BusinessMagazin

Tag: planuri

  • În vacanţă cu bunicul

    Comedia ”Bunicul dezlănţuit“ îl prezintă, din 5 februarie la cinema, pe Robert De Niro în rolul unui veteran lipsit de prejudecăţi şi hotărât să demonstreze că viaţa merită trăită din plin la orice vârstă.

    Filmul este distribuit de Freeman Entertainment. Jason Kelly (Zac Efron) se află la doar o săptămână distanţă de nunta cu fiica răsfăţată a şefului său, deci cu un pas mai aproape de visul de a deveni partener la firma de avocatură unde lucrează de mult. Abia târziu, tânărul va realiza că toate planurile îi sunt periclitate de bunicul guraliv, cu care pleacă în vacanţa de primăvară la Daytona.

    Între petreceri scandaloase, conflicte aprinse în bar şi o noapte de pomină de karaoke, bătrânul Dick (Robert De Niro) pare de neoprit, încearcând cele mai provocatoare experienţe şi făcând tot posibilul să-şi convingă nepotul să i se alăture. 

  • Opinie Lavinia Raşca: Există un portret-robot al antreprenorului?

    A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversaţii nu îşi avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul faţă de antreprenoriat creşte şi cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

    ŞI TOTUŞI, CE SPUN STUDIILE?

    În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viaţa antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conţin unele întrebări comune, printre care: eşti ambiţios şi performant? Ai iniţiativă? Eşti dispus să rişti? Dar să munceşti 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Ştii să iei deciziile corecte?

    Întrebările sunt importante şi e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularităţile fiecărui individ în parte. Şi nici nu reprezintă o garanţie a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, ştim că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

    De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, şansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivaţia şi atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business şi execuţia sunt adecvate.

    Deşi există multe excepţii, statisticile arată că mediul familial şi educaţia ajută. Aşa cum demonstrează realitatea internaţională, copiii de antreprenori pornesc şi răzbat mai uşor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune şanse de reuşită pe cele moştenite de la părinţii lor. Am văzut nu numai în filme, ci şi în viaţa reală discuţii vii şi lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri şi concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluţii ale unor situaţii. Doar este bine ştiut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Şi am văzut cum copiii mici şi mari îşi urmăreau cu atenţie părinţii sau rudele, ba chiar că erau deja obişnuiţi să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluţii potrivite.

    Privesc viitorul cu optimism. La noi în ţară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

    De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intenţiile antreprenoriale şi antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populaţiei active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înfiinţarea lor.

    Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbaţi sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiaşi studiu, motivaţia lor principală provine în primul rând din observarea de oportunităţi interesante şi mai puţin din lipsa altor posibilităţi de câştig.

    CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

    S-a scris foarte mult despre ce să facă şi despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realităţii, lucrările semnificative conţin multe elemente comune. Consider a fi de referinţă concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de ţări şi din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneţi şi găsesc soluţii noi şi ingenioase pentru situaţii clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) ştiu să se descurce cu concurenţii puternici; (3) au înţelepciunea şi răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-şi modifice repede strategiile; (5) ştiu să încheie tranzacţii („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).

  • Opinie Lavinia Raşca: Există un portret-robot al antreprenorului?

    A apărut întrebarea: „Dacă ar fi să le dai un sfat cititoarelor noastre care iau în calcul o afacere proprie, ce le-ai spune? Cum ar trebui ele să fie? Ce să facă? La ce ar trebui să fie atente?”. În economia acelei conversaţii nu îşi avea locul un răspuns lung. În timp ce îl dădeam, nu m-am putut opri să mă gândesc în fugă la două lucruri. Ce mult mă bucură că interesul faţă de antreprenoriat creşte şi cât de rău îmi pare că nu pot da un răspuns precis la întrebări de genul celei de mai sus, pentru că nu s-a inventat încă portretul-robot al antreprenorului.

    ŞI TOTUŞI, CE SPUN STUDIILE?

    În perioada când mă pregăteam să devin consultant, am parcurs câteva chestionare care testează capacitatea de adaptare a individului la viaţa antreprenorială, ale U.S. Small Business Administration. Ele conţin unele întrebări comune, printre care: eşti ambiţios şi performant? Ai iniţiativă? Eşti dispus să rişti? Dar să munceşti 10-12 ore pe zi, pe termen lung? Ştii să iei deciziile corecte?

    Întrebările sunt importante şi e bine ca cei pe care-i entuziasmează ideea lor de afacere să cugete bine la ele înainte de a porni la drum. Dar nu sunt suficiente, pentru că nu surprind particularităţile fiecărui individ în parte. Şi nici nu reprezintă o garanţie a succesului. Or, „după îndelungi cercetări, ştim că nu există un set clar de caracteristici comportamentale care să-i separe pe antreprenori de nonantreprenori” – după cum afirmă William Bygrave (The Portable MBA in Entrepreneurship).

    De altfel, nimic nu poate garanta succesul unui antreprenor. Ce e drept, şansele cresc dacă ideea de afacere este bună, dacă antreprenorul are profilul, motivaţia şi atitudinea cerute, iar strategia, modelul de business şi execuţia sunt adecvate.

    Deşi există multe excepţii, statisticile arată că mediul familial şi educaţia ajută. Aşa cum demonstrează realitatea internaţională, copiii de antreprenori pornesc şi răzbat mai uşor în afacerile proprii, sau le duc mai departe cu bune şanse de reuşită pe cele moştenite de la părinţii lor. Am văzut nu numai în filme, ci şi în viaţa reală discuţii vii şi lungi, în familie, în jurul mesei, sau în weekenduri şi concedii, despre realizările, bucuriile sau provocările antreprenoriale, despre soluţii ale unor situaţii. Doar este bine ştiut că antreprenorii nu se pot opri în nicio împrejurare să discute despre afacerile lor. Şi am văzut cum copiii mici şi mari îşi urmăreau cu atenţie părinţii sau rudele, ba chiar că erau deja obişnuiţi să intervină cu întrebări, sau chiar cu soluţii potrivite.

    Privesc viitorul cu optimism. La noi în ţară sunt tot mai numeroase astfel de familii, deci vom spune din ce în ce mai rar că lipsa de modele apropiate reprezintă o barieră care-i împiedică pe tineri să devină antreprenori.

    De fapt, conform Global Entrepreneuship Monitor 2015, în România intenţiile antreprenoriale şi antreprenoriatul timpuriu s-au dezvoltat: 11,3%, adică 1,5 milioane de membri ai populaţiei active se aflau în 2014 în diferite etape de pregătire a afacerilor, sau în primii trei ani de la înfiinţarea lor.

    Majoritatea antreprenorilor din grupul mai sus amintit sunt bărbaţi sub 44 de ani, cu studii superioare. Conform aceluiaşi studiu, motivaţia lor principală provine în primul rând din observarea de oportunităţi interesante şi mai puţin din lipsa altor posibilităţi de câştig.

    CE-I AJUTĂ PE ANTREPRENORI?

    S-a scris foarte mult despre ce să facă şi despre cum să fie antreprenorii. Evident, bazându‑se pe cercetarea realităţii, lucrările semnificative conţin multe elemente comune. Consider a fi de referinţă concluziile cercetării întreprinse de Walter Kuemmerle, profesor la Harvard Business School. Acesta a studiat, pe parcursul a 15 ani (1987-2002), peste 50 de companii din 20 de ţări şi din foarte multe industrii, care la începutul demersului său se aflau în faza de start‑up. Kuemmerle arată că antreprenorii de succes au cinci caracteristici comune: (1) sunt îndrăzneţi şi găsesc soluţii noi şi ingenioase pentru situaţii clasice, chiar dacă uneori întind coarda – cum se spune; (2) ştiu să se descurce cu concurenţii puternici; (3) au înţelepciunea şi răbdarea să înceapă de la zero; (4) sunt gata să-şi modifice repede strategiile; (5) ştiu să încheie tranzacţii („A Test for Fainthearted” – Harvard Business Review, mai 2002).

  • Planuri pentru a conecta milioane de dispozitive IoT

    Ericsson şi Verizon vor colabora pentru dezvoltarea şi lansarea unei soluţii de conectare la reţea de tip LPWA (cellular low-power wide-area) care va servi unei game largi de aplicaţii IoT.

    „Reţeaua LTE Verizon furnizează platforma ideală pentru accelerarea implementării soluţiilor IoT destinate consumatorilor, oraşelor şi industiilor”, a menţionat Adam Koeppe, Vice President, Network Technology and Planning, Verizon. „Suntem dedicaţi simplificării aplicaţiilor IoT şi, în acest sens, am lansat o platformăpentru dezvoltatori – ThingSpace – şi am făcut progrese în ceea ce priveşte performanţa reţelelor noastre. Noul software Ericsson ne va permite să extindem acoperirea dispozitivelor IoT low-cost, în acelaşi timp garantând o durată de viaţă a bateriilor acestora de câţiva ani.”

    Reţelele LTE pot deja susţine aplicaţii de înaltă capacitate şi cu latenţă scăzută. Soluţia LPWA a Ericsson va îmbunătăţi reţeaua LTE a Verizon pentru a putea conecta mai multe dispozitive IoT, răspunzând, în acelaşi timp, nevoilor de conectivitate ale operatorului pentru consum diminuat de energie, costuri scăzute şi complexitate redusă a operaţiunilor.

    „Verizon este un partener ideal în procesul de dezvoltare a tehnologiilor celulare destinate cerinţelor de reţea pentru aplicaţiile IoT”, a spus Arun Bansal, Senior Vice President and Head of Business Unit Radio, Ericsson.„Aplicaţiile IoT sunt cele care vor stimula dezvoltarea 5G, astfel încât este esenţial pentru noi să lucrăm împreună cu operatori de top precum Verizon pentru a continua să aducem inovaţii în industrie şi ecosistemul IoT.”

    IoT va schimba modul în care lucrăm şi trăim, folosind noi nivele de inteligenţă care ne vor putea conecta cu lumea înconjurătoare în moduri necunoscute până acum. Acest lucru va necesita stabilirea unor conexiuni la nivele mai înalte decât cele folosite până acum şi dezvoltarea unor soluţii scalabile care pot funcţiona împreună pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai diverse ale utilizatorilor.

    Luna aceasta, Ericsson a demonstrat în cadrul CES 2016, în Las Vegas, modul în care pot fi folosite aplicaţiile IoT pentru a conecta scutere,motociclete sau dispozitive purtabile, pentru a administra contoare şi reţele inteligente de energie şi pentru a monitoriza calitatea apei.
     

  • Zborul unei companii de tehnologie. Cum a reuşit Vola să facă afaceri de 44 milioane de euro şi ce planuri are

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la 80 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul acesta. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spune Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spune că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.
    Marius Ghenea este recunoscut ca un antreprenor în serie, care a fondat mai multe companii, a investit ca business angel şi a realizat mai multe exituri. Toate aceste experienţe l-au pregătit de fapt pentru piaţa de venture capital. „Ce facem în venture capital este ceea ce am făcut ca business angel într-un mod mult mai mare şi mai structurat, mai riguros.“ Pe lângă asta, activitatea de antreprenor de-a lungul anilor îl ajută foarte mult în prezent, ca investment director al 3TS, deoarece cunoaşte bine antreprenoriatul şi relaţionează mai bine cu antreprenorii. „Ştiu ce înseamnă să construieşti o companie, să ajuţi nişte oameni, să plăteşti salarii, să vinzi în piaţă“, spune Ghenea. De fapt, această combinaţie de specializare financiară şi antreprenoriat este „sosul magic care face investiţiile din business să funcţioneze“, potrivit lui Ghenea.

    Obiectivul Catalyst România este acela de a susţine dezvoltarea companiilor de tehnologie din ţară, însă aici nu intră start-up-urile mici, ci afacerile cu un model de business scalabil, care să genereze venituri. Catalyst este interesată de lideri naţionali precum Vola sau de companiile „global challengers“, precum Vector Watch. La acest moment al discuţiei, Marius Ghenea aruncă o privire spre ceasul său marca Vector Watch şi îi spune pe un ton glumeţ lui Daniel Truică că ar trebui să-şi cumpere şi el unul, neapărat: „Chiar a fost o revelaţie pentru mine, s-a dovedit a fi un mare ajutor“. „Ar trebui, chiar mă întreb ce mai fac cu asta la mână“, zâmbeşte Truică ridicând mâna stângă, la care poartă un ceas clasic.

    „Avem la dispoziţie sume pentru companii de acest gen (n.r. challengers şi lideri naţionali) în România. Putem spune că am ajuns cu primary investments cam la 50% din capacitatea fondului, deci mai sunt sume semnificative disponibile. Aceste sume pot merge în investiţii iniţiale, primare, dar şi în follow-on investments, pentru companiile aflate deja în portofoliu“, continuă Ghenea. În momentul de faţă portofoliul 3TS Capital este destul de diversificat, incluzând companii precum Green Horse Games, Elefant.ro, Vector Watch sau Zoot. 3TS Capital administrează mai multe fonduri, printre care TCEE Found 3, care are o capitalizare de peste 100 de milioane de euro, fond ce activează în Europa Centrală şi de Est. Prin acest fond se fac investiţii mari, între 5 şi 10 milioane de euro, iar prin Catalyst se investesc sume cuprinse între 0,5 milioane de euro şi 1,5 milioane de euro. „Cu Catalyst putem coinvesti alături de fondul mare printr‑un pachet mai mic de acţiuni sau să investim în companii early stage, start-up-uri care apoi să crească şi să-i ducem până la runda următoare, de unde ar putea fi continuată investiţia de către fondul regional mare. În următoarele trei luni vom finaliza cel puţin două investiţii care sunt deja în curs“, spune Ghenea.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • Zece ani de carieră în Africa. „Cel mai greu lucru era că eram femeie, tânără, şi albă“

    În Asia – Filipine, în America Centrală – Haiti, în Europa – Grecia, România, Albania, Serbia, Moldova. În Africa – Ghana, Kenya, Tanzania, Uganda, Rwanda, Africa de Sud, Mozambic, Zambia, Malawi, Republica Democrată Congo. Nu, nu sunt destinaţii de vacanţă, ci locurile în care a lucrat până acum Diana Cazacu, care s-a stabilit în Olanda şi a înfiinţat de mai bine de doi ani o firmă de consultanţă în domeniul microfinanţării, AdVision Finance. După un asemenea traseu în carieră, alegerea ţării lalelelor şi a morilor de vânt pare puţin surprinzătoare, dar nu neapărat o decizie grea. „Închizi ochii şi pui degetul pe hartă“, glumeşte Diana Cazacu, care adaugă însă că decizia de a părăsi, cel puţin pentru moment, continentul negru se leagă de faptul că a hotărât, împreună cu soţul său, să ofere copilului lor o bază de educaţie europeană. Africa nu este doar continentul în care Diana Cazacu şi-a construit o carieră solidă, ci şi locul în care a trăit mai bine de zece ani; în Malawi l-a cunoscut pe soţul său, iar copilul s-a născut în Kenya, unde au stat câţiva ani înainte de a se muta în Mozambic şi, mai apoi, în Olanda.

    Cum a ajuns însă o absolventă de Relaţii Economice Internaţionale să lucreze în atâtea ţări africane? Pe scurt, cariera ei a început într-o firmă românească, Logimax, apoi, povesteşte ea, s-a îndrăgostit de microfinanţare, în Africa de Sud, şi firma americană Opportunity International a angajat-o pentru a face parte din echipa care demara activităţile bancare pe continentul negru.

    Spusă mai pe larg, la o discuţie de mai bine de două ore pe terasa unei cafenele din Capitală, povestea începe chiar din vremea facultăţii, când a lucrat vreme de trei ani la RAO, ca asistentă personală a proprietarilor firmei, Ovidiu şi Anca Enculescu. La absolvirea facultăţii a fost angajată la Logimax, o companie cu activităţi în asamblarea calculatoarelor şi care dorea să se extindă în domeniul de software bancar. În 1998, fondatorul companiei a angajat-o pe Diana Cazacu spunându-i că vrea să înfiinţeze un nou departament în cadrul firmei, deşi, povesteşte ea, nu avea cunoştinţe despre domeniul bancar. Firma a comandat de pe Amazon 30 de cărţi, toate în engleză, şi avea 30 de zile ca să le citească (i-a luat trei luni) şi să înveţe softul unei companii elveţiene, Temenos, cu care Logimax încheiase un parteneriat. „Mi-am dat demisia de vreo cinci ori în trei luni. Eram singură, nu era nimeni care să mă înveţe nimic. Dar am intrat în legătură cu Temenos şi oamenii de-acolo m-au ajutat să înţeleg softul.“ În mai puţin de doi ani de la angajarea la Logimax, a format o echipă cu 15 analişti şi programatori pentru implementarea de software bancar în trei bănci din România şi Moldova. Departamentul s-a dezvoltat atât de mult, încât divizia de hardware a fost desfiinţată şi firma s-a reprofilat pe furnizare de servicii de software bancar. În 2002, compania elveţiană Temenos, unul dintre cei mai importanţi furnizori de software bancar a preluat Logimax.

    CAPE TOWN ŞI MICROFINANŢAREA.

    Până la plecarea de la Logimax, Diana Cazacu a avut ocazia să intre în contact cu domeniul microfinanţării, foarte diferit de piaţa bancară la acel moment. „Acum se cam întrepătrund, adică instituţiile de microfinanţare primesc licenţe să opereze ca bănci peste tot în lume, şi băncile fac downscale. Pe atunci erau domenii cu metodologii şi tehnologii diferite. Piaţa de microfinanţare este mult mai mare decât cea bancară. E aproape nelimitată. Serviciile de software pe piaţa de microfinanţare constituiau de pe atunci o foarte bună idee de afaceri“. A plecat la un training, pentru softurile de microfinanţare ale Temenos, în Africa de Sud, în ianuarie 2000; trainingul a durat trei săptămâni şi avea loc în Cape Town, „unde era frumos, o locaţie perfectă să te îndrăgosteşti de Africa. În plus, m-am îndrăgostit de microfinanţare“.

    A cunoscut acolo un domn care lucra de vreo 30 de ani în domeniu, era foarte pasionat, canadian care locuia în Africa de Sud. Povesteşte că din discuţiile cu el şi-a dat seama că prin munca sa nu făcea nicio diferenţă în lume, cariera pe care începuse să o construiască o conducea către domeniul bancar, iar partea comercială nu o tenta prea tare. „În momentul în care am descoperit microfinanţarea am înţeles că pot să îmbin abilităţile pe partea operaţională în domeniul bancar cu ideea de a ajuta nişte oameni. Este vorba de credite foarte mici, de 100 dolari, acordate unor oameni foarte săraci. Am vizitat foarte mulţi clienţi şi am văzut care este impactul microfinanţării, cât de mult îi «ridică» pe oameni.“ Îşi aminteşte că a vizitat o femeie care avea şase copii şi luase trei credite de la un ONG; înainte să obţină finanţare, vindea pâine în pungi, dar o cumpăra din alte părţi, iar după al treilea credit avea cuptorul ei, făcea singură pâine şi avea trei copii din şase la şcoală – înainte nu-şi permitea să-i ţină la şcoală, pentru că în Africa nu există învăţământ gratuit. „Mi-am dat seama că în acest domeniu pot să fac ceea ce îmi place şi să am un scop în viaţă. Am întâlnit oameni care m-au judecat, întrebând de ce nu am făcut aceste lucruri în România, dar aceasta a fost oportunitatea pe care am întâlnit-o şi am luat-o.“ Iar la training, pentru că ştia bine sistemul, a devenit trainer în prima săptămână, „m-au scos de la bancă în faţă“; şi tot acolo a cunoscut reprezentanţi ai Opportunity International, organizaţie cu activităţi în domeniul microfinanţării în 27 de ţări. 

  • (P) Lasă antreprenorul din tine să viseze si profită de promotia Canon Cashback

    Pentru antreprenorii care sunt la început de drum, Canon vine cu echipamente pentru segmentul de companii mici si mijlocii, care beneficiază acum de promoţia Cashback şi de o garanţie extinsă, cu o durată de 3 ani de zile. Astfel, persoanele care vor achiziţiona una din imprimantele din gamele MAXIFY şi i-SENSYS aflate în promoţie, vor primi înapoi o sumă de bani, plus o garanţie extinsă cu o durată totala de 3 ani. Mai multe detalii precum si sumele alocate fiecărui produs sunt disponibile pe site-ul oficial al campaniei www.canon.ro/officewarrantypromotion .

    Mecanismul promoţiei este simplu, trebuie doar să accesezi linkul www.canon.ro/officewarrantypromotion să te înregistrezi pe site şi să completezi atent toate câmpurile din formular. După înregistrare vei primi un mail de aprobare a cererii, iar plata aferentă valorii de Cashback se va efectua prin transfer bancar, în contul menţionat în formularul de înregistrare. Important: nu se va efectua nicio plată în numerar.

    Perioada campaniei promoţionale este cuprinsă între: 1 Octombrie 2015- 31 Ianuarie 2015 aşa că nu mai sta pe gânduri şi lasă antreprenorul sau freelancerul din tine să viseze! De restul se ocupă Canon.

  • Omul modificat genetic ar putea deveni realitate în următorii doi ani

    Editas Medicine plănuieşte să înceapă testările pe oameni pentru a modifica ADN-UL şi astfel ar putea vindeca orbirea infantilă moştenită, potrivit The Telegraph.

    Oamenii cu ADN-ul modificat genetic ar putea deveni o realitate în următorii doi ani după ce o companie biotech a anunţat planurile de a începe testările unei tehnici inovatoare.

    Editas Medicine plănuieşte să devină primul laborator din lume care să “editeze” ADN-ul pacienţilor care suferă de o boală genetică, în cazul de faţă amauroza congenitala Leber, o orbire infantila mostenita, cauzata de o anomalie a unei singure gene. Oamenii de ştiinţă de la Editas cred că pot repara această anomalie prin intermediul tehnicii Crispr. Katrine Bosley, şeful executiv al Editas Medicine, a declarat în timpul unei conferinţe de presă că speră ca firma să înceapă testele pe pacienţi orbi în 2017.

    Ar fi pentru prima dată când această tehnică ar fi folosită pe oameni. În momentul de faţă, editarea genetică este interzisă în Statele Unite, aşa că Editas Medicine ar avea nevoie de permisiune specială pentru teste.

    Această nouă tehnică este împrumutată de la bacterii. Bacteriile au în ADN-ul lor o serie de cod genetic ce aparţine viruşilor, astfel bacteriile pot recunoaşte momentul când viruşii se aproprie. Când bacteriile detectează viruşii, acestea elimină o enzimă care atacă viruşii. Oamenii de ştiinţă se folosesc de acest mecanism pentru a îndepărta zonele mutate din ADN.

    Potrivit MIT Technology Review, pacienţiilor Editas o să le fie injectate în ochii “supe de viruşi”, complexului de enzime CRISPR/Cas9, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale. Enzimele pot fi programate să ţintească o anumită genă problematică, ce este astfel înlocuită sau reparată cu ajutorul unei alte molecule, introdusă simultan cu enzimele.

    Dacă tratamentul este un succes, aceeaşi tehnică ar putea fi folosit pentru oamenii care suferă de alte boli genetice precum boala Huntingon. 

    Tot anul aceasta, cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni umani. Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de ordin etic utilizând embrioni “non-viabili”, care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • A început colaborarea cu NNDKP în 2008, iar acum coordonează o echipă de 23 de consultanţi

    Alina Timofti a început colaborarea cu NNDKP în 2008, când a înfiinţat, la iniţiativa sa şi a colegului Marius Ionescu, NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Coordonează o echipă de 23 de consultanţi, cifra de afaceri a firmei fiind de peste 2 milioane de euro în 2014. Iniţiativa de a întemeia acest tip de firmă, spune Alina Timofti, „a fost prima de acest gen de pe piaţă. În cazul meu, acestă mişcare s-a produs după un parcurs profesional de aproximativ 11 ani în cadrul Andersen şi Ernst & Young şi când am decis că sunt pregătită pentru o experienţă antreprenorială menită să ofere o alternativă clienţilor care îşi doreau mai mult decât aveau în mod tradiţional în materie de servicii profesionale de consultanţă fiscală“.

    Decizia de a încerca aventura antreprenorială a fost şi cel mai dificil moment din cariera sa, pentru că „această decizie a însemnat alegerea între două sisteme de lucru foarte diferite: acela al Big 4, care presupune în mare măsură execuţia tehnică a proiectelor, majoritatea venite din reţea, şi sistemul antreprenorial, care presupune o plajă mult mai largă de acoperit – de la crearea unui brand de taxe puternic alăturat unei case de avocatură deja extrem de cunoscute, până la atragerea de clienţi, managementul echipei, identificarea de resurse şi tot ce presupune coordonarea unei activităţi de sine stătătoare“. Chiar şi în această poziţie, ca antreprenor, primeşte oferte, dar mai degrabă direct, spune Alina Timofti, decât de la headhunteri.

    Despre planurile pe termen lung, spune că paradigma economică specifică ultimilor ani nu ne încurajează neapărat să facem planuri şi proiecţii pe perioade atât de lungi. „Personal, consider că un parcurs profesional bun presupune materializarea oportunităţilor ivite de-a lungul timpului, implică flexibilitate şi capabilitatea de a te adapta vremurilor şi condiţiilor economice. Cu alte cuvinte, presupune să nu rămâi împietrit într-un proiect dacă există şi alte oportunităţi care ar putea fi materializate cu succes. Astfel încât mi-aş dori să mă regăsesc şi peste zece ani în acelaşi sistem antreprenorial, care în aprecierea mea oferă satisfacţii profesionale multiple