BusinessMagazin

Tag: organizatii

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Creativitatea raţională şi cultura de organizaţie

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Pentru deţinători sunt mai degrabă importante efectele materiale, pentru aparţinători sunt importante efectele de stare. Deţinătorii contribuie mai degrabă cu logică, aparţinătorii contribuie mai degrabă cu sentiment sau cu emoţie. Deţinătorii sunt mai puţini, dar mai puternici în contribuţie, aparţinătorii sunt mai mulţi, dar mai de impact în generarea şi în trăirea efectelor. Aşadar, avem ingrediente diverse, chiar divergente, şi la intrare şi la ieşire care interesează şi adresează complet diferit şi indirect tema culturii.

    Despre ce este vorba însă? Cum se creează şi cum se conduce cultura unei organizaţii? Care este cea mai la îndemână perpectivă din care se poate trata acest fenomen? Cine şi când are nevoie să acorde atenţie culturii de organizaţie?

    Un cuvânt care leagă cele două perspective, ale deţinătorilor şi aparţinătorilor şi ale cauzelor şi efectelor, este alinierea. Alinierea nu este însă despre negocierea perspectivelor, ci despre identificarea şi asumarea scopurilor tuturor perspectivelor. De aici încolo tema culturii de organizaţie devine temă de creativitate.

    Este o ecuaţie logică, dar rezolvarea ei este un proces creativ. Fiind vorba despre un proces, cel mult pot fi identificate etape, însă durata de trecere de la o etapă la alta este variabilă şi depinde de maturitatea, de vigoarea şi de miza organizaţiei.

    Ajunge să devină important subiectul culturii de organizaţie în două situaţii: atunci când treaba merge prost sau atunci când treaba merge foarte bine într-o şi pentru o organizaţie. Aparent este trivială afirmaţia anterioară, dar în fapt, este un adevăr de mare profunzime. În situaţia în care o organizaţie are o oarecare ritmicitate în funcţionare, tema culturii de organizaţie este importantă doar dacă este vreo modă care forţează către această preocupare.

    Dacă lucrurile nu merg bine pentru o organizaţie, tema culturii nu este printre priorităţi, dar apare pe listele cu planuri de acţiune şi este delegată resurselor umane, dacă treaba merge bine, organizaţia ştie că tema culturii este tema strategică şi este treaba fiecărui om din organizaţie. Mai mult, cei care conduc organizaţia ştiu că este în responsabilitatea lor să genereze un model de cultură de organizaţie care să poată fi operaţionalizat şi susţinut pentru fiecare nivel din organizaţie.

    Cum se iau deciziile într-o organizaţie este un indicator rapid pentru tipul de cultură de organizaţie care se creează. Se iau repede, sunt hipercentralizate, se iau la nivelul la care oamenii sunt confruntaţi cu situaţiile care cer decizie, care sunt consecinţele unui fel sau altul de a lua decizii, cum este definită decizia, cum este susţinută sau recompensată sau ce se întâmplă în situaţia în care se iau decizii proaste, ce se întâmplă  în situaţia în care deciziile excepţionale apar la niveluri joase din organizaţie, ce se întâmplă atunci când oamenii nu iau deloc decizii, de ce oamenii nu iau decizii, ce fel de decizii este nevoie să ia sau să nu ia angajaţii?

    Răspunsul la toate aceste întrebări este diferit de la o organizaţie la alta şi depinde de tipul organizaţiei, de gradul de flexibilitate pe care şi-l doreşte, de nivelul de proactivitate care îi susţine strategia. De regulă, dacă lucrurile nu merg pe cât de bine se aşteaptă organizaţia, „vina„ este în afara organizaţiei, dar atunci când lucrurile merg bine, organizaţiile ştiu că aceasta se datorează felului cum sunt făcute lucrurile din interiorul organizaţiei.

    Cultura de organizaţie este o stare, iar preocuparea pentru întreţinerea celei mai potrivite stări este un demers creativ permanent, un antrenament consecvent şi igienic. Creativitatea despre acest subiect nu este o iluminare, este un exerciţiu practic care asigură adaptabilitatea unei organizaţii la orice fel de context.

  • STUDIU: Lipsa fondurilor şi dezinteresul instituţiilor de stat, principalele probleme ale societăţii civile

     Studiul Cult Market Research arată că 74 la sută dintre organizaţiile chestionate au identificat ca problemă principală lipsa fondurilor, 39 la sută – dezinteresul instituţiilor de stat, iar 36 la sută – întârzierea finanţărilor europene.

    “Cu toate că procentele sunt în scădere faţă de anul precendent, ordinea a rămas aceeaşi. Noutatea pentru 2013 este interesul pentru domeniul antreprenoriatului social, considerat de 88 la sută dintre entităţile chestionate ca o oportunitate de dezvoltare şi autosusţinere a organizaţiei. Antreprenoriatul social este o afacere care, pe lângă scopul de a face profit, adresează şi o cauză socială”, arată iniţiatorii studiului, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federaţia Serviciilor de Securitate are un nou preşedinte

    Gabriel Badea are o experienţă de peste 20 de ani în industria de securitate, fiind activ atât ca manager şi specialist, dar şi ca investitor în acest domeniu. Este, în acelaşi timp, presedintele Asociaţiei Române a Industriei de Securitate din România, pe care o conduce încă de la înfiinţare, în 2001. De asemenea, este membru al ASIS International (American Society for Industrial Security) şi reprezintă industria de profil din ţara noastră în cadrul CoESS (Confederation of European Security Services).

    Priorităţile noului preşedinte al FSS sunt legate de: îmbunătăţirea  mediului de afaceri în domeniul securităţii private; creşterea prestigiului industriei de securitate, care este şi un contribuitor activ la siguranţa publică; Promovarea dialogului între cei implicaţi în industria de securitate privată, respectiv asociaţii şi organizaţii profesionale, asociaţii ale consumatorilor de servicii de securitate, autorităţi publice, sindicate, organizaţii internaţionale.

    FSS este o organizaţie reprezentativă din domeniul securităţii private, constituită în anul 2009 prin unificarea Patronatului Serviciilor de Securitate (PSS), Asociaţiei Române a Industriei de Securitate (ARIS) şi Asociaţiei Române pentru Tehnica de Securitate (ARTS). De curand FSS a primit în rândurile sale şi Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS);
    Federaţia este preocupată permanent să îşi  îndeplinească rolul şi obiectivele pentru care s-a constituit, respectiv reprezentarea, susţinerea, aprobarea, apărarea şi promovarea intereselor  membrilor săi în relaţiile cu terţe părţi, persoane juridice şi fizice.

  • COPAC cere cele 14 drepturi fundamentale din Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor în legislaţia naţională

     COPAC atrage atenţia, cu ocazia Zilei Europene a Drepturilor Pacienţilor (18 aprilie), că în România sunt încălcate frecvent drepturilor pacienţilor.

    În prezent, susţine COPAC, aceste încălcări nu sunt pedepsite pentru că legislaţia este stufoasă în unele cazuri, iar în altele nu prevede pedepse.

    În plus, actuala legislaţie românească nu cuprinde toate drepturile fundamentale ale pacienţilor recunoscute în Europa, potrivit unui comunicat remis de COPAC, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Organizaţia pentru drepturile animalelor care eutanasiază peste 1.600 de căţei şi pisici. Bugetul anual este de 30 de milioane de dolari

    PETA are circa două milioane de membri şi luptă, cu un buget anual care depăşeşte 30 de milioane de dolari, pentru drepturile animalelor şi împotriva creşterii acestora pentru blană sau pentru hrană, a testelor clinice pe animale sau împotriva folosirii în activităţi de divertisment.

    Anul trecut PETA a eutanasiat 1.647 de pisici şi câini ajunse în adăposturile sale din SUA şi a găsit adăpost pentru 19 animale, conform rapoartelor depuse la departamentul pentru agricultură din statul Virginia. 34 de căţei şi şapte pisici au fost prinse într-o categorie intitulată, misterios, “Diverse”.

    Statistica din 2012 nu este o noutate absolută pentru PETA, care a fost criticată permanent pentru politica de eutanasiere a animalelor; organizaţia Center for Consumer Freedom estimează că PETA a eutanasiat din 1998, anul înfiinţării, aproape 30.000 de animale. Justin Wilson, senior research rnalyst la CCF vorbeşte de ipocrizia de care dă dovadă organizaţia, de faptul că PETA pare mai degrabă atrasă de publicitate decât de ideea dea ţine animalele în viaţă. “Este culmea ipocriziei să demonstrezi pentru drepturile porcilor, în timp ce tu ucizi zeci de mii de animale de casă. Poate că administraţia din Virgina ar trebui să clasifice adăposturile PETA drept abatoare, ceea ce sunt, de fapt”, spune Wilson.

    Un purtător de cuvânt al PETA a declarat pentru MailOnline că organizaţia nu are altă alternativă în afara eutanasierii. “Animalele pe care le preluăm sunt respinse de societate, agresive, pe moarte, prea în vârstă sau de neadoptat”.

  • Organizatiile de media condamna jurnalismul agresiv si iresponsabil in cazul mortii Madalinei Manole

    Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch-Agentia de
    Monitorizare a Presei, Asociatia Patronala a Editorilor Locali,
    Asociatia Profesionistilor din Presa Clujeana, Uniunea
    Jurnalistilor Maghiari din Romania si Conventia Organizatiilor de
    Media “condamna cu fermitate modul agresiv, iresponsabil si lipsit
    de deontologie in care unele medii romanesti au tratat cazul mortii
    cantaretei Madalina Manole”, potrivit unui comunicat postat pe
    site-urile acestora.

    “Dincolo de nesocotirea dreptului la viata privata si a
    respectului datorat persoanei decedate, unii jurnalisti au incalcat
    brutal normele etice in ceea ce priveste relatarea jurnalistica in
    cazuri de sinucidere. Consideram ca deosebit de periculoasa si
    iresponsabila detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergand
    pana la prezentarea publica a substantei chimice utilizate si a
    produsului comercial care o contine”, se arata in comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francmasonii vor sa-si deschida un birou la Bruxelles

    “Ordinele masonice ar trebui sa practice politici in sensul bun
    al cuvantului . Asa ca, in pofida propriilor diviziuni partizane,
    ele sustin laicitatea si isi exprima dezaprobarea fata de o decizie
    sau alta, guvernamentala sau europeana”, a declarat Jean-Michel
    Quillardet, fost Mare Maestru al organizatiei masonice Grand Orient
    de France, citat de cotidianul belgian Le Soir, intr-un interviu
    publicat miercuri.

    El a precizat ca lojele masonice raman divizate pe aceasta tema,
    unele fiind mai “timide” decat altele in atragerea atentiei
    publice, prin deschiderea unui birou in capitala UE. Dar el a
    adaugat ca problemele practice sunt mai importante decat
    diviziunile si a prezentat un proiect de agenda pentru viitorul
    centru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 60% din organizatiile din lume au revizuit planul de cheltuieli pe 2009

    Si Tomasz Sloiewski, Manager Software din cadrul IDC Polonia considera ca rata de crestere va scadea in 2009, spunand ca cea mai afectata piata va fi SUA. "Ratele de crestere scad si pe segmentul IT, insa, cu toate acestea ne asteptam la o extindere a pietei", a completata acesta.

  • Scoala de filantropi

    O excursie scumpa poate duce cu gandul la o experienta exotica si clienti rasfatati cu cele mai bune servicii la destinatie. Poate sa fie insa vorba de o calatorie oferita unui grup select de persoane, alese pe spranceana de catre organizatori, cu destinatia Buenos Aires, pentru a vedea pe viu cum traiesc cei defavorizati de soarta. Organizatorul acestei calatorii este The Philanthropy Workshop, cunoscuta drept TPW.

    Philanthropy Workshop nu este o agentie de turism, ci o organizatie desprinsa in 1995 din Fundatia Rockefeller, care dorea sa-si impartaseasca experienta adunata in cei optzeci de ani de la infiintarea sa la New York de catre magnatul John D. Rockefeller. La inceput au fost opt doritori, care au participat la cateva module de curs de patru saptamani, iar in prima zi au fost dusi la Tribunalul Locativ din New York sa vada cum se lupta familiile sarace sa obtina si sa-si pastreze o casa.

    Organizatia TPW este condusa astazi din birourile de la Londra ale Institutului Filantropic. Cursantii sunt obligatoriu bogati si dornici sa contribuie la imbunatatirea nivelului de trai al celor defavorizati. Ei sunt trimisi in mijlocul comunitatilor sarace pentru a le observa, se intalnesc cu cei pe care doresc sa-i ajute si cu persoane implicate in actiuni de binefacere. Accesul presei nu este permis la niciun curs TPW, dupa cum nu este permis nici cel al partenerilor de viata ai cursantilor.

    De ce participa insa bogatii la cursurile TPW? Unii o fac datorita originilor lor umile, din cauza carora se simt vinovati atunci cand ating un anumit statut social si nivel de avere, iar altii pentru a invata cum sa-si administreze ei insisi propria lor societate de binefacere, ca in cazul unei tinere care la varsta de 24 de ani s-a vazut pusa de catre tatal sau, un miliardar taiwanez, la carma unei societati caritabile pe care trebuia sa o puna pe roate. Pentru aceasta, practica a inclus „excursii“ prin tribunalele pentru minori si intalnirea cu judecatori care trebuiau sa decida destinele minorilor cu probleme. La TPW nu se discuta niciodata despre bani, iar participantii la cursuri nu au voie sa se dea in spectacol cu averea lor sau sa adopte atitudini care i-ar putea ofensa pe ceilalti colegi, in caz contrar fiind exclusi. Dupa absolvire, cursantii pot pastra legatura cu organizatia si pot solicita asistenta ori de cate ori au nevoie.