BusinessMagazin

Tag: plati

  • Puternica agenţie de rating Moody’s anunţă cea mai gravă consecinţă de până acum a excluderii Moscovei din sistemul financiar occidental

    Agenţia de rating Moody’s a declarat că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată pentru că a încercat să îşi plătească obligaţiunile în dolari în ruble, ceea ce ar fi una dintre cele mai grave consecinţe de până acum ale excluderii Moscovei din sistemul financiar occidental de la invazia preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.

    Dacă Moscova va fi declarată în incapacitate de plată, aceasta ar marca prima incapacitate majoră de plată a obligaţiunilor străine a Rusiei din anii care au urmat revoluţiei bolşevice din 1917, deşi Kremlinul spune că Occidentul forţează o incapacitate de plată prin impunerea unor sancţiuni paralizante.

    Rusia a efectuat o plată scadentă la 4 aprilie pentru două obligaţiuni suverane – cu scadenţa în 2022 şi 2042 – în ruble, în loc de dolari, aşa cum era obligată să plătească în conformitate cu termenii titlurilor.

    Prin urmare, Rusia “poate fi considerată în incapacitate de plată conform definiţiei Moody’s dacă nu se remediază până la 4 mai, care este sfârşitul perioadei de graţie”, a declarat Moody’s într-un comunicat de joi.

    “Contractele de obligaţiuni nu au nicio prevedere de rambursare în altă monedă decât în dolari”.

    Moody’s a precizat că, în timp ce unele euroobligaţiuni ruseşti emise după 2018 permit plăţi în ruble în anumite condiţii, cele emise înainte de 2018 – cum ar fi cele cu scadenţa în 2022 şi 2042 – nu permit acest lucru.

    “Opinia Moody’s este că investitorii nu au obţinut promisiunea contractuală în valută la data scadenţei plăţii”, a precizat Moody’s.

    Ministerul rus de Finanţe nu a răspuns vineri la o solicitare de comentarii. Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat la începutul acestei luni pentru ziarul Izvestia că, dacă Rusia va fi forţată să intre în incapacitate de plată, va lua măsuri legale.

    Înainte de ordinul din 24 februarie al lui Putin pentru ceea ce el prezintă ca o operaţiune militară specială în Ucraina, Rusia era cotată ca având grad de investiţie. Dar obligaţiunile sale suverane au devenit o ţintă în ceea ce Kremlinul spune că este un război economic purtat de Statele Unite.

    În 1998, Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru 40 de miliarde de dolari în datorie internă şi a devalorizat rubla sub conducerea preşedintelui Boris Elţîn, deoarece era efectiv în faliment după ce criza datoriilor asiatice şi scăderea preţurilor petrolului au zdruncinat încrederea în datoria sa pe termen scurt în ruble.

    În 1918, revoluţionarii bolşevici, sub conducerea lui Vladimir Lenin, au repudiat datoria ţaristă, şocând pieţele globale de datorii, deoarece Rusia avea atunci una dintre cele mai mari datorii externe din lume.

    De data aceasta, Rusia are banii, dar nu poate plăti, deoarece rezervele – a patra cea mai mare din lume – pe care Putin a ordonat să fie constituite tocmai pentru o astfel de criză sunt îngheţate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Canada.

    Întrucât Rusia nu ar putea şi nu ar vrea să se împrumute în acest moment, o intrare în incapacitate de plată ar fi în mare măsură simbolică, marcând finalul tumultuos al încercării sale de după Războiul Rece de a se integra în arhitectura financiară a Occidentului.

    În timp ce Rusia are doar 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni internaţionale în circulaţie în 15 emisiuni denominate în dolari sau euro, corporaţiile sale au acumulat o datorie externă mult mai mare.

    Trezoreria SUA a oprit luna aceasta posibilitatea Rusiei de a utiliza rezervele valutare deţinute de banca centrală rusă la instituţiile financiare americane pentru a-şi plăti datoria. 

    Kremlinul spune că Occidentul nu şi-a respectat deja obligaţiile faţă de Rusia prin îngheţarea rezervelor sale şi că doreşte un nou sistem care să înlocuiască arhitectura financiară de la Bretton Woods, stabilită de puterile occidentale în 1944.

    La începutul acestei luni, S&P a coborât ratingul Rusiei în valută la “default selectiv”, din cauza riscurilor crescute ca Moscova să nu fie capabilă şi să nu dorească să îşi onoreze angajamentele faţă de deţinătorii de datorii străine. 

    Economia Rusiei se îndreaptă spre cea mai gravă contracţie de după anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, cu o inflaţie în creştere şi fuga de capital. 

  • Rusia ar putea intra în incapacitate de plată, potrivit Moody’s

    Rusia ar putea intra în incapacitate de plată după ce a încercat să îşi plătească obligaţiunile în dolari în ruble din cauza sancţiunilor occidentale, pe fondul războiului din Ucraina, a declarat agenţia de rating Moody’s, citată de Reuters.

    Aceasta ar fi prima incapacitate majoră de plată a obligaţiunilor străine a Moscovei din anii care au urmat revoluţiei bolşevice din 1917.

    Rusia a efectuat o plată scadentă pe 4 aprilie pentru două obligaţiuni suverane – cu scadenţa în 2022 şi 2042 – în ruble, în loc de dolari, aşa cum era obligată să plătească.

    Prin urmare, Rusia “poate fi considerată în incapacitate de plată conform definiţiei Moody’s, dacă nu se remediază până la 4 mai, care este sfârşitul perioadei de graţie”, a declarat Moody’s într-un comunicat.

    “Contractele de obligaţiuni nu au nicio prevedere de rambursare în altă monedă decât în dolari”.

    Moody’s a precizat că, în timp ce unele euroobligaţiuni ruseşti emise după 2018 permit plăţi în ruble în anumite condiţii, cele emise înainte de 2018 – cum ar fi cele cu scadenţa în 2022 şi 2042 – nu permit acest lucru.

    “Opinia Moody’s este că investitorii nu au obţinut promisiunea contractuală în valută la data scadenţei plăţii”, a precizat Moody’s.

    Rusia a declarat în repetate rânduri că vrea să-şi plătească datoria, dar contrazice faptul că Occidentul a împiedicat-o să plătească prin impunerea unor sancţiuni.

    În 1998, Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru o datorie internă de 40 de miliarde de dolari şi a devalorizat rubla în timpul preşedintelui Boris Elţîn, deoarece era efectiv în faliment după ce criza datoriilor asiatice şi scăderea preţurilor petrolului au zdruncinat încrederea în datoria sa pe termen scurt în ruble.

    De data aceasta, Rusia are banii, dar nu poate plăti, deoarece rezervele sale – pe locul patru ca mărime în lume – sunt îngheţate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Canada.

    Ar putea fi prima incapacitate majoră de plată a datoriei Rusiei din mai bine de un secol. Chiar şi atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, Rusia şi-a asumat datoria externă.

    În 1918, revoluţionarii bolşevici sub conducerea lui Vladimir Lenin au repudiat datoria ţaristă, şocând pieţele globale. Cum obligaţiunile nu mai valorau nimic, unii deţinători de obligaţiuni ţariste le-au folosit ca tapet. Uniunea Sovietică, sub conducerea lui Iosif Stalin, a încetat să mai asigure serviciul împrumuturilor către Statele Unite şi Suedia după cel de-al Doilea Război Mondial.

     

     

  • EY: Zece căi prin care companiile îşi pot reduce costurile cu energia şi gazele naturale. Care sunt scutirile şi exceptările de la plata accizelor pe care le pot aplica

    Inflaţia a atins, mai devreme decât se estimase, două cifre – 10%, gazele scumpindu-se cu 46%. Presiunea pe costuri, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru consumatorii finali este din ce în ce mai mare. Cu alte cuvinte, este momentul să reamintim agenţilor economici că există anumite situaţii prevăzute clar atât de normele europene – Directiva de accize, dar şi de legislaţia noastră (Codul Fiscal), în care pot aplica pentru exceptări sau scutiri de la plata accizelor pentru produse energetice (motorină, benzină), gaze, energie electrică şi, astfel, îşi pot optimiza costurile. Care sunt acestea şi cum trebuie să procedeze companiile?

    Codul Fiscal prevede, cum spuneam, situaţii în care companiile pot apela fie la scutirea directă sau indirectă (mai întâi, compania plăteşte accizele, care sunt restituite ulterior) la plata accizelor. Iată, în continuare, care sunt cazurile concrete:

    1. dacă agenţii economici folosesc produsele energetice, gazele sau energia electrică pentru producţia de energie electrică sau pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrică
    2. dacă utilizează produsele energetice, gaze sau energie electrică pentru producţia combinată de energie electrică şi energie termică
    3. dacă injectează gaze sau produse energetice în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal.

    În aceste situaţii, companiile pot aplica scutirea directă de la plata accizelor, cu respectarea mai multor condiţii, între care, cea mai importantă, presupune ca beneficiarul scutirii să solicite eliberarea unei autorizaţii de utilizator final.

    1. dacă utilizează produsele energetice, gazele sau energia drept combustibil pentru încălzire de către spitale, sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate şi alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de învăţământ şi lăcaşuri de cult. În această situaţie, companiile trebuie să ştie că, pentru a putea beneficia de scutirea directă de la plata accizelor, este necesar să notifice autoritatea vamală teritorială, notificare ce va fi ulterior transmisă şi furnizorilor
    2. dacă energia electrică este produsă din surse regenerabile de energie (de exemplu, eoliană, solară, geotermală).

    Scutirea, în această situaţie, ca şi în cele prezentate la punctele următoare mai jos, se acordă tot în baza notificării transmise de producătorul de energie electrică la autoritatea vamală teritorială. Consumatorii casnici producători de energie electrică nu au obligaţia de a notifica autoritatea vamală teritorială pentru a beneficia de scutire.

    1. dacă utilizează gazele şi energia în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire
    2. dacă există utilizare duală – atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră, de pildă, a fi utilizare duală
    3. dacă utilizează energia electrică în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice
    4. dacă utilizarea energiei electrice reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs
    5. dacă utilizează gazele sau energia în procese mineralogice (de exemplu fabricarea sticlei, cimentului, varului şi ipsosului).

    Recomandăm agenţilor economici care au utilizări de energie electrică şi gaze naturale ce se regăsesc în descrierile de mai sus să analizeze şi să ia în considerare implementarea acestei facilităţi. Faptul că ele există, că sunt prevăzute atât la nivel naţional, cât şi european, înseamnă că acestea pot sau au fost deja implementate de alţi jucători de pe piaţă. Neutilizarea acestora poate provoca dezavantaje financiare pentru agenţii economici care nu le folosesc.

    Autori: Mihai Petre, Director, Consultanţă Vamală, Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România

     

     

  • Producătorul de ţigări BAT, cel mai mare jucător de pe piaţa locală a tutunului, a plătit taxe de 11 mld. lei (2,2 mld. euro) la bugetul de stat în 2021, plus 10% an/an

    BAT, cel mai mare jucător pe piaţa locală a tutunului, cu o cotă de piaţă de peste 50%, a contribuit anul trecut cu circa 11 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro) la bugetul statului, sub formă de taxe şi accize, reprezentând o creştere a contribuţiilor de 10% faţă de anul anterior, a anunţat miercuri compania.

    În 2020, BAT a plătit taxe de circa 9,65 miliarde de lei la buget, pe fondul scăderii record a comerţului ilicit, care a coborât pentru prima dată sub nivelul de 10%.

    Din preţ­ul unui pachet de ţ­igări, aproximativ 80% se îndreaptă către bugetul de stat, arată datele transmise de oficialii companiei.

    BAT România trimite la export aproximativ 60% din volumele produse la Ploieşti, unde se află a doua cea mai mare fabrică din Europa a grupului.

    De altfel, produsele din tutun au reprezentat circa jumătate (48%) din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi şi tutun ale României în 2021, arată o analiză a companiei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Astfel, valoarea exporturilor de produse din tutun -ţigări şi tutun încălzit- a depăşit anul trecut cu 50% valoarea exporturilor de seminţe de floarea – soarelui (844 de milioane de euro), o diferenţă cu atât mai semnificativă cu cât ţigările sunt produse finite, în timp ce seminţele de floarea-soarelui sunt exportate ca materie primă.

    Tot anul trecut, valoarea totală a importurilor de tutun brut şi prelucrat a fost de circa 341 de milioane euro, ceea ce înseamnă că tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României în 2021, de peste 1 miliard de euro, mai arată calculele transmise recent de BAT România.

    ”Vom continua investiţiile în România şi demersul nostru de a construi un viitor mai bun prin reducerea impactului afacerii noastre asupra sănătăţii şi prin contribuţii valoroase în economie. Acest lucru este posibil într-un cadru fiscal echilibrat şi predictibil, care poate asigura venituri sustenabile pentru bugetul de stat şi predictibilitate pentru industrie şi consumatori”, spune Fred Monteiro, Directorul ariei Europa Centrală şi de Sud, BAT.

    BAT are peste 3.000 de angajaţi pe piaţa locală şi generează alte 30.000 de locuri de muncă prin lanţul de distribuţie şi aprovizionare.

     

     

     

  • Prăbuşire economică iminentă: Rusia, la un pas de incapacitate de plată, după ce plăţile obligaţiunilor în dolari au fost blocate

    Ministerul de Finanţe al Rusiei a plătit în ruble o parte din datoriile sale în dolari scadente în această săptămână, după ce băncile străine au refuzat să proceseze plăţi în valoare de 649,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la speculaţii privind o posibilă incapacitate tehnică de plată, scrie Bloomberg. 

    Ministerul a declarat că băncile străine au respins plăţile pentru obligaţiunile care ajung la scadenţă în această lună şi pentru un cupon pentru obligaţiunile scadente în aprilie 2042, lăsând Rusia să trimită plăţile în ruble la Depozitarul Naţional de Decontări.

    Ministerul de Finanţe a adăugat că “consideră că şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile”.

    Cu toate acestea, niciunul dintre aceste titluri nu a permis Rusiei opţiunea de a plăti în ruble, potrivit documentelor obligaţiunilor, ceea ce a ridicat îngrijorarea investitorilor că ţara riscă să intre în incapacitate de plată. Ambele obligaţiuni au o perioadă de graţie de 30 de zile, arată datele compilate de Bloomberg.

    “Problema neplăţii este complicată”, a declarat Abdul Kadir Hussain, şeful departamentului de gestionare a activelor cu venit fix de la Arqaam Capital, cu sediul în Dubai. “Rusia poate pretinde că suntem dispuşi să plătim, că avem bani pentru a plăti, dar băncile nu ne lasă să plătim. Nu sunt sigur cum vor trata instanţele acest lucru”.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni financiare dure Rusiei după ce preşedintele Vladimir Putin a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie, împiedicând capacitatea acesteia de a transfera plăţi către deţinătorii de obligaţiuni. În timp ce Rusia a evitat până acum prima sa incapacitate de plată externă din ultimul secol, măsura luată săptămâna aceasta de Trezoreria SUA de a opri plăţile datoriilor în dolari din conturile ţării la băncile americane a reaprins îngrijorările investitorilor.

     

  • Şeful Endeavour, cel mai bine plătit executiv de la Hollywood, cu 300 mil. dolari în 2021

    Cel mai bine plătit executiv de la Hollywood în 2021 este Ari Emanuel, CEO-ul agenţiei de talente Endeavor pe care acesta a fondat-o cu aproape trei decenii în urmă, notează The Wall Street Journal.

    Pachetul de plăţi al lui Emanuel este estimat la 300 mil. dolari, peste salariul oricărui şef de companie din S&P 500.

     

  • Criza pe piaţa gazelor se intensifică. OMV nu vrea să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Şeful OMV: Am evaluat greşit riscul în legătură cu miliardele de euro pe care le-am investit în Rusia. Au fost o investiţie proastă

    OMV şi compania rusă Gazprom au avut un contact iniţial cu privire la plata gazelor naturale în ruble, a declarat vineri un purtător de cuvânt al OMV, în timp ce directorul general al companiei energetice austriece a subliniat că nu există nicio bază pentru plata în altă monedă decât euro, scrie Reuters. 

    OMV aşteaptă în continuare informaţii scrise, a spus purtătorul de cuvânt, reluând comentariile făcute de directorul general Alfred Stern într-un interviu acordat Die Presse.

    Preşedintele rus Vladimir Putin cere cumpărătorilor străini să plătească gazul în ruble începând de vineri, în caz contrar riscând să li se întrerupă livrările. 

    Stern a declarat ziarului că nu este fezabil ca Austria să oprească importurile de gaze ruseşti în acest an.

    “Eliminarea treptată a gazului rusesc are preţul său. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru”, a spus el.

    “Am evaluat greşit riscul”, a spus Stern în legătură cu miliardele de euro pe care OMV le-a investit în Rusia, numind-o o “investiţie proastă”.

     

  • Războiul gazelor: Putin a ordonat personal ca ţările neprietenoase să îşi plătească gazele în ruble începând de la 1 aprilie

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că a semnat personal un decret potrivit căruia cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc de la 1 aprilie, iar contractele vor fi oprite dacă aceste plăţi nu vor fi efectuate, scrie Reuters. 

    “Pentru a cumpăra gaze naturale ruseşti, ei trebuie să deschidă conturi în ruble în bănci ruseşti. Din aceste conturi se vor face plăţile pentru gazul livrat începând de mâine”, a declarat Putin în declaraţii televizate.

    “Dacă astfel de plăţi nu vor fi efectuate, vom considera acest lucru o neplată din partea cumpărătorilor, cu toate consecinţele care decurg de aici. Nimeni nu ne vinde nimic pe gratis şi nici noi nu vom face acte de caritate – adică contractele existente vor fi oprite.”

    Decizia lui Putin de a impune plata în ruble pentru gaz a impulsionat moneda rusă, care a scăzut la minime istorice când Occidentul a aplicat sancţiuni radicale după ce şi-a trimis armata în Ucraina, la 24 februarie.

    Dar companiile şi guvernele occidentale au respins această măsură ca pe o încălcare a contractelor existente, care sunt stabilite în euro sau dolari.

    Putin a declarat că schimbarea a fost menită să consolideze suveranitatea Rusiei şi că aceasta îşi va respecta obligaţiile în toate contractele. Rusia furnizează aproximativ o treime din gazul european.

    Preţul gazelor pe bursa europeană creşte la 1395 dolari pe mia de metri cubi, pe fondul declaraţiilor lui Putin. 

     

  • Germania intră într-un plan de urgenţă de raţionalizare a consumului de gaze în urma războiului din Ucraina

    Guvernul german a făcut primul pas oficial către raţionalizarea gazelor, în timp ce se pregăteşte pentru o potenţială oprire a livrărilor din Rusia din cauza unei dispute privind plăţile, scrie Financial Times.

    Robert Habeck, ministrul Economiei, a activat miercuri dimineaţă „faza de avertizare timpurie” a unei legi de urgenţă a gazelor existente, instituită pentru a face faţă crizei acute de energie.

    Mişcarea a fost declanşată de îngrijorarea germană că Rusia ar putea tăia livrările, deoarece Europa respinge eforturile Moscovei de a forţa plata importurilor de gaze în ruble.

    Oficialii ruşi au declarat marţi că Moscova nu va „furniza gaz gratuit” Europei, la o zi după ce ţările G7 au respins în unanimitate directiva preşedintelui Vladimir Putin care cere plata în ruble.

    În timpul fazei de avertizare timpurie – prima dintre cele trei etape ale răspunsului de urgenţă al Germaniei – o echipă de criză de la Ministerul Economiei, autoritatea de reglementare, şi din sectorul privat vor monitoriza importurile şi stocarea.

    În cazul în care livrările sunt insuficiente şi încercările de a reduce consumul nu funcţionează, guvernul ar tăia anumite părţi ale industriei germane din reţea şi ar acorda un tratament preferenţial gospodăriilor.

    Volker Wieland, profesor de economie la Universitatea din Frankfurt, a avertizat miercuri că o oprire a aprovizionării cu energie a Rusiei ar crea un risc „substanţial” de recesiune şi ar creşte periculos de mult rata inflaţiei în cea mai mare economie a Europei.

    Chiar şi fără întreruperi în aprovizionarea cu gaze ruseşti, rata inflaţiei din Germania ar putea ajunge la 6,1% în acest an, au spus economiştii care consiliază guvernul german. În cazul în care importurile de energie din Rusia ar fi întrerupte, acestea ar creşte între 7,5% şi 9%, potrivit consiliului.

    UE şi-a stabilit obiectivul de a umple spaţiile de stocare a gazelor la 80% din capacitate până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a asigura aprovizionarea membrilor până la iarnă. Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania sunt în prezent pline cu aproximativ 26,5%, după ce la începutul acestei luni au atins un minim de patru ani de 24,6%, potrivit Gas Infrastructure Europe.

    Habeck a subliniat că deocamdată rezervele de gaze din Rusia au curs normal.

    Cu toate acestea, pe măsură ce Germania încearcă să renunţe la gazul rusesc, cota de piaţă a importurilor germane din Rusia a scăzut de la o medie de 55% în ultimii ani la 40% în ultimele săptămâni.

    Săptămâna trecută, Germania a dezvăluit obiective de a-şi reduce rapid dependenţa de energia rusă, propunându-şi să se îndepărteze de gazul ţării până la jumătatea anului 2024 şi să devină „practic independentă” de petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an.

    Preţul gazului în Europa a crescut cu 8%, până la 114,45 EUR per megawat oră, la tranzacţionarea anticipată de miercuri.

    Principalul furnizor de gaz al Rusiei, Gazprom, şi banca centrală a ţării urmează ca joi să raporteze lui Putin un mecanism de implementare a schimbării monedei de plată a gazului în ruble.

    Unii politicieni ruşi au sugerat că termenul limită pentru schimbarea monedei de plată ar putea veni încă de la sfârşitul acestei luni, deşi Kremlinul nu a declarat oficial când va intra în vigoare această schimbare.

    Tot miercuri, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că ţara sa intenţionează să oprească importurile de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an şi să pună capăt importurilor de cărbune până la sfârşitul lunii mai, ca parte a eforturilor de a renunţa complet la sursele de energie ruseşti.

  • La o lună de la izbucnirea războiului, Moscova încă plăteşte Kievul pentru transportarea gazelor naturale către Europa. Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu 50% faţă de minimele lunii ianuarie

    Cel mai important război european din ultimii 77 de ani a izbucnit în urmă cu aproximativ o lună, pe 24 februarie, însă Rusia transportă, de fapt, mai multe gaze naturale prin Ucraina, iar Moscova încă plăteşte integral Kievul pentru transportarea gazelor spre Europa, relatează Bloomberg.

    Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu peste 50% faţă de minimele lunii ianuarie, exporturile care trec prin conductele ucrainene dublându-se pe măsură ce companiile energetice s-au grăbit să efectueze achiziţii, o consecinţă directă a invaziei ruseşti.

    Exporturile celui mai mare furnizor european au devenit mai ieftine prin comparaţie cu achiziţionarea gazului de pe piaţa spot, iar Rusia încă plăteşte transporturile în valută forte, spune Iuri Vitrenko, CEO al NJSC Naftogaz, cea mai mare companie de petrol şi gaze deţinută de statul ucrainean.

    Este o situaţie ciudată pentru factorii de decizie politică din Europa, care au impus mai multe serii de sancţiuni asupra Moscovei, într-un efort de reducere a resurselor necesare continuării conflictului armat. Ştirea a apărut, de asemenea, într-un moment în care guvernele europene promit să renunţe treptat la gazul rusesc, plănuind să menţină deschise centralele nucleare şi fabricile de cărbune pentru o perioadă mai lungă de timp şi să importe mai multe gaze naturale lichefiate din ţări precum Statele Unite şi Qatar.

    Randamentele obligaţiunilor ruseşti încep să crească în urma reluării tranzacţionării după o pauză de aproape o lună

    Fluxurile de gaze ruseşti către Europe au ajuns la cel mai ridicat nivel din luna decembrie în primele 48 de ore de la declanşarea războiului. Exportatorul controlat de stat Gazprom PJSC a spus că proviziile au crescut datorită unui număr mai mare de comenzi din partea consumatorilor europeni. Transporturile prin alte conducte majore ruseşti – prin Belarus şi Polonia, cu destinaţia Germania – au fost reluate, după o pauză de două luni.

    Creşterea subliniază, de altfel, lipsa de opţiuni a consumatorilor europeni pe termen scurt, spun analiştii gigantului bancar american JPMorgan Chase.

    Naftogaz le-a cerut Europei şi aliaţilor săi să pună plăţile pentru fluxurile de energie ale Moscovei într-un cont de garanţie până în momentul în care preşedintele Vladimir Putin va decide să îşi retragă trupele din Ucraina.

    Anterior, Ucraina a declarat că Gazprom plăteşte anual circa două miliarde de dolari pentru serviciile asociate transportului de gaze.