Tag: piata muncii

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,1%
    cu atât au scăzut investiţiile realizate în economia naţională în T2 şi în S1 faţă de aceleaşi perioade din 2013

    650 mil. lei
    pierderile ANAF din cauza firmelor care au intrat în insolvenţă în S1, interval în care au fost deschise 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu cca 10% faţă de S1 2013

    16,95%
    indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar la finele lunii iunie, mult peste nivelul minim de 10% cerut de BNR

    3,7%
    cu atât a crescut costul orar al forţei de muncă, în serie ajustată după numărul zilelor lucrătoare, în T2 faţă de T1, iar faţă de T2 2013 creşterea a fost de 4,99%

    163.008,5 mil. lei
    valoarea PIB ajustat sezonier estimat pentru T2, în scădere în termeni reali cu 1% faţă de T1 şi în creştere cu 1,5% faţă de T2 2013

    1%
    creşterea comerţului cu amănuntul din UE în iulie 2014 faţă de iulie 2013, deşi faţă de iunie 2014 a scăzut cu 0,4%; cele mai puternice creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Luxemburg (14,1%), Bulgaria (9,2%) şi România (6,3%)

  • Bilanţul trist al crizei: 45 de milioane de şomeri în ţările dezvoltate

    Organizaţia recomandă, în schimb, reforme menite să amelioreze competitivitatea pe pieţele de produse şi servicii. Pe ansamblul OECD, creşterea salariului real a fost aproape nulă în perioada 2010-2013, însă în ţări ca Grecia, Irlanda, Slovenia sau Spania, salariile reale au scăzut în medie cu 2-5% anual.

    OECD prevede o scădere marginală a şomajului pe ansamblul ţărilor membre, de la 7,3% în iulie anul acesta la 7,1% la sfârşitul lui 2015, notând însă că maximul postbelic al ratei şomajului (8,5% în octombrie 2009) a fost depăşit.

    La ora actuală, în cele 33 de ţări membre ale OECD, toate cu economie dezvoltată (reprezintă cca 20 din populaţia lumii şi 60% din economia mondială) sunt 45 de milioane de şomeri, cu aproape 12 milioane mai mult decât înainte de criză.

  • România devine ţara casierelor, după ce angajaţii din industrie sunt daţi afară unul după celălalt

    MARII ANGAJATORI S-AU MICŞORAT, IAR PĂTURA DE COMPANII CARE A FĂCUT ANGAJĂRI MASIVE S-A SUBŢIAT CONSIDERABIL ÎN CRIZĂ. Business Magazin a pus în oglindă zece mari angajatori care au făcut cele mai multe recrutări şi zece care au restructurat personal masiv în perioada 2008 – 2013, iar rezultatele arată că, deşi economia pare că şi-a mai revenit în statistici, s-au făcut concedieri cu volume mai mari prin comparaţie cu recrutările.

    În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.

    Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare, Petrom a raportat anul trecut 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa 19.000 de salariaţi. Remarcabil  este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.

    Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.

    ”Procesul de restructurare a avut ca obiectiv, pe termen scurt, restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. Asta, pentru a asigura premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. |n cadrul procesului de restructurare a companiei au fost disponibilizaţi 3.650 de angajaţi (în 2013 – n.red.)„, au motivat, prin e-mail, reprezentanţii departamentului de analiză şi comunicare din cadrul Poştei Române nevoia de restructurare din companie. Angajaţii concediaţi au primit plăţi compensatorii în funcţie de vechimea în companie, astfel că aceştia beneficiază în prezent de indemnizaţie de şomaj, dar şi de un ”venit de completare„, calculat ca diferenţă între salariul din ultima lună al angajatului concediat şi valoarea indemnizaţiei de şomaj. Numai anul trecut, din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost alocate 7,4 milioane lei pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Poştă.

    CONCEDIEREA ANGAJAŢILOR DE LA POŞTĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE DOTAREA ŞI VOLUMUL DE MUNCĂ RĂMÂN NESCHIMBATE, CONDUCE LA SITUAŢII PE CARE LE OBSERVĂM CU TOŢII CA CETĂŢENI CARE UTILIZEAZĂ SERVICIILE RESPECTIVE: ANGAJAŢI SUPRAAGLOMERAŢI ŞI DEMOTIVAŢI, COZI MARI ŞI SERVICII NEPERFORMANTE“, este de părere Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, care motivează că încheierea de contracte păguboase sub conducerea unor manageri numiţi politic şi lipsa unei strategii eficiente au condus Poşta Română spre pierderi.
    O altă companie privată care a ieşit în evidenţă printr-un număr mare de restructurări în ultimii ani este furnizorul de transport şi procesare a numerarului G4S Cash Solutions, parte a grupului de servicii de securitate G4S, care a renunţat, din 2008 până anul trecut, la aproape 2.500 de angajaţi (adică la peste 40% din totalul personalului).

    ”Motivul principal pentru care a fost necesară restructurarea G4S Cash Solutions a fost clar intrarea în perioada de criză şi îngheţarea sau chiar diminuarea bugetelor de cheltuieli ale companiilor cu care colaboram. Prima restructurare masivă a fost în 2010, în urma pierderii unui client important care, din lipsă de bani, a renunţat să mai plătească facturile, noi după 6 luni am hotărât să suspendăm contractul, iar clientul a internalizat activitatea chiar dacă nu mai respecta condiţiile prevăzute de lege pentru procesarea şi transportul valorilor. A doua restructurare a venit din necesitatea de a ne optimiza şi a rezista în piaţă„, a explicat Octavian Călin Mârza, chief operating officer în cadrul G4S România. El a mai spus că unul dintre costurile importante, care nu pot fi ţinute sub control de companie, este combustibilul folosit pentru activitatea de transport valori şi de aceea, pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare, a fost nevoie de o creştere a productivităţii şi de a reduce numărul de salariaţi. Spre deosebire de pachetul generos de la Poştă (unde a existat contract colectiv de muncă), angajaţii concediaţi de G4S au beneficiat de contravaloarea perioadei legale de preaviz, deşi nu au mai fost chemaţi la muncă, de plata zilelor de concediu neefectuat şi de câte un salariu compensatoriu.

  • Veşti bune pentru economia SUA

    Ştirile nu i-au bucurat însă şi pe investitorii în acţiuni: indicele Dow Jones a pierdut 0,2% în ziua anunţării lor, iar S&P 500 a stagnat, explicaţia fiind că o ameliorare notabilă a economiei exclude prelungirea programului Rezervei Federale de tipărire de bani, program care până acum a încurajat în special speculaţiile la burse.

    Janet Yellen, şefa Fed, a invocat redresarea economiei şi a pieţei muncii spre a anunţa continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de la 35 la 25 mld. dolari pe lună, urmând ca programul de stimulare monetară să ia sfârşit în octombrie.

    În acelaşi timp, Yellen a atras atenţia că deşi rataă şomajului s-a redus constant, piaţa muncii are însă probleme de alt gen. Aceste probleme, discutate de şefa Fed la audierea din Congres din cursul lunii iulie, se referă la stagnarea ritmului de majorare a salariilor, la faptul că mulţi angajaţi cu normă parţială nu reuşesc să-şi găsească slujbe cu normă întreagă şi la proporţia mare a şomerilor care nu au avut de lucru timp de peste şase luni, cu efect negativ asupra viitoarei lor eligibilităţi în ochii angajatorilor.

  • Miliardarul care cere săptămâna de muncă de trei zile: Oamenii vor fi mai sănătoşi şi mai productivi

    Carlos Slim, miliardarul mexican plasat pe locul trei în topul miliardarilor lumii, crede că oamenii ar trebui să lucreze numai trei zile pe săptămână.

    Aflat la o conferinţă de afaceri în Paraguay, Slim s-a pronunţat pentru o modificare radicală a programului de muncă. În locul unei retrageri sau pesionări la 50 sau 60 de ani, oamenii ar trebui să aibă de lucru până la 70, poate 75 de ani, dar programul de lucru ar trebui redus la trei zile pe săptămână; ziua de muncă ar trebui să aibă, crede Slim, 11 ore.

    “Trei zile de muncă înseamnă mai multă relaxare şi o creştere a calităţii vieţii. Patru zile de repaos vor genera noi oportunităţi în materie de distracţie şi petrecere a timpului liber”, spune Slim.

    Miliardarul, care are 74 de ani, crede că o astfel de schimbare înseamnă şi o forţă de muncă mai sănătoasă şi mai productivă, dar şi câştiguri mai mari pentru persoanele în vârstă.

    Slim practică o astfel de schemă de lucru, la Telmex, compania sa de telecomunicaţii.

  • Tiparniţa de bani a SUA se pregăteşte să ia o pauză

    Este a cincea reducere progresivă din decembrie încoace a programului de relaxare monetară cantitativă derulat de Fed, reducere care, dacă va continua în acelaşi ritm, se va încheia complet în toamnă. Rezerva Federală a început să scadă cu câte 10 mld. dolari lunar ritmul cumpărărilor de obligaţiuni din decembrie 2013 de la nivelul iniţial de 85 mld. dolari, cu scopul de a dezobişnui de stimulentul monetar economia americană şi mai ales pieţele financiare, care au beneficiat aproape constant de programe de relaxare monetară cantitativă din 2008 încoace. Rezultatul concret al acestor programe a fost că totalul activelor deţinute de Fed s-a umflat de la mai puţin de 1.000 mld. dolari în 2008 la peste 4.000 mld. dolari în prezent, iar indicii bursieri au bătut record după record – indicele Dow Jones, de pildă, a crescut numai anul trecut cu 26%, cea mai mare creştere în 18 ani.

    Yellen a precizat însă că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero “pentru o perioadă considerabilă” şi după încheierea programului de cumpărări de obligaţiuni, în funcţie de evoluţia economiei. În privinţa inflaţiei, estimările Fed sunt că aceasta va rămâne la 2% sau sub ţinta de 2% până la finele lui 2016, în paralel cu o creştere a economiei pe parcursul lui 2015 spre 3-3,2%, faţă de 2,2% în acest an, şi cu o ameliorare treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru şomerii români

    Numărul locurilor de muncă vacante disponibile la ANOFM a crescut, sugerând revigorarea cererii de forţă de muncă, iar perspectivele de angajare în industrie şi construcţii în al doilea sunt favorabile. Reducerea numărului de concedieri a contribuit la stagnarea şomajului (7,2% în martie, la fel ca în martie 2013).

    Conform BNR, accelerarea ritmului anual de creştere a salariilor în sectorul privat a fost rezultatul majorării salariului minim brut pe economie, în timp ce companiile “manifestă în continuare prudenţă” la negocierea salarială, arată BNR. Majorările de lefuri din industrie au fost integral compensate de câştigurile de productivitate, dinamica anuală a costului cu forţa de muncă rămânând negativă.

  • Cine ameninţă acum America

    După Yellen, economia are încă nevoie de susţinere din partea băncii centrale, chiar în ciuda redresării pieţei muncii, însă declinul pieţei imobiliare atribuit iernii grele, reflectat în vânzări slabe şi în încetinirea construcţiei de locuinţe, s-ar putea prelungi peste aşteptări, iar “tensiunile geopolitice” legate de Rusia şi Ucraina “preocupă Rezerva Federală”.

    Totuşi, Yellen a estimat că pe parcursul anului PIB se va redresa, după o creştere de numai 0,1% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta ar permite Fed să încheie în toamnă programul de relaxare monetară, care în prezent continuă cu achiziţii de active de 45 mld. dolari pe lună, faţă de 85 mld. dolari în decembrie.

  • Grădinar vertical, poliţist meteo, nanomedic, broker de timp, gunoier informatic şi alte 15 meserii la modă în 20 de ani

    Modelul locului de muncă pe viaţă într-o companie va deveni probabil doar material pentru studii de caz în şcolile de afaceri ale generaţiilor viitoare, care vor avea meserii neinventate încă în domenii pe care le-am văzut în filmele SF. Domeniile acestea nu sunt însă SF, ci se dezvoltă chiar lângă noi. Specialiştii care se ocupă de schimbări climatice, de transport alternativ, de tehnici de clonare, de culturi de roşii pe zgârie-nori sau de provocarea ploii există deja, doar că sunt puţini. Piaţa nu are nevoie urgentă de ei, dar va avea în viitor, odată cu transformările societăţii şi ale tehnologiei.

    În mai puţin de două decenii se vor recruta constructori de mâini, nasuri sau urechi, fermieri pentru animalele modificate genetic, ingineri în domeniul maşinilor care circulă pe sub apă sau prin aer, chirurgi ultraspecializaţi sau consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să îşi ţină sub control starea de sănătate. Business Magazin încearcă să ofere o imagine a ceea ce va însemna piaţa muncii în viitor, prin prisma slujbelor care urmează să fie create şi a abilităţilor pe care le vor solicita angajatorii de la candidaţi.

    Compania de cercetare britanică Fast Future a realizat un studiu privind joburile care ar putea fi create până în 2030, pornind de la evoluţiile din domeniul ştiinţei şi al tehnologiei. După ce au luat în considerare o serie de factori precum schimbările demografice sau provocările privind resursele naturale, cercetătorii au realizat o listă de peste 100 de posibile joburi noi în următoarele decenii, dintre care au selectat 20 de potenţiale viitoare cariere. Consultanţi care să îi ajute pe bătrâni să aibă o stare bună de sănătate, fermieri verticali care să lucreze în serele din clădirile zgârie-nori din centrele oraşelor, nanomedici, specialişti în schimbarea vremii sau experţi care să arate populaţiei dacă e bine, din punct de vedere moral, să se aprobe procese cum ar fi clonarea – aşa arată, cel mai probabil, câteva dintre titulaturile joburilor care vor fi scoase la concurs în anii următori.

    La fiecare 3-5 ani apar posturi şi meserii noi. În urmă cu 3-5 ani nu existau posturi precum social media officer, dezvoltator de aplicaţii mobile pentru sistemele Android sau iOS, data miner, cloud computing expert. Însă pentru a înţelege profesiile viitorului, trebuie luate în considerare forţele care conduc schimbarea la nivel global şi modul cum acestea vor afecta principalele domenii de activitate în viitor, crede Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans: „Per ansamblu, în următorii 20-30 de ani vom asista la naşterea a cel puţin 50 de profesii noi care astăzi nu există! Vor apărea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate: numai segmentul Big Data în sine va genera 10 – 15 noi profesii de care încă nu s-a auzit! Astăzi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evoluţiilor recente din ultimii ani în cloud computing, dar cu certitudine fenomenul va exploda”.

    Sănătatea, industria alimentară, transportul şi energia sunt domeniile viitorului care vor genera nevoia de locuri de muncă noi, care încă nu există. „Viitoarele locuri de muncă vor fi polarizate în zona serviciilor. Poziţiile care continuă să fie create sunt cele care satisfac exigenţele clienţilor şi care răspund la provocări tehnologice, căutându-se din ce în ce mai mult candidaţi flexibili dispuşi să se relocheze sau să lucreze flexibil (cu orar flexibil sau de la distanţă)”, este de părere Adriana Păun, directorul de resurse umane pentru regiunea Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) în cadrul companiei  Schindler, producător de ascensoare şi scări rulante.

    Managerii par a fi o specie pe cale de dispariţie, dat fiind că „organizaţiile tind să fie din ce în ce mai mult «subţiate», cu puţine niveluri ierarhice, deci jobul de manager devine din ce în ce mai mult de expert”, consideră Adriana Păun. În opinia sa, tipurile de joburi care par să rămână foarte căutate în prezent, dar vor rămâne la fel şi în viitorul apropiat, sunt computer applications software engineers, contabili şi auditori, infirmiere, analişti financiari, commercial ingineers, medici sau tehnicieni specializaţi.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 aprilie – 4 mai

    28.04
    INSSE difuzează datele despre autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în T1

    28.04
    Conferinţa europeană despre ameliorarea condiţiilor de muncă în UE (Bruxelles)

    29.04
    Concert Amon Amarth (Arenele Romane, Bucureşti)

    29.04
    DG-ECFIN difuzează rezultatele sondajelor privind încrederea consumatorilor şi a mediului de afaceri din UE şi zona euro în aprilie

    28-29.04
    Al cincilea summit anual european în domeniul energetic, organizat de Platts (Berlin)

    30.04
    INSSE publică cercetarea despre grupurile de întreprinderi din România în 2013

    30.04
    Festivalul de jazz “Compas Live in Museum” (Curtea Veche şi Palatul Suţu, Bucureşti)

    până la 4.05
    Microexpoziţia “Preţiosul Tetraevanghel al Parohiei Sf. Sava cel Sfinţit, Iaşi” (MNIR, Bucureşti)

    până la 8.05
    Expoziţie “Portret / Atelier VI – Meşteri Horezu” (MŢR, Bucureşti)