BusinessMagazin

Tag: organizatii

  • Opinie: Despre Whistleblowing – Rolul avertizorilor de integritate în prevenirea riscurilor în companii şi organizaţii

    Burcin Atakan este Partener Consultanţă Financiară în cadrul Deloitte România

    De asemenea, va proteja avertizorii împotriva concedierii, demiterii şi a altor forme de represalii, cerând autorităţilor naţionale să informeze cetăţenii şi să ofere instruire autorităţilor publice cu privire la modul de abordare a avertizorilor.

    În consecinţă, toate companiile care au mai mult de 50 de angajaţi trebuie să implementeze mecanisme şi proceduri interne pentru a aborda corect rapoartele de avertizare şi pentru a preveni/sancţiona orice formă de represalii. Înainte de aceasta, a cincea directivă privind combaterea spălării banilor adoptată de Parlamentul European la 19 aprilie 2018 prevedea, de asemenea, o protecţie sporită şi dreptul la anonimat pentru avertizorii care au raportat spălarea banilor.

    Există, fără îndoială, o recunoaştere din ce în ce mai mare a valorii whistleblowing-ului ca mijloc de abordare a diferitelor nereguli. Scandaluri recente precum Dieselgate, Luxleaks, Panama Papers şi Cambridge Analytica ilustrează rolul cheie pe care avertizorii îl pot juca în descoperirea unor acte ilegale care reprezintă o ameninţare la adresa bunăstării societăţii şi necesitatea unei protecţii sporite pentru avertizorii de integritate. Potrivit site-ului Whistleblowerprotection.eu, 7% dintre toţi angajaţii vor avea nevoie de protecţia care se acordă avertizorilor de integritate la un moment dat în decursul carierei.

    Fenomenul whistleblowing poate fi definit simplu ca un act de dezvăluire a informaţiilor sau a activităţilor care sunt considerate ilegale sau imorale în cadrul unei organizaţii. La nivel personal, există un simţ de responsabilitate civică ce determină mulţi oameni să raporteze activităţi ilegale sau să dezvăluie comportamente greşite, deoarece consideră că este de datoria lor ca cetăţeni să facă acest lucru.

    În funcţie de caz, avertizorii de integritate au câteva opţiuni în ceea ce priveşte maniera şi canalul prin care pot dezvălui informaţia. Acest lucru se poate face fie intern, aducând la cunoştinţă problema persoanelor sau organelor corespunzătoare din cadrul organizaţiilor, fie extern, contactând entităţi din afara organizaţiei.

    Ca şi în multe alte aspecte civice şi etice, stabilirea unui mediu adecvat pentru a le aborda necesită timp. Avertizorii de integritate, în special, se află într-o poziţie foarte delicată odată ce expun un act greşit, iar protecţia acestora trebuie tratată cu seriozitate. Deşi doar zece state membre ale UE au în acest moment o lege cuprinzătoare care protejează avertizorii, noua lege a Comisiei Europene oferă perspective promiţătoare în acest sens, servind ca o recunoaştere atât a rolului avertizorilor de integritate, cât şi a necesităţii de a răspunde riscului de represalii la care sunt expuşi.

    Ca urmare a introducerii noii directive a UE, companiile trebuie să-şi înfiinţeze linii proprii de avertizare sau să colaboreze cu terţe entităţi care pot furniza această soluţie pentru a proteja avertizorii. Odată implementată o astfel de platformă, următoarea provocare pentru companii va fi modul de gestionare a rapoartelor de avertizare.

  • Cele mai responsabile companii din România: Grupul Bosch – Donează un zâmbet

    Motivaţie
    Grupul Bosch şi-a propus ca prin strategia sa de responsabilitate socială să susţină cinci piloni: sprijin şi mentorat pentru tinere talente; sprijinirea copiilor, tinerilor şi bătrânilor defavorizaţi; proiecte de construcţie de case şi şcoli pentru persoane defavorizate; susţinerea organizaţiilor care contribuie la asigurarea sănătăţii pentru persoane cu diferite afecţiuni; campanii de împădurire, acţiuni de ecologizare sau reciclare.

    Descrierea proiectului
    Bosch a dezvoltat în ultimii ani, în zonele în care compania este prezentă, campania de responsabilitate socială Donează un zâmbet. În cadrul acestei iniţiative, Bosch a susţinut direcţiile menţionate mai sus oferind donaţii în produse şi fonduri unor organizaţii nonguvernamentale, instituţii sociale sau de învăţământ. De asemenea, prin această campanie internă, Bosch şi-a încurajat angajaţii să se implice activ în proiectele sociale, împreună cu organizaţii caritabile partenere precum SOS Satele Copiilor,  Concordia, Habitat for Humanity, Fundaţia Regina Maria, Mai Mult Verde, Let’s do it Romania, Adfaber, Little People şi altele.

    Rezultate
    Prin acţiunile sale, compania şi-a propus să contribuie la asigurarea unui trai decent pentru familiile fără multe posibilităţi financiare. În acest sens, Bosch s-a implicat anul trecut în cel mai mare proiect de construcţie accelerată din Europa, Big Build, iniţiat de Habitat for Humanity.  Proiectul a avut loc în perioada 1-5 octombrie 2018 la Cumpăna, în judeţul Constanţa. 45 de voluntari din toate entităţile Bosch din România au construit, în doar cinci zile, două din cele 36 de case care găzduiesc acum mai multe familii. Mai mult decât atât, angajaţii Bosch din Timişoara au donat peste 1.600 de bonuri de masă pentru familiile din Timiş. Bosch a venit şi în sprijinul mai multor sute de copii aflaţi în grija unor organizaţii precum Complexul de Servicii Sociale Giurgiu, Asociaţia Concordia sau Organizaţia SOS Satele Copiilor. Voluntarii de la Bosch din Bucureşti au renovat şi dotat cu mobilier şi electrocasnice centre sociale, oferindu-le copiilor un spaţiu practic şi modern şi locuri de joacă nou amenajate pentru ei.

    Venituri în anul 2017
    416 mil. euro

    Număr de angajaţi
    7.000

    Valoarea InvestiţieI (2017)
    100 mil. euro

  • Ce au decis membrii PSD în CEx

    Pe lângă organizaţiile care nu au preşedinţi cu drept de plin, este posibil să fie organizate alegeri şi în PSD Gorj, deoarece liderul organizaţiei, senatorul Florin Cârciumaru, şi-a exprimat dorinţa, în cadrul CEx, de a renunţa la funcţie, au declarat surse politice, duminică, pentru MEDIAFAX.

    Alegeri vor avea loc îb 13 organizaţii ale PSD, conduse în prezent de preşedinţi interimari, acestea fiind următoarele: Bucureşti (Gabriel Mutu); Dâmboviţa (Rovana Plumb); Brăila (Aurel Simionescu); Caraş-Severin (Luminiţa Jivan); Cluj (Horia Nasra); Suceava (Ion Stan); Călăraşi (Iulian Iacomi); Botoşani (Doina Fedorovici); Braşov (Marius Dunca); Gorj (Florin Cârciumaru); Timiş (Călin Dobra); Iaşi (Maricel Popa); Sibiu (Bogdan Trif).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Enterprise Robotic Process Automation (RPA)

    Elementul de  noutate:
    Până acum mai puţin de trei ani, la nivel global existau foarte puţine soluţii de automatizare. Prin atributele sale de computer vision, platforma UiPath este un răspuns complet la nevoile de automatizare a proceselor de business pe care le au organizaţiile, inclusiv companiile de tip enterprise. Practic, roboţii software orchestraţi de platforma UiPath se comportă exact ca un angajat la biroul său şi pot să „vadă” şi să acceseze aplicaţii, operând modificări în acestea şi stabilind cursuri de acţiune şi consecinţe.

    Descrierea inovaţiei:
    RPA este o tehnologie folosită în aproape toate funcţiunile unei afaceri – de la resurse umane la departamentul financiar sau la cel de marketing. Platforma oferă organizaţiilor o tehnologie capabilă să automatizeze procesele operaţionale repetitive, bazate pe reguli, delegând roboţi virtuali să preia din sarcinile angajaţilor. În schimb, aceştia vor putea fi implicaţi în activităţi cu impact strategic mai mare pentru destinul organizaţiei, în sarcini creative sau în care implicarea umană este definitorie.  Datorită misiunii asumate de UiPath de a facilita accesul organizaţiilor la soluţii concrete de artificial intelligence (AI), platforma trece printr-un upgrade permanent, înglobând din ce în ce mai mulţi algoritmi de AI şi machine learning (ML), dezvoltaţi de partenerii tehnologici ai companiei. Activităţile platformei software UiPath se pot derula atât în reţelele organizaţiilor cliente, cât şi în cloud. Unul dintre avantajele tehnologiei RPA este că e system agnostic, adică poate interveni pe structurile IT ale clienţilor fără a cere ca aceasta să suporte modificări sau upgrade-uri. Printre activităţile suportate de tehnologia dezvoltată de UiPath se numără alocarea facturilor pe conturi, citirea şi procesarea datelor structurate şi nestructurate, extragerea de conţinut din multiple formate de date (Word, PDF, Excel etc.) şi procesarea lui ulterioară, sortarea şi procesarea e-mailurilor şi managementul datelor de autentificare.

    Efectele inovaţiei:
    Implementarea platformei UiPath aduce mai multe beneficii: îmbunătăţirea productivităţii unei companii (roboţii software lucrează 24 h / 7 zile pe săptămână), reducerea erorilor (în procesele repetitive, vulnerabile la elementul de eroare umană, roboţii dau aceeaşi atenţie primului proces, precum şi celui de-al 500-lea, de exemplu), îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor (odată eliberaţi de sarcinile repetitive şi consumatoare de timp, angajaţii se pot dedica unui serviciu faţă de clienţi mult mai calitativ; în plus, diverse operaţiuni, preluate de roboţi, vor fi derulate într-un interval mult mai mic de timp, deci clienţii sunt serviţi mai repede şi fără erori) sau ridicarea nivelului de satisfacţie a angajaţilor, care se vor implica în sarcini cu valoare adăugată.

  • Caz fericit într-un cătun din Timişoara: Cum au reuşit preotul şi pădurarul să oprească tăierea a 800 de fagi din sat

    Potrivit informaţiilor din petiţia intitulată “Să salvăm pădurile din Prisăcina – Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei!”, lansată în primăvara acestui an, un număr de 838 de fagi au fost marcaţi, în toamna anului trecut, de către Ocolul Silvic Băile Herculane în vederea tăierii. Arborii se află pe văile din jurul cătunului Prisăcina, din judeţul Caraş-Severin, în care mai locuiesc doar 26 de familii.

    Petiţia lansată de mai multe organizaţii de mediu a fost adresată Gărzii Forestiere Timişoara, cu scopul de a respingere cererea de emitere a avizului necesar exploatării forestiere a două parcele din apropierea cătunului Prisăcina, pe care se află pădurile de fagi, “avȃnd ȋn vedere impactul devastator şi ireversibil pe care aceste lucrări silvotehnice ȋl vor avea atât asupra peisajului natural, cât şi asupra comunităţii locale”.

    În petiţie, care a strâns peste 11.000 de semnături, se arată că “aceste păduri nu au fost exploatate comercial niciodată până acum, locuitorii din aceste cătune trăind de sute de ani în armonie cu natura şi fără a o afecta. De altfel, toţi locuitorii din cătunul Prisăcina au semnat un protest faţă de aceste exploatări, exprimându-şi astfel indignarea şi nemulţumirea faţă de aceste intervenţii silvice”.

    Preşedintele Asociaţiei Altitudine Banat, Alin Ciulă, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în urma mobilizării mai multor organizaţii de mediu, precum şi a sătenilor, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere Timişoara au mers în teren pentru a verifica situaţia, iar mai apoi au decis ca exploatările planificate şi intervenţiile silvice să fie oprite pe cele două parcele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEFRIŞĂRI ŞI BRACONAJ în parcuri naţionale cu păduri seculare. Organizaţiile de mediu DEZVĂLUIE CORUPŢIA din Romsilva

    Cele două ONG-uri susţin că peste 60% din suprafaţa parcului national este afectată de defrişări. Activiştii de mediu au obţinut şi imagini cu o partidă ILEGALĂ de vânătoare în inima parcului, la care ar fi participat oficiali ai Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Caraş Severin şi Oraviţa.

    “Peste 60% din suprafaţa parcului este afectată de tăieri, o adevărată crimă împotriva biodiversităţii. Pădurile din parc sunt tratate ca nişte păduri ordinare de producţie. Agent Green şi EuroNatur fac un nou apel către Ministerul Mediului să intervină ferm pentru a pune capăt exploatărilor comerciale şi degradării pădurilor din parcurile naţionale.

    Contractele de administrare semnate cu Romsilva trebuie reziliate de urgenţă. Agent Green a descoperit zone care au fost degradate prin tăieri agresive, păduri seculare rase şi situri de importanţă comunitară distruse. Toate acestea au fost posibile din cauza incompetenţei şi a ignoranţei de care au dat dovada angajaţii Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi cei ai Romsilva. De asemenea, investigatorii Agent Green, au obţinut în exclusivitate imagini din timpul unei partide de vânătoare ilegală în inima parcului şi unde poliţiştii au prins la braconat oficiali ai AJVPS Caraş Severin şi Oraviţa”, arată Agent Green.

    Un angajat al Parcului Naţional Cheile Nerei a povestit pentru investigatorul Agent Green că vânătorii au încercat să scape, susţinând că nu ştiau că s-ar afla în inima parcului, iar oficialii agenţiei judeţene de vânătoare i-au ameninţat pe poliţişti şi pe angajaţii parcului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Opinie Mihai Cepoi, Solution Sales Executive, SAP: “Cum să îţi digitalizezi cu succes procesele de resurse umane?”

    Vorbim constant de aplicaţii, SaaS, IaaS, workflow-uri, iar acronime misterioase precum ERP sau CRM au devenit „common knowledge”. Împărţim deseori un tabel în două coloane, ambele conţinând bugete, având ca obiectiv principal ca la final suma uneia să fie cât mai mare şi cealaltă cât mai mică, astfel încât diferenţa numită profit să dicteze direcţia organizaţiei.

    O singură variabilă pare că ne scapă în mod constant din ecuaţie: Resursele Umane. Pentru că, da, în această ecuaţie şi oamenii sunt, sub o formă sau alta, resurse. Ţinând cont de acest aspect, consider că succesul oricărei organizaţii este dat, în primul rând, de succesul oamenilor care o formează. Dacă în urmă cu câţiva ani numărul candidaţilor asigura un flux stabil şi atragerea sau retenţia celor mai buni erau subiecte secundare, observăm acum o nouă preocupare din partea managementului, în care un candidat bun „costă”, iar costul acestuia este stabilit de ofertele altor organizaţii. Există numeroase articole şi discuţii pe această temă, un exemplu concludent despre diferenţele de opinie fiind discuţia, deloc ipotetică, dintre CEO-ul şi CFO-ul unei companii: „CFO: What happens if we train them and they leave? CEO: What happens if we don’t and they stay?”.

    Transformarea digitală în HR nu înseamnă doar înlocuirea unei tehnologii învechite. Reprezintă o platformă care le permite angajaţilor să-şi gestioneze sarcinile, să-şi planifice carierele şi să-i sprijine în dezvoltarea de noi abilităţi. Un sistem digital trebuie să gestioneze datele acumulate dintr-o varietate de surse şi să le transforme în informaţii necesare pentru a planifica, măsura şi prezice schimbările care vor conduce cu succes organizaţia în era digitală. Strategiile şi procesele de HR influenţează fiecare angajat, manager şi executiv în cadrul unei companii şi influenţează comportamentul acestora şi productivitatea.

    În România, în momentul de faţă, după cum putem observa, diferenţa între cerere şi ofertă este semnificativă. Anunţurile de recrutare sunt la fel de des întâlnite precum reclamele la produse, iar angajaţii cu experienţă primesc constant oferte pe diferite canale. Atenţia asupra departamentului de HR şi importanţa digitalizării acestuia într-o organizaţie reprezintă un tren care deja a pornit şi începe să se aglomereze.

    Am construit o serie de recomandări, pentru a oferi mai multe perspective legate de transformarea digitală a proceselor de HR:

    1. Pentru a primi buget şi aprobare din partea acţionarilor sau a directorilor generali cu scopul implementării unei soluţii digitale de HR, trebuie construită o prezentare elaborată, care să conţină nevoia specifică de business a companiei – un business case;
    2. Alocaţi-vă timp să studiaţi şi să evaluaţi furnizorii de soluţii digitale de HR şi partenerii de implementare;
    3. Adoptaţi o cultură organizaţională care recompensează inovaţia! Debutaţi cu un prototip de soluţie şi solicitaţi feedback din partea tuturor departamentelor;
    4. Dezvoltaţi abilităţi noi în toate departamentele! Este necesar în procesul de digitalizare. Oricât de inovatoare este soluţia digitală, dacă angajaţii nu vor şti să lucreze cu noua tehnologie, procesul de transformare nu va fi unul de succes;
    5. Furnizaţi o planificare detaliată a proiectului de implementare, inclusiv a etapelor de feedback, testare şi training;
    6. Obţineţi angajamentul oamenilor din departamentele de HR şi IT şi al partenerilor de afaceri pentru a delega sarcini ce ţin de acest proiect;
    7. Stabiliţi încă de la început care sunt indicatorii care vor determina dacă proiectul a fost de succes sau nu. Setaţi reperele critice ale acestui proiect şi cum puteţi măsura progresul;
    8. Stabiliţi o comunicare regulată cu cei implicaţi în proiect pentru un impact mai mare. Ajută la construirea încrederii şi accelerează atingerea unui acord asupra obiectivelor, a deciziilor comune şi motivează echipa;
    9. Apelaţi la consultanţi pentru experienţa acumulată de aceştia şi cunoştinţele lor despre cele mai bune practici şi tehnologii inovatoare;
    10. Profitaţi de metodologiile bazate pe soluţii de design thinking pentru a vă ajuta să clădiţi o nouă perspectivă organizaţională.
    11. Liderii trebuie să preia conducerea. Ei trebuie să solicite echipei schimbarea şi să fie primii care adoptă noi moduri de a face lucrurile, iar aceste lucruri trebuie realizate transparent. Începând cu cele mai înalte niveluri dintr-o companie, directorii, managerii trebuie să fie agili şi entuziaşti când vine vorba de schimbare.
    12. Procesul de transformare digitală necesită îmbunătăţiri continue. După implementarea iniţială, continuaţi să actualizaţi indicatorii importanţi ai companiei, punctele forte şi pe cele slabe.

    Cele mai profitabile companii au două lucruri în comun: un leadership excelent şi oameni talentaţi,  conectaţi la viziunea şi scopul companiei lor pentru a atinge rezultate fenomenale.

  • Mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului cer Google anularea proiectului „Dragonfly”

    Conform grupului, în situaţia în care Google va merge mai departe cu proiectul „Dragonfly” – numele dat versiunii de Google concepută pentru China -, există un risc foarte mare de a deveni complice la violarea drepturilor omului, acceptate pe plan internaţional.

    Grupul de organizaţii mai solicită şi ca Google să îşi clarifice poziţia cu privire la noţiunea de „cenzură” în cazul Chinei, dar şi să garanteze siguranţa persoanelor care transmit informaţii cu privire la violarea drepturilor omului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro