Tag: pandemie

  • Apetitul românilor pentru creditele de consum rămâne mare. Creditele noi de consum în lei: 2,6 mld. lei în august, al doilea record lunar din 14 ani. Dobânda medie a crescut în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie

    Românii au în continuare un apetit ridicat pentru creditele de consum, volumul împrumuturilor noi de acest tip ajungând în august 2021 la aproape 2,63 mld. lei, al doilea cel mai mare nivel lunar din ultimii 14 ani şi cu 49,4% mai mare faţă de nivelul din august 2020.

    Precedentul record lunar al creditării retail a fost în luna iulie 2021 de aproape 2,9 mld lei.

    Ascensiunea creditării vine în ciuda creşterii dobânzii medii în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie.

    Se observă o creştere a preferinţei românilor pentru creditele de consum în lei în vara acestui an. În vara anului trecut împrumuturile retail au avut o uşoară redresare, după ce în primăvara lui 2020 creditarea avusese un declin puternic din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă în contextul pandemiei de COVID-19.

    Volumul creditelor retail noi în lei a fost după opt luni din 2021 de 18,9 mld. lei, cu 50,2% peste nivelul din acelaşi interval din 2020, iar volumul cumulat al creditelor retail noi în lei şi euro s-a apropiat de 19 mld lei, cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 48,6% peste nivelul din ianuarie – august 2020.

    Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei.

  • Haosul din mediul sanitar se mută în mediul de business. În mai puţin de cinci zile, din 24 în 29 septembrie, incidenţa COVID-19 a trecut de la 3 la mie la peste 6 la mie, pe fondul reacţiei lente şi fără soluţii clare a autorităţilor. „Este ca la război“ în spitale, iar antreprenorii nu ştiu pentru ce măsuri să se pregătească

    Situaţia sanitară dramatică în care pacienţii sunt îngrijiţi pe holurile spitalelor în lipsa locurilor şi incidenţa de peste 6 la mie în mai multe oraşe şi localităţi generea­ză o undă de şoc şi asupra mediului de business.

    De exemplu, potrivit legii, după 6 la mie incidenţă, businessurile din HoReCa trebuie închise. Antreprenorii din domeniu vor însă un dialog cu autorităţile pentru a putea funcţiona.

    Valul patru al COVID-19 are o evoluţie mult mai rapidă şi agresivă faţă de celelalte, iar autorităţile au ignorat până acum semnalele de alarmă venite din partea specialiştilor.

    „Nu răspunde nimeni la telefon, nu ştim nimic despre ce urmează să se întâmple. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic. Nu trebuie să facă autorităţile ce zicem noi, dar măcar să ne consulte“, afirmă Daniel Mischie, preşedintele HORA.

    Sunt 120 de localităţi în România unde incidenţa a trecut de 6 la mie, în unele cazuri fiind chiar de 10-15 la mie. În marile judeţe, incidenţa a crescut brusc, de la sub 1 la mie la începutul lui septembrie la peste 6 la mie în prezent în Bucureşti, Ilfov, Timiş.

    În alte state, autorităţile au impus certifi­catul de vaccinare încă din august, cum este ca­zul Franţei, de exemplu, unde numărul ca­zurilor noi de COVID-19 a scăzut în luna sep­tembrie, ajungând la o medie de 5.000-6.000 de cazuri zilnice. În România, în sep­tembrie numărul cazurilor a crescut, iar medicii avertizează că situaţia nu va fi uşoară.

    „Mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile“, a spus Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balş, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    În mai puţin de cinci zile, lucrurile au evo­luat în direcţie negativă rapid, de la incidenţă de 3,7 la mie în 24 septembrie la 6,3 ieri.

    Preşedintele Klaus Iohannis spunea pe 24 iu­nie că „a oprit pandemia“, după ce rit­mul vaccinării împotriva COVID-19 scăzuse sem­ni­ficativ. „Campania (de vaccinare – n.red.) a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem aşa puţine cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vac­ci­nare. Cum ar fi să vaccinăm puţină lume şi să ne trezim în octombrie cu al patrulea val?“, se întreba Iohannis în iunie. Astăzi, ne aflăm chiar în scenariul expus de şeful statului.

    Iar conform legii, restaurantele se închid to­tal dacă localitatea ajunge la incidenţa de

    6 la mie, cum este cazul mai multor localuri din Ti­mişoara, de exemplu. Antreprenorii cer folo­sirea certificatului de vaccinare, aşa cum este utilizat deja în alte state din vestul Eu­ro­pei. Jucătorii din industria restauran­te­lor şi ba­ru­rilor, care generează anual 13 mld. lei, spun însă că nu pot avea dialog cu auto­rităţile care stabilesc regulile pe care trebuie să le aplice.

  • Consumul revine la nivelul dinaintea pandemiei în zona euro, pe măsură ce europenii călătoresc, ies la cumpărături şi mănâncă în oraş. Evoluţia este ameninţată de preţuri în creştere la energie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare

    Europenii ies la cumpărături, călătoresc, merg la cinema şi mănâncă în oraş cu aceeaşi frecvenţă cu care o făceau şi înainte de pandemie, ceea ce se traduce în date încurajatoare pentru consum în zona euro, potrivit FT.

    Datele referitoare la activitatea economică pentru luna septembrie sugerează că populaţia europeană se simte încurajată de ratele ridicate de vaccinare. De cealaltă parte, temerile vin dinspre facturile scumpe la energie, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi o potenţială încetinire a economiei chineze.

    „Pentru moment, datele rămân consistente cu un ritm decent al revenirii”, a punctat Davide Oneglia, economist în cadrul firmei de cercetare şi consultanţă TS Lombard.

    O parte din revenirea consumului vine dinspre elevii care se întorc la şcoală şi dinspre angajaţii care se întorc la birouri.

    Aceste evoluţii sunt reflectate în activitatea din aeroporturi şi din liniile de transport public din zona euro, care au ajuns la cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei, potrivit datelor de mobilitate agregate de FT de la Google şi Apple.

    Consumul a reprezentat 1,9 puncte procentuale din creşterea economică de 2,2% a zonei euro pentru trimestrul al doilea. În acest context, analiştii de la Nomura consideră că revenirea economică a blocului european va continua şi estimează o expansiune de 2,3% în al treilea trimestru.

  • Grupul Sphera a adus peste 100 de muncitori din Sri Lanka pentru a compensa lipsa de personal din România. Proprietarul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell are circa 4.400 de salariaţi pe cele trei pieţe pe care operează, dintre care peste 4.000 doar în România

    Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai im­portanţi jucători de pe piaţa locală de restaurante din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de unităţi, a adus 112 muncitori din Sri Lanka în prima parte a acestui an pentru a compensa lipsa de personal din România.

    Cea mai mare parte a acestora (85%) lucrează în cadrul KFC România, iar restul (15%) la Taco Bell, tot pe piaţa locală. Sphera de­ţine operaţiuni în trei ţări – România, Italia şi Republica Moldova.

    „Pandemia de COVID-19 a pus o presiune suplimentară asupra industriei HoReCa, deoarece mulţi angajaţi au decis să se orienteze către alte sectoare. În consecinţă, în primul semestru al anului 2021 grupul a continuat proiectul de angajare a perso­nalului din străinătate“, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group. În urmă cu câteva luni, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, spunea că grupul caută să angajeze 400 de persoane, iar pentru asta se uită atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele străine precum Sri Lanka, Vietman şi Nepal.

    Piaţa HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că a funcţionat multă vreme cu restricţii. Criza generată de pandemie, eveniment care a trimis mulţi angajaţi HoReCa în şomaj tehnic sau chiar i-a lăsat fără loc de muncă, a făcut ca migraţia către alte sectoare să fie chiar mai accentuată. Mai mult, salariile în domeniu sunt sub media pe economie, motiv pentru care există o rotaţie mare de personal în general.

    La 30 iunie 2021, grupul Sphera avea 4.392 de angajaţi, dintre care 4.058 în România, 253 în Italia şi 81 în Republica Moldova. Numărul este cu circa 400 mai mic decât la finalul lui 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale grupului.

    Ideea de a aduce personal din ţări asiatice nu este ceva nou, nici măcar în HoReCa, fiind o practică mai veche ce poate fi întâlnită şi în construcţii şi în alte sectoare industriale. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale. Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România. Doar în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851).

    Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400 – 450 de dolari indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate – obligatorie). În România, salariul minim este de 340 de dolari.

    Sphera opera la finalul primului semestru din acest an 161 de restaurante, dintre care, 140 cu sediul în România (88 KFC, 21 Pizza Hut, 17 Pizza Hut Delivery şi 12 restaurante Taco Bell, 1 restaurant sub brandul Paul şi 1 sub franciză PHD), 19 restaurante KFC în Italia şi două în Republica Moldova. În primele şase luni din an, grupul a obţinut afaceri de 444,5 mil. lei, plus 46% faţă de perioada similară din 2020, marcată de pandemie şi de închiderea restaurantelor în trimestrul doi.

  • Cum arată campania globală de vaccinare: Peste 6 miliarde de doze administrate şi încă şase luni până la atingerea imunităţii de turmă. Ţările bogate se vaccinează de 20 de ori mai repede decât statele sărace

    Cea mai mare campanie de vaccinare este în plin efect. Până acum au fost administrate peste 6,13 miliarde de doze în 184 de ţări, conform datelor agregate de Bloomberg. Cea mai recentă rată de administrare este de 29,4 milioane de doze pe zi.

    Numărul total se traduce prin faptul că a fost vaccinată 39,9% din populaţia lumii. Însă distribuirea a fost dezechilibrată, ţările sărace – în special cele africane – raportând cele mai slabe rate de vaccinare la nivel mondial.

    Astfel, statele şi regiunile cu venituri ridicate se vaccinează de peste 20 de ori mai repede decât ţările cu venituri mici.

    Cu actuala rata globală de vaccinare, de 29,4 milioane de doze în fiecare zi, atingerea imunităţii de turmă rămâne un obiectiv destul de îndepărtat, întrucât va fi nevoie de încă şase luni pentru a acoperi 75% din populaţia Terrei.

    Influenţată de pandemia de Covid-19, speranţa la viaţă de anul trecut a înregistrat cea mai mare scădere de la cel de-al Doilea Război Mondial, conform unui studiu publicat de Universitatea Oxford, speranţa la viaţă din rândul bărbaţilor americani suferind un declin de peste doi ani. În 22 din 29 de ţări incluse în analiză (SUA, Chile şi mai multe state europene), speranţa la viaţă s-a redus cu peste şase luni prin comparaţie cu 2019. De asemenea, speranţa la viaţă a scăzut în 27 dintre cele 29 de ţări, scrie Financial Times.

    Universitatea a declarat că reducerea speranţei la viaţă poate fi asociată deceselor oficiale de Covid-19. Până în prezent au fost raportate la nivel global aproape 5 milioane de morţi cauzate de coronavirus.

    „Rezultatele noastre subliniază şocul devastator ce poate fi atribuit coronavirusului”, spune Dr. Ridhi Kashyap, unul dintre autorii lucrării publicate în International Journal of Epidemiology.

    În majoritatea ţărilor, declinul a fost mai accentuat de-a lungul populaţiei masculine. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în rândul bărbaţilor americani, unde speranţa de viaţă a scăzut cu 2,2 ani faţă de 2019. Per total, speranţa de viaţă a bărbaţilor a scăzut cu cel puţin un an în 15 ţări, prin comparaţie cu 11 ţări în cazul femeilor. Rezultatul a şters progresul privind rata mortalităţii din ultimii 5,6 ani.

    În Statele Unite, rata mortalităţii a crescut în special de-a lungul populaţiei mai mici de 60 de ani, care încă se află în câmpul muncii. Între timp, în Europa, persoanele trecute de 60 de ani au contribuit mai mult la creşterea ratei de mortalitate.

    Johnson & Johnson: A doua doză a vaccinului măreşte nivelul de protecţie împotriva formelor moderate şi severe de Covid la 94%

    Conform datelor agregate de Worldometers, România numără aproape 1.200.000 de cazuri de Covid şi peste 36.000 de decese. Circa 1.098.000 de oameni s-au vindecat după ce au fost infectaţi cu SARS-CoV-2.

     

  • Ce puteţi găsi în noul număr al revistei Business Magazin: sfaturi de la Horia Cardoş, Agroland, unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, detalii despre jobul momentului şi un semnal de alarmă major despre încă un impact al pandemiei

    Noua ediţie a revistei Business Magazin îl are în centru pe Horia Cardoş, fondator şi CEO al Agroland, companie care a devenit cel mai puternic jucător pe piaţa pe care activează. Cu un „mandat“ de antreprenor care a debutat de pe băncile facultăţii, povestea succesului lui Horia Cardoş este una dintre cele mai atipice trasee de succes din mediul de business local. Citiţi mai multe în noua ediţie a Business Magazin.

    OTP bank, a noua cea mai mare bancă din România, urmăreşte o dublare a prezenţei în următorii patru ani, astfel că opţiunea unei achiziţii este din nou pe masă. Ce intră pe radarul băncii? Aflaţi de la Roxana Hidan, directorul general adjunct al OTP Bank.

    Pentru industria financiară, parteneriatul cu influencerii din social media poate fi un lucru logic: nu a existat niciodată un acces mai rapid şi mai direct la această parte a populaţiei, în special într-un moment în care investiţiile de retail cresc cu viteză. Cât poţi câştiga din funcţia de finfluencer, cel mai nou job al momentului? Aflaţi în Business Magazin.

    Cuburile sau cărţile de joc din care adulţii de acum îşi construiau castele sau turnurile de apărare în copilărie s-au transformat pentru copiii de astăzi în pixeli coloraţi. Iar pandemia nu a făcut decât să crească numărul copiilor abandonaţi în faţa tabletelor sau telefoanelor, diagnosticul de austism virtual fiind pus mai des ca niciodată. Când toţi vorbesc de beneficiile aduse de tehnologie, mai ales acum, care sunt de fapt costurile ascunse, plătite de copiii lăsaţi prea mult şi prea devreme în faţa „castelului de cărţi de joc“ virtual? Unii dintre cei mai buni psihologi răspund întrebărilor Business Magazin.

    În timp ce majoritatea românilor fugeau de la un concediu la altul sau din Vamă la Electric Castle, lumina a rămas aprinsă toată vara într-unul dintre atelierele din incinta NOD makerspace. Acolo era Daniel Rădulescu, omul de oţel din arta contemporană locală. De unde îşi ia inspiraţia unul dintre cei mai căutaţi artişti ai momentului? Citiţi în Business Magazin.

    Astăzi, pe lista UNESCO World Heritage – ce găzduieşte cele mai frumoase sau încărcate de istorie locuri din lume – se găsesc peste 1.000 de destinaţii – de la oraşe la castele şi de la parcuri naţionale la biserici ori mănăstiri. Când a început totul, în 1978, erau doar 12 astfel de puncte de atracţie, iar două dintre ele se găseau în Polonia – centrul istoric al Cracoviei şi mina de sare Wieliczka. Roxana Petrescu

    Descoperiţi mai multe în noul număr al Business Magazin.

    Dincolo de subiectele de mai sus, răsfoiţi revista Business Magazin pentru interviuri cu executivi de top, idei de afaceri, start-up-uri smart din zona de tehnologie şi propuneri de timp liber.

     

  • Florinela Cîrstina, Medicover: Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet sistemul public şi privat

    Florinela Cîrstina, director general al operatorului privat de sănătate Medicover România, consideră că sistemul privat este complementar cu sistemul de stat, iar o bună comunicare între cele două sectoare este esenţială pentru a putea rezolva cât mai eficient nevoile pacienţilor.

    “Sistemul privat este complementar cu sistemul de stat. Este nevoie de mult mai mult în ceea ce priveşte infrastructura sistemului public. Este nevoie de o comunicare între sistemul public şi sistemul privat. Doar împreună vom putea cumva să venim în întâmpinarea nevoilor. Există o statistică tragică, cu 88% din pacienţii oncologici în 2019 şi-au pierdut viaţa în mai puţin de un an. Asta spune extrem de mult despre accesibilitate, infrastructură şi despre puterea noastră de a face faţă bolilor cronice. Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet şi sistemul public şi sistemul privat”, a spus Florinela Cîrstina la ZF Health&Pharma Summit’21.

    Alte declaraţii:

    Există o complementaritate între privat şi public în acest moment. Dacă ne uităm doar la asistenţa medicală din privat ar lipsi o mare parte din zona de urgenţă şi cred că experineţa acumulată în sistemul public, în ciuda dificultăţilor, este necesară în acest moment pentru sistem, dar este necesară o separare la un anumit nivel a medicilor din stat şi privat.

    Sistemul privat a accelerat investiţiile în ultimii zece ani. S-au făcut investiţii în ambulatoriu, s-au continuat investiţiile în spitale. În momentul în care capacitatea naţională de testare era scăzută, privatul a venit şi a suplimentat lucrul acesta.

    Medicover are planuri de creştere atât în Capitală, cât şi la nivel naţional şi vom continua să facem asta pentru a acoperi nevoile pacientului.

    Investim 20 mil. euro într-un spital multidisciplinar cu peste 150 de paturi în Bucuresti care va fi functional la începutul anului 2023. Investim în capacitatea imagistică în afara Capitalei, în reţeaua Medicover. Investim în personalul medical şi în retenţia lui. La începutul pandemiei am investit într-o secţie de terapie intensive în spitalul Pelican din Oradea.

    Vom continua să investim în ambulatoriu, în alte zone din ţară pentru că trebuie să avem aceea complementaritate cu spitalele de stat, pentru a acoperi cât mai mult din nevoile pacienţilor însă cea mai mare investiţie este personalul medical care trebuie să fie capabil să ţină pasul şi să se adapteze nevoilor actuale.

    Noi avem un director tehnic în structura noastră. Directorul îşi decide echipa, modul de remunerare, capacităţile de care are nevoie. Nu cred că limitările de genul “nu avem voie” sau “nu putem” nu pot fi explicate prin logică. Dacă vrei cu adevărat şi aduci toate argumentele, poţi să angajezi un director tehnic.

    Când vorbim de infrastructură, vorbim de clădiri şi oameni şi trebuie să găsim o modalitate de a le armoniza. Capacitatea sistemului privat este suficient de mare să acopere unele nevoi. Este nevoie de mai mult, dar cred că trebuie investit extrem de mult în managerii de spitale pentru a înţelege ce înseamnă zona de management sanitar, care nu este doar un exerciţiu pe hârtie.

     

  • Pandemia COVID-19 a redus speranţa de viaţă cu cea mai mare valoare de la al Doilea Război Mondial

    Pandemia COVID-19 a redus speranţa de viaţă în 2020 cu cea mai mare valoare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, potrivit unui studiu publicat luni de Universitatea Oxford, care arată că speranţa de viaţă a bărbaţilor americani scăzând cu peste doi ani, relatează Reuters.

    Speranţa de viaţă a scăzut cu mai mult de şase luni faţă de 2019 în 22 din cele 29 de ţări analizate în cadrul studiului, care a cuprins Europa, Statele Unite şi Chile. S-au înregistrat reduceri ale speranţei de viaţă în 27 dintre cele 29 de ţări în general.

    Universitatea a declarat că majoritatea reducerilor inducatorului în diferite ţări ar putea fi legate de decesele cauzate de COVID-19. Până în prezent, au fost raportate aproape 5 milioane de decese cauzate de noul coronavirus.

    “Faptul că rezultatele noastre evidenţiază un impact atât de mare care poate fi atribuit direct COVID-19 arată cât de devastator a fost şocul pentru multe ţări”, a declarat Dr. Ridhi Kashyap, co-autor principal al lucrării, publicată în International Journal of Epidemiology.

    S-au înregistrat scăderi mai mari ale speranţei de viaţă la bărbaţi decât la femei în majoritatea ţărilor, cu cea mai mare scădere la bărbaţii americani, care şi-au văzut speranţa de viaţă scăzând cu 2,2 ani faţă de 2019.

    În general, bărbaţii au pierdut mai mult de un an în 15 ţări, în comparaţie cu femeile din 11 ţări. Situaţia a şters progresele înregistrate în materie de mortalitate din ultimii 5,6 ani.

    În Statele Unite, creşterea mortalităţii s-a înregistrat în principal în rândul persoanelor de vârstă activă şi a celor sub 60 de ani, în timp ce în Europa decesele în rândul persoanelor de peste 60 de ani au contribuit mai mult la creşterea mortalităţii.

  • Adrian Marinescu, Director Medical, Institutul Matei Balş: Au trecut 2 ani de când suntem în pandemie şi nu s-a schimbat mare lucru. Prezentările la camera de gardă cresc săptămânal cu 30-40%. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care fac cozi interminabile

    „Au trecut doi ani de când suntem în pandemie şi nu sunt diferenţe prea mari. Acum avem la camera de gardă 25 de pacienţi COVID în asteptare in acest moment, pacienţi care au nevoie de internare, cu forme severe sau medii. Spunem că dacă am avea mai  multe paturi de  ATI s-ar rezolva multe lucruri în pandemie. Patul de terapie intensivă este pentru un pacient critic. Şi dacă am avea 3000 de paturi la ATI nu ar rezolva decât situaţia de moment. Acum se fac 60.000 de teste pe zi, testăm mai mult, dar problema este cum evaluăm pacientul. Este imposibil de crezut că medicul de familie poate face evaluarea. Dacă cineva are nevoie de evaluare sună la 112 si dacă sună la 112 unde este adus? În general este adus la Babeş sau Matei Balş sau alte spitale ce participă în circut. Ajungem la situaţia când ambulanţele aşteaptă cu orele în faţa la Matei Balş. Când ai o capacitate maximă pentru camera de gardă ai şi timpi lungi de aşteptare, care vor creşte. Practic mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Ce se va întâmpla concret? Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile”, a spus Adrian Marinescu, Director Medical, Institutul Matei Balş, la evenimentul la ZF Health&Pharma Summit.

  • Cum să reuşeşti acolo unde alţii eşuează

    Florin Ţâncu a făcut parte, în 1992, pe vremea când era încă student, din prima generaţie de agenţi de la Bursa Română de Mărfuri. A învăţat ABC-ul de business în cadrul a două companii aeriene, în anii ’90, şi chiar a investit în câteva afaceri. În 1999 şi-a deschis propria companie de business travel, Alto Tours, o agenţie care, chiar şi după mai bine de două decenii şi cu o pandemie la activ, continuă să meargă mai departe, deşi astăzi sub un alt nume.

    Până în 2007, am înglobat în companie agenţii de turism, iar în 2008 am vândut pachetul majoritar unui fond de investiţii danez (Weco-Travel CEE – n. red.), care reprezintă cel mai mare grup de turism de afaceri din CEE”, povesteşte Florin Ţâncu. Din 2016, pe lângă antreprenor, cu 25% din Weco-Travel, este şi preşedintele SKAL Internaţional Bucureşti, o organizaţie internaţională de turism care reuneşte toate sectoarele din industrie. Între timp, a făcut şi un MBA, pe care l-a finalizat în 2018, iar din februarie 2021 a preluat şi rolul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

     Cea mai mare parte a experienţei sale s-a învârtit aşadar în jurul turismului, în perioade mai bune sau mai rele. În 2019, de pildă, Weco-Travel ajunsese la o cifră de afaceri de 88 de milioane de lei şi se îndrepta spre depăşirea bornei de 100 de milioane de lei, însă pandemia de COVID-19 a venit să oprească această creştere, reducând businessul la aproape un sfert anul trecut. Weco-Travel lucrează cu aproape 500 de clienţi corporate, dintre care jumătate sunt firme locale, iar restul multinaţionale din o mulţime de domenii de activitate – bănci, IT, farma, auto, FMCG sau agricultură. Cele mai multe dintre ele au pus pe hold deplasările în 2020, într-un context atât de precar, iar asta nu putea să nu afecteze businessul Weco-Travel. Şi totuşi, Florin Ţâncu spune că, chiar şi cu asemenea provocări, nu ar ezita să repete acelaşi drum, dacă s-ar pune problema.

    „Aş lua-o oricând de la început. Sunt mulţumit că acum am un bagaj de cunoştinţe mult mai bogat, aşa că aş urma acelaşi traseu şi aceleaşi principii profesionale. Cel mai important este să-ţi menţii promisiunile. Cu siguranţă, după o perioadă ca cea prin care trecem acum va veni un boom economic. Viitorul este al digitalizării şi al simplificării proceselor”, spune Florin Ţâncu. Zilele lui încep mereu la ora 6.30 dimineaţa şi includ o tură prin presa economică internaţională şi o cană cu ceai cald. Apoi antreprenorul trezeşte căţelul pentru a-l scoate la o scurtă plimbare, astfel încât să nu deranjeze ceilalţi membri ai familiei. Ora 8.30 îl prinde deja la birou, unde verifică mesajele primite peste noapte. „Prima parte a zilei este alocată problemelor operaţionale ale companiei. Încerc să nu sar niciodată prânzul, care este cea mai importantă masă a zilei, fie că e vorba de un prânz de afaceri, fie că este unul normal, împreună cu colegii mei.” După-amiaza este rezervată întâlnirilor fizice sau virtuale, iar seara înseamnă musai 15 ture de bazin, urmate de un film bun şi de un vin pe măsură.


    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu.


    Businessul său a devenit mult mai dinamic în ultimii ani, aşa că rolul de coordonator al unei echipe nu este simplu. Motivarea oamenilor pe care îi are în jur este, pentru Florin Ţâncu, una dintre cele mai mari provocări ale sale, pe lângă nevoia imperioasă de a lua decizii rapide în business, uneori. „Mă inspiră dorinţa de atingere a limitei acolo unde lumea, în general, eşuează. Sfatul meu pentru un tânăr la început de drum în carieră astăzi ar fi «Follow your dream and passion!» («Urmează-ţi visul şi pasiunea!» – trad.).”  

    Pentru el, visul în copilărie era să devină inginer, ca mama lui sau şef, ca tatăl. I-au reuşit amândouă, astfel că îndemnul său este inspirat din propria experienţă. Jobul ideal pentru el este acela în care poate crea valoare atât pentru companie, cât şi pentru angajaţi, dar şi acela unde îşi poate duce la îndeplinire dorinţele. Aşa că, orice ar face, tot la visuri se întoarce. „Oricât de greu îţi este la un moment dat, orice situaţie şi decizie trebuie să fie bazate pe raţional. Dacă nu aş mai avea jobul pe care îl am acum, aş inventa altceva şi aş căuta o idee nouă, un loc nou unde să mă afirm. Nu pot să nu cresc.”

    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu. Danezii de la Weco reprezintă unul dintre cei mai mari jucători din industria călătoriilor de afaceri, cu o reţea de birouri care se întinde, dincolo de Danemarca şi România, în ţări precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria. Drumul prin afaceri nu a fost însă lipsit de momente care i-au pus o povară pe umeri. „Cel mai greu este când trebuie să-i spui unui coleg care este de mult timp lângă tine că drumurile voastre trebuie să se despartă. Cel mai uşor este să inovezi. Asta îţi dă o senzaţie de libertate mentală. Obiectivul meu este să creez mereu un sistem economic care să fie înaintea pieţei, îmi doresc să fiu vizionar.” La piaţă are nevoie să fie conectat non-stop, tocmai de aceea, dacă ar avea nevoie de un bagaj pentru o insulă pustie, Florin Ţâncu ar pune în el negreşit un modem de internet şi un dispozitiv de producere a energiei solare, la care să-şi încarce tableta. Ca să fie mereu la curent cu ce se întâmplă în lume.