BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Fraudă de 23 mil. lei la BRD Pensii. Zeci de percheziţii ale poliţiei şi descinderi. Compania: Acţionarii au acoperit suma

    Un eveniment fără precedent pentru industria fondurilor de pensii private din România, care a ajuns la active de circa 90 mld. lei, adică aproximativ 8% din produsul intern brut (PIB) şi circa 8 milioane de salariaţi, a început joi 30 iunie 2022, când Poliţia Capitalei a anunţat zeci de percheziţii şi descinderi în 12 judeţe într-un dosar de delapidare la BRD Pensii Private.

    Prejudiciul de 23 mil. lei spun anchetatorii că a fost însuşit şi folosit în interes personal din „conturile fondului” de către fostul CEO şi apropiaţi ai acesteia din 2019  până în 2022, fără însă a preciza dacă este vorba de fondul Pilon II sau Pilon III al BRD Pensii.

    Ce zice administratorul? „Din câte ştim, ancheta poliţiei nu se referă la niciunul dintre fondurile de pensii. BRD SAFPP utilizează serviciile de audit ale Ernst & Young”.

     

  • Forţa Dreptei vrea adoptarea în regim de urgenţă a proiectului care elimină pensiile parlamentarilor

    Preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban, alături de liderul grupului deputaţilor independenţi de Dreapta, Violeta Alexandru, a înaintat preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului solicitarea de a convoca Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit unui comunicat de presă.

    „Acest demers este necesar pentru a declanşa procedura legislativă în cazul proiectului de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, fiind necesară sesizarea Consiliului Legislativ şi, ulterior, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune pentru întocmirea raportului. În cadrul solicitării, iniţiatorii proiectului de lege au solicitat dezbaterea şi votarea în regim de urgenţă a Propunerii legislative pentru abrogarea Cap. XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care a fost înregistrată în data de 10 mai 2022.Această reglementare este necesară întrucât prin decizia CCR nr. 261 din 5 mai 2022 a fost declarată neconstituţională, din motive de procedurale, Legea nr. 7/2021, actul normativ prin care au fost abrogate prevederile din Statutul deputaţilor şi al senatorilor referitoare la acordarea indemnizaţiilor pentru limită de vârstă (pensii speciale)”, se menţionează în comunicat.

    Parlamentarii Forţa Dreptei arată că, având în vedere prevederile constituţionale prin care este impus un termen de 45 de zile pentru punerea în acord a reglementărilor declarate neconstituţionale, precum şi încheierea sesiunii parlamentare la finalul acestei luni, se impune dezbaterea şi adoptarea în regim de urgenţă a propunerii legislative iniţiate de parlamentarii membri ai Forţa Dreptei.

  • Sistemele de pensii din Europa se îndreaptă încet către un punct critic şi nimeni nu pare să găsească remediul

    Cauza principală pentru criza spre care se îndreap­tă sistemele de pensii ale Europei este legată de populaţia în curs de îmbătrânire, cu o cotă în creştere din plăţile pentru pensii către o populaţie din ce în ce mai îmbă­trânită depinzând de o forţă de muncă în diminuare, scrie Politico.

    Dependenţa demografică a per­soanelor vârstnice este de aşteptat să crească până în 2050, depăşind 75% în cazul Italiei, Spaniei şi Greciei şi 50% în majoritatea ţărilor UE.

    Combinată cu o intrare mai târ­zie în forţa de muncă, cariere mai puţin stabile şi un şomaj ridicat în rândul tinerilor în unele dintre cele mai îndatorate ţări, aceasta creează un cocktail exploziv pentru finanţele publice.

    O soluţie parţială ar consta în formarea unei populaţii mai bine pregătite, cu salarii mai mari care să plătească taxe mai mari, arată Karina Doorsley, economist la Economic and Social Research Institute din Dublin.

    Însă deşi problema pensiilor poate fi rezolvată în diferite moduri, voinţa politică pentru a face acest lucru este redusă. Guvernele sunt puţin dispuse să ofere alegătorilor perspectiva de a munci până la vârste mai înaintate sau de a le lua mai mult din buzunare.

    Acest lucru reiese clar din ceea ce s-a întâmplat în Franţa, unde majo­rarea vârstei de pensionare a devenit un subiect sensibil. „Politic, acest lucru este foarte dificil, pentru că niciuna dintre opţiuni nu este foarte bine primită“, subliniază Doorsley.

    Astăzi, sistemele de pensii pay-as-you-go sunt norma în cea mai mare parte a lumii. Problema este că în timp ce trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase, vârsta de pensionare a ră­mas mai mult sau mai puţin con­stantă, iar oficialii aleşi se opun creşterii pensiilor.

    Chiar şi când politicienii încearcă să soluţioneze problema, aceştia se lovesc de opoziţia sindicatelor şi se deschid criticilor opoziţiei. Pensiile sunt un subiect important pentru mulţi alegători, ceea ce înseamnă că partidele politice caută să obţină acceptul electoratului, mai degrabă decât să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.

    Pentru a scăpa de părtinirea poli­tică, strategii pot privi pentru soluţii către ţări ca Suedia, unde reforma sistemului de pensii necesită susţine­re transpartinică. Iar în cazul gu­vernelor care pot majora vârsta de pensionare, acestea pot oferi oame­nilor o posibilitate extinsă de a alege când şi cum să se pensioneze, oferind stimulente financiare pentru munca până la vârste mai înaintate. 

    Însă astfel de paşi necesită curaj politic. „Există multe posibilităţi pentru schimbarea sistemului. Iar acesta trebuie schimbat foarte rapid pentru a avea o şansă ca dezechilibre să nu apară pe viitor“, arată Carl-Georg Luft, preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Generaţiilor Viitoare din Germania.

     

  • Iohannis: Pensionarii nu au nicio posibilitate să interveină cum este cineva care e în deplinătatea forţelor – dacă nu-i ajung banii îşi caută alt job, poate mai lucrează peste program…

    În contextul inflaţiei, pensiile trebuie să crească pentru a da şansa pensionarilor să-şi permită cel puţin un minim necesar, spune Klaus Iohannis: „Este imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari”.

    „În condiţiile în care avem inflaţie, avem preţuri în creştere, este evident că şi pensiile trebuie să crească pentru a da şansa pensionarilor să-şi permită cel puţin un minim necesar. Aşa cum cresc salariile atunci când avem inflaţie, aşa trebuie să crească şi pensiile. Este imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Pensionarii nu au nicio posibilitate să interveină cum este cineva care e în deplinătatea forţelor – dacă nu-i ajung banii îşi caută alt job, poate mai lucrează peste program… Pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor. Mi se pare rezonabil ca nivelul pensiilor să fie adaptat situaţiei”, declară Klaus Iohannis.

    El mai spune că „este clar că guvernul trebuie să vină şi va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”.

  • De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

    Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

    Cu alte cuvinte, cei care şi-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, şi chiar şi în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Aşadar, un român care şi-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primeşte mai puţini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuţii trimise periodic.

    În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei şapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situaţie. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei şi circa 1 milion de participanţi. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiţii la Aegon.

     

    ZF: A.P. şi-a verificat recent contul P2 la Aegon şi a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuşi acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere şi cum îi explicaţi lui A.P.? La ce să se aştepte pentru anul acesta?

    Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluţiei nefavorabile pe perioadele menţionate atât a pieţei titlurilor de stat, cât şi a pieţei acţiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

    În ultimele 12 luni, faţă de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanţelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori ca urmarea a aşteptărilor inflaţioniste în creştere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creşterile succesive ale dobânzii cheie (după cum ştim, există o relaţie inversă între randamentele titlurilor de stat şi preţurile acestora, o creştere de randament implică automat o scădere a preţurilor la care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi evaluate); în acelaşi timp piaţa acţiunilor locale a avut o evoluţie uşor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu pieţele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piaţa titlurilor de stat.

    Faţă de sfârşitul anului 2021, performanţele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieţei locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiţii performanţele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluţii negative.

    Este important de amintit faptul că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuaţii tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanţele la 2, 5, 10 ani au şanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanţilor la momentul pensionarii.

     

    ZF: Dacă pe termen lung investiţiile în acţiuni sunt câştigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

    Adrian Stăvaru: Alocarea strategică şi tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat şi acţiuni, ţine cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislaţia şi politicile de investiţii/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

    Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc şi implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menţine fondul în limitele gradului de risc permis de lege şi de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiţia în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acţiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele aşteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativităţii respectării legislaţiei şi politicilor de investiţii declarate în prospectele de emisiune.

     

    ZF: Ca şi dinamică, unde a lovit socul inflaţiei mai puternic – titluri de stat sau acţiuni – şi de ce?

    Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

    În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaţioniste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale şi jucătorilor din piaţă, atât pe plan local cât şi pe pieţele externe. Aceste suprize negative au făcut şi mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor de politica monetară şi normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare şi restrângere a lichidităţii din piaţă.

    Acţiunile, au fost afectate diferenţiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creşteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creştere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creşterii ratelor de dobânzi şi scumpirii creditului), dar cu evoluţii pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

    Piaţa locală de acţiuni a fost afectată relativ mai puţin decât pieţele din regiune, din motive ce ţin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum şi a structurii pieţei, în care o parte semnificativă din acţiuni sunt deţinute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.

     

  • Care este poziţia BRD Pensii după sancţiunile de zeci de mii de lei ale ASF şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO: au fost luate imediat măsurile de remediere. CA-ul a demisionat iar noi administratori sunt în curs de numire

    Ziarul Financiar a solicitat BRD Pensii un punct de vedere după sancţiunile de zeci de mii de lei şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO, pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a aplicat administratorului de fonduri de pensii în urma unui control.

    ASF spune că a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului. Astfel CEO-ul BRD Pensii, respectiv Alina Cecilia Andreescu, a fost amendată cu 100.000 de lei şi cu ridicarea aprobării pentru CEO.

    Mai multe detalii la acest link: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sanctiuni-precedent-piata-pensiilor-private-asf-amendeza-ceo-ul-brd-20826525

    “În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A”, spune ASF. Cele mai recente date ale ASF, cele de la martie 2022, arată active de 3,6 mld. lei pentru BRD Pensii şi un număr de 232.000 de participanţi.

    Mai jos poziţia integrală a BRD Pensii trimisă la solicitarea ZF:

    Recent au fost descoperite unele nereguli privind o serie de înregistrări contabile legate de conturile de cheltuieli generale ale BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private (SAFPP). Deţinerile participanţilor la fondurile de pensii administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, care sunt păstrate la băncile depozitare şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie.

    Au fost luate imediat toate măsurile necesare de remediere, inclusiv implementarea unor controale suplimentare şi declanşarea unei investigaţii interne. Toate autorităţile competente, precum şi acţionarii şi auditorii statutari, au fost sesizaţi în mod corespunzător. Atribuţiile persoanelor potenţial responsabile au fost suspendate.

    Membrii Consiliului de Administraţie au decis să demisioneze pentru a evita orice potenţial conflict de interese în timpul investigaţiei. Noi administratori sunt în curs de numire, sub rezerva validării Autorităţii de Supraveghere Financiară, în cadrul planurilor de succesiune ale companiei.

    Cu întreg sprijinul acţionarilor, activitatea BRD SAFPP se desfăşoară în mod normal, sub conducerea dlui Director executiv Florian Hănţilă.

     

     

  • ASF amendeză CEO-ul BRD Pensii cu 100.000 de lei şi îi retrage aprobarea pentru această funcţie. Amenzi şi pentru CA pentru încălcarea unor reguli de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorilor

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat vineri că a decis amendarea directorului general (CEO) al BRD Pensii, respectiv Alina Cecilia Andreescu, şi i-a ridicat aprobarea pentru această funcţie în urma unui control prin care Autoritatea a “constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului”.

    ASF menţionează că în sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private.

    “În sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., fapt ce a afectat patrimoniul administratorului”.

    Astfel ASF a decis amendarea CEO-ului cu 100.000 de lei şi retragerea aprobării pentru această funcţie.

    Mai jos comunicatul integral al ASF:

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat un control permanent la societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., în urma căruia A.S.F. a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului.

    În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

    În sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., fapt ce a afectat patrimoniul administratorului.

    Ca urmare a aspectelor constatate în acţiunea de control şi potrivit prevederilor legale, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis următoarele măsuri sancţionatorii:

    1.         Sancţionarea doamnei Alina Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 100.000 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    2.   Sancţionarea domnului Laurent Simon Doubrovine, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 60.800 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    3.   Sancţionarea doamnei Raluca Ioana Moise, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 60.800 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare;

    4.   Sancţionarea domnului Arnaud Charles Marie René Brière de la Hosseraye, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 55.500 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare.

    Având în vedere sancţiunile menţionate mai sus, A.S.F. a procedat, conform prevederilor Regulamentului nr. 1/2019 cu modificările şi completările ulterioare, la reevaluarea membrilor structurii de conducere ale căror autorizaţii erau în vigoare la data de 11.05.2022. În urma finalizării procesului de reevaluare, Consiliul A.S.F. a hotărât:

    1.   Retragerea aprobării acordate doamnei Alina Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

    2.   Retragerea aprobării acordate doamnei Raluca Ioana Moise, în calitate de Membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

    3.   Retragerea aprobării acordate domnului Arnaud Charles Marie René Brière de la Hosseraye, în calitate de Membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

                Sancţiunile aplicate nu au vizat activitatea desfăşurată de societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. în legătură cu administrarea fondurile de pensii private. Interesele participanţilor şi activele fondurilor, care sunt separate de activele administratorului, nu au fost afectate.

    ​

  • Fenechiu: Putem corecta într-o lună sau în sesiune extraordinară eliminarea pensiilor parlamentare

    „PNL a avut ca deziderat eliminarea pensiilor speciale şi nu de azi, de ieri, de multă vreme. PNL rămâne un susţinător al eliminării pensiilor speciale, iar ca avocat vă spun că trebuie să aşteptăm decizia Curţii, să vedem care sunt motivele pentru care legea ar fi încălcat procedural regulile de emitere a unei asemenea legi şi cu siguranţă, trebuie revenit, ţinând cont de toate obiecţiile CCR, cu o procedură care să nu fie viciată”, spune la RFI Daniel Fenechiu.

    El a fost întrebat cum se face că nimeni din Parlament nu şi-a dat seama anul trecut că procedura de adoptare a legii este neconstituţională sau dacă nu cumva parlamentarii au mizat tocmai pe faptul că documentul va pica la CCR.

    „Nu am văzut absolutamente nimic care la momentul respectiv să-mi tragă vreun semnal de alarmă, că ar exista vreo problemă. Chiar nu ştiu ce are în vedere Curtea, pentru că avea procedura de urgenţă declarată, avea rapoartele de rigoare, a avut o majoritate fantastică, adică exceptând 30 de parlamentari care s-au abţinut să voteze, toţi cei care au fost în sală au votat pentru, deci nu-mi dau seama ce s-a greşit acolo (…). Nu am sesizat la momentul respectiv nimic. Este posibil ca totul mergând pe repede înainte, fiind o presiune extraordinară, să-mi fi scăpat şi mie ceva, însă nu am văzut nimic care să îmi dea o bănuială că ar fi neconstituţional (…). Vreau să vă asigur că în ceea ce priveşte PNL, în nici un caz nu ne-am dorit o formă care să pice la Curte”, răspunde Fenechiu.

    Liderul senatorilor PNL crede că legea care elimină pensiile speciale ale parlamentarilor ar putea fi corectată într-o lună.

    „Dacă proiectului i se dă caracterul de procedură de urgenţă, într-o lună, în mod aşezat, această problemă poate fi rezolvată. Dacă nu va fi o lună, poate fi o lună şi jumătate. Dacă intrăm în vacanţă, putem face o sesiune extraordinară”, conchide Fenechiu.

  • Legea care a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor este neconstituţională – surse

    Legea care a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor este neconstituţională, au stabilit, joi, judecătorii CCR, potrivit unor surse din Curtea Constituţională.

    Decizia a fost luatră cu majoritate voturi.

    Mai mulţi foşti parlamentari au atacat Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale.

    Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

    „De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizaţiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare”, se menţiona în Legea 7/2021.

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit votul decisiv al deputaţilor.

    Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a fost adoptat de Camera Deputaţilor în data de 27 aprilie 2022.

    Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022.

    Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

    „(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    „În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.