l aduce acasă. „Nu îi place să audă cuvântul «nu». Am fost şocaţi…nu există sentiment care să descrie ce am simţit noi când am aflat că este plecat din ţară”, a declarat mama copilului.
Nu este clar dacă băiatul va primi vreo pedeapsă pentru spaima pe care au tras-o părinţii lui, însă probabil nu va mai vizita ţări exotice în viitorul apropiat.
-
Motivele principale pentru care cei mai buni angajaţi decid să plece de la jobul actual
Aşadar motivele principale pentru care angajaţii pleacă sunt de trei feluri:
1. Nu mai există provocări. Cei mai buni angajaţi trebuie constant provocaţi pentru că astfel se plictisesc şi vor altceva. De aceea este de datoria CEO-ul să-şi hrănească angajaţii cu provocări ce pot însemna promovări în roluri noi sau proiecte noi.
2. Mulţi şefi sărbătoresc succesul angajaţilor lor, fie prin emailuri de felicitări sau poate chiar un prânz, dar nu este de ajuns. Angajaţii buni vor să se simtă implicaţi în companie, în ceea ce fac. Aceştia trebuie să primească feedback, să afle că munca lor face diferenţa în peisajul competiţional.
3. Kat Cole, preşedintele Focus Brands, a spus-o foarte simplu: “Angajaţii productivi îi urăsc pe cei neproductivi, iar cea mai rapidă metodă pentru ca o companie să rămână fără angajaţii buni este permiterea existenţei celor neproductivi în peisajul companiei”.
-
Statistică înfiorătoare: La fiecare 9 minute un român pleacă din ţară, iar la fiecare 7 minute un român moare fără să fie înlocuit
Pe lângă calitate, vom avea o problemă şi cu cantitatea, a spus ea într-o dezbatere despre “noua economie” la CFA Forecast Dinner, reuniunea anuală a analiştilor financiari.În privinţa României, pe lângă faptul că numărul românilor va scădea, avem o problemă şi de mobilitate: suntem cel mai puţin mobili din Europa.Oana Ciornei spune că viitorul muncii va fi total diferit de ceea ce se întâmplă acum: o persoană va schimba jobul în mai puţin de 3 ani, într-o carieră un om va schimba cel puţin o dată profesia, recalificarea va fi o soluţie pentru fiecare, iar multe persoane încep să facă un venit din hobby. -
Pariul pe informaţie, petrolul secolului al XXI-lea
Numele nu dezvăluie legăturile acestuia cu România, ţara unde a locuit până la 15 ani, înainte de a pleca în hexagon, unde a devenit inginer, apoi antreprenor. Theodore Michel Vrangos, pe jumătate român, este cofondator al i-Tracing, cel mai puternic pure player independent din domeniul securităţii cibernetice, un business de 20 de milioane euro anul trecut, cu 150 de clienţi din toată lumea printre care giganţi precum Carrefour, Société Générale sau Credit Agricole. Iar dacă povestea nu era destul de complexă, în scenă a intrat recent şi fondul de investiţii Keensight Capital, controlat de familia Rothschild, una dintre cele mai bogate şi puternice din lume.
Să începem cu începutul. Cine este Theodore Michel Vrangos? ”Mama este pe jumătate româncă şi pe jumătate franţuzoaică“, povesteşte antreprenorul. Bunicii săi s-au cunoscut în 1910 la Sorbona, unde bunicul său urma un doctorat. ”Apoi el a convins-o pe bunica să vină în România, unde au trăit de altfel toată viaţa, astăzi fiind înmormântaţi la cimitirul Bellu.“
Tatăl său provenea dintr-o familie cu origini greco-macedonene, dar care venise în România cu afaceri, bunicul patern deschisese o fabrică de ciocolată aici. Familia tatălui său a fost apoi expulzată odată cu instalarea regimului comunist, dar tatăl lui Theodore Michel Vrangos a rămas. ”Aşa că eu m-am născut în România şi am şi trăit aici până la vârsta de 15 ani.“
Era 1979-1980 când familia sa a decis să plece în Franţa, prima destinaţie fiind însă Grecia, unde locuiau încă bunicii paterni. ”Am mers la Salonic, iar pe mine m-au înscris la Pinewood College.“ Văzând nivelul de matematică de acolo, părinţii săi au decis să îl trimită singur înapoi în România vreme de un an de liceu pentru a învăţa matematică, astfel ca atunci când ajunge în Franţa să se poată înscrie la un liceu bun. După liceu a absolvit şcoala de ingineri Grande École D’Ingenieurs, care este diferită de celelalte facultăţi din Franţa.
Apoi a plecat în Anglia pentru un Master of Sciences care a durat un an şi jumătate. ”Acolo am ajuns să fac şi un internship în consultanţă, la o companie devenită astăzi PwC.“ în 1991 îşi înfiinţa prima sa firmă, în domeniul consultanţei, alături de trei asociaţi. După şase ani au vândut-o grupului Dimension Data din Africa de Sud, astăzi un gigant cu afaceri de 8 mld. euro, cu prezenţă în 47 de ţări şi 28.000 de salariaţi. în 1996, la Paris, era fondată firma Ciber Networks, care după cum îi spune şi numele activa în domeniul securităţii cibernetice.
Această companie a fost fondată de Theodore Michel Vrangos alături de un partener francez care i-a rămas alături în business până astăzi; sunt acţionari împreună şi în firma actuală – i-Tracing. ”Pe la jumătatea vieţii acestei companii, am vândut pachetul majoritar către grupul Omnicom, unul dintre cei mai mari jucători din media, listat la bursa de la New York.“ Apoi, la nouă ani de la momentul fondării, în 2005, au făcut exit cedând businessul către BT, fostul British Telecom Franţa.
Astfel a apărut i-Tracing în 2006, o companie specializată în cybersecurity. ”|n total, eu am înfiinţat 11 companii, de la firmă de head-hunting – Human Eye – la alte mici firme adiacente businessurilor principale.“
Antreprenorul spune că i-Tracing este din acelaşi domeniu mare de activitate ca şi Ciber Networks, dar de fapt cele două fac lucruri total diferite. Ciber Networks a fost o companie utilă în primii ani ai internetului, care acoperea nevoi de bază. ”Aduceam din Israel tehnologie CheckPoint în 1996. Astăzi ne ocupăm de protecţia informaţiei, nu a maşinilor. Informaţia este petrolul secolului al XXI-lea.“
Printre altele, compania i-Tracing face astăzi audit IT, se ocupă de detecţia intruziunilor şi a furtului de informaţii. Mulţi dintre clienţii firmei sunt prezenţi în România, ba chiar au SOC Society Operation Center local, au antene de securitate amplasate aici pentru protecţia sistemelor. ”Noi le concepem, le implementăm şi-i ajutăm să le opereze. Diferenţa este colosală faţă de acum zece ani, atacurile cibernetice sunt mult mai subtile“, povesteşte antreprenorul, pe care l-am cunoscut în timpul uneia dintre vizitele sale în România. El vine lunar pentru întâlnirile cu clienţii.
Tot cam la fel de des merge şi la Londra, unde există o sucursală a businessului. ”Cunosc toţi clienţii. Timpul mi-l împart în special între Paris şi restul Franţei. Eu mă ocup şi de recrutare şi de achiziţii.“
i-Tracing are filiale în Hong Kong, Marea Britanie şi Elveţia. |n fiecare dintre aceste ţări compania a trimis ingineri francezi, pentru că trebuie să fie aproape de clienţi. Prima filială deschisă a fost la Londra în 2013, unde băncile franceze aveau şi au încă filiale importante. Brexitul ar putea produce însă schimbări pe viitor.

”Primii noştri clienţi au fost Crédit Agricole, Sanofi şi Carrefour. A urmat apoi SFR, legat atunci de Vodafone.“ Acum firma i-Tracing are peste 150 de clienţi, dintre care 53 sunt veniţi doar anul trecut. Pe listă se numără şi publicaţia Les Echos din Franţa.
”Clienţii ne-au ales pentru că aveam un track record bun în Paris în IT. Există un ecosistem IT şi lumea ne ştie.“ Ca start-up trebuie să fii creativ şi să ai o poziţionare bună, să alegi şi momentul potrivit pentru lansare. Nu trebuie să fii «nice to have», ci «have to have», explică antreprenorul. ”|mi amintesc că în primele trei luni am avut întâlniri cu patru clienţi şi fiecare ne-a dat o idee pe care nu o aveam.“
A mers la un meeting cu un client din industria bancară şi i-a oferit ideea de a se ocupa de cei care creează profiluri false pentru a lua credite fără a le mai rambursa apoi. Asta se întâmpla acum mai bine de un deceniu, în primele luni de activitate. Businessul a ajuns la afaceri de 20 mil. euro anul trecut şi pentru 2018 are bugetată o creştere de peste 25%. ”Ca să ne menţinem pure player independent trebuie să creştem foarte repede.“
Anul trecut, la final de septembrie, fondul de investiţii Keensight Capital − fostul R Capital Management şi divizia de investiţii a grupului Rothschild − a intrat în acţionariatul i-Tracing, cumpărând 33% din acţiuni. Theodore Michel Vrangos nu oferă date despre valoarea acestei tranzacţii, care a avut de partea cumpărătorului una dintre cele mai influente familii din lume.
În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor„, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume. Businessul familiei s-a extins apoi şi în alte domenii de activitate, de la imobiliare la IT.
”Am fost curtaţi de mai multe fonduri. Noi suntem patru acţionari − doi fondatori şi doi angajaţi deveniţi acţionari. Avem şi alţi zece oameni cheie în companie. Am negociat puternic pentru că am vrut şi vrem să rămânem majoritari.“
Compania de securitate cibernetică i-Tracing are astăzi 150 de angajaţi, însă se află în plin proces de recrutare. De fapt, din cauza lipsei grave de talente pe piaţa din Franţa, Theodore Michel Vrangos spune că se uită şi la piaţa din România. El este de părere că guvernul local ar trebui să investească masiv în IT. |n Franţa sunt multe programe care sprijină industria IT prin facilităţi fiscale pentru companiile tech.”Căutăm ingineri în securitate care să ofere şi consultanţă. Analizăm chiar posibilitatea deschiderii unui centru în România. Am avut un CTO (chief technology officer) român, dar nu mai este la noi. |n rest nu avem alţi români în echipă, deşi ştiu că sunt cunoscuţi în piaţă ca fiind buni profesionişti.“
Antreprenorul spune că firma i-Tracing are două direcţii principale de dezvoltare. |n primul rând, ”vrem să ne dezvoltăm organic şi să continuăm angajările. Avem în plan să ajungem la 200 de persoane anul acesta.“ Antreprenorul Theodore Michel Vrangos spune că, pe lângă faptul că găsesc greu oameni, se confruntă şi cu o serie de plecări.
Mulţi dintre cei care pleacă aleg să se relocheze în provincie, deci nu este vorba de o mutare la concurenţă. Viaţa la Paris este scumpă, iar salariile sunt similare cu cele din alte oraşe mari din Franţa. ”Circa 15 ingineri au plecat de la noi anul trecut, iar mai bine de jumătate au ales să se relocheze, au plecat în oraşele lor natale.“ Preţurile din sectorul imobiliar fac diferenţa în luarea unei astfel de decizii: în Paris costul este de 10.000 de euro/mp, pe când în Bordeaux sau Lyon preţurile sunt de trei ori mai mici, spune antreprenorul.
El adaugă că i-Tracing plăteşte angajaţii la preţul pieţei, mai exact un inginer junior câştigă 3.000 – 3.500 de euro brut pe lună. După circa zece ani, când ajunge pe la 35 de ani, câştigul urcă la 50.000-55.000 de euro brut pe an.
”O a doua direcţie de dezvoltare pentru noi va fi realizarea de achiziţii. Suntem cel mai puternic pure player independent pe o piaţă de securitate cibernetică dominat dominată de corporaţii. Ne batem cu Atos, cu Orange, care are o filială specială Cyberdefense, şi cu CapGemini.“
Antreprenorul estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 25-27 mil. euro, fără să ţină cont de viitoarele achiziţii. ”Vrem însă să cumpărăm două companii, fie amândouă din Franţa, fie una de pe piaţa noastră şi o alta din Elveţia sau Germania de Sud, o zonă puternic industrializată. Purtăm discuţii cu şase societăţi.“ După aceste preluări compania ar urma să ajungă la 250-300 de ingineri.
Pentru că antreprenorii vor să rămână majoritari în business şi pe viitor, achiziţiile se vor face prin finanţare bancară, nu cu bani de la fond, deci prin diluarea participaţiei lor. După ce a fondat 11 firme şi a făcut deja o serie de exituri către giganţi internaţionali, antreprenorul Theodore Michel Vrangos nu se gândeşte la o nouă vânzare, ci la dezvoltare.
-
Un gigant din Germania pleacă din România. Ţiriac îi preia o parte din afacere
Ergo, asigurător german, are ca principal acţionar unul dintre cei mai mari reasigurători din lume, Munich Re, şi după declick-ul cu Unicredit Bank îşi vinde business-ul din anumite ţări, printre care şi România.
Acţionarii Ergo Asigurări, unul dintre cele mai mari grupuri de asigurări/reasigurări din lume anunţa la mijlocul lunii martie că ia în calcul un exit de pe mai multe pieţe din Europa, printre care şi România, scrie realitatea.net
Pentru România, cele două entităti care au fost alese sunt Generali şi Allianz Ţiriac.