BusinessMagazin

Tag: online

  • Bazarul agro din online

    Mugurel Gabriel Ionel lucrează în agribusiness de mai bine de 10 ani: a fost agent de vânzări, director zonal, director regional, director naţional, iar ultimul său job a fost de director executiv în cadrul Norofert. „Am decis să ies din managementul Norofert pentru a-mi construi un business propriu. Vlad (Popescu n.red) este înainte de toate prietenul meu şi avem o relaţie la fel de bună în continuare; în plus, businessurile noastre nu se intersectează. Ne adresăm unor categorii de clienţi diferite, prin canale diferite de vânzare.

    Ceea ce reprezintă Norofert astăzi este rezultatul muncii noastre (Vlad Popescu, eu), al echipei de producţie, a echipei de vânzări şi a colegilor din backoffice. Bineînţeles, este rezultatul muncii  tuturor colegilor care au lucrat în Norofert în ultimii cinci ani”, descrie antreprenorul activitatea în care a fost implicat până în luna februarie a acestui an. Producătorul românesc de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF), la dezvoltarea căruia a contribuit, reprezintă şi cea mai recentă listare de pe piaţa locală.

    Mugurel Gabriel Ionel a luat acum drumul antreprenoriatului pe cont propriu, prin lansarea Agrobazar, despre care spune că îşi doreşte să devină cel mai mare furnizor de produse pentru agro industrie, având drept ţintă piaţa retail: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, utilaje, pet food, alimente bio şi convenţionale. „Obiectivul acestui proiect este unul singur: să devină centrul de referinţă pentru piaţa retail atunci când vine vorba de produse care ţin de agricultură, casă şi grădină, utilaje mici (motocoase, motopompe, drujbe etc.), iar diferenţierea să fie generată prin calitatea serviciului oferit de echipa Agrobazar, prin calitatea produselor promovate şi prin cele mai bune preţuri pentru clienţi”, descrie el obiectivele referitoare la proiectul recent lansat.

    Motivaţia de a pleca din cadrul Norofert şi lansarea businessului propriu vine potrivit lui Gabriel Ionel, din idealurile sale: „Am decis să fac acest pas fiind convins de faptul că mai am multe de oferit acestui domeniu (n.r. – agribusiness), iar Agrobazar, cu toate că în acest moment a depăşit pragul  psihologic de 1.000 de clienţi (în mai puţin de două luni de zile de activitate) şi se arată a fi un proiect de succes, reprezintă doar începutul unei reconfigurări a pieţei şi a modului în care cunoaştem astăzi procesul de vânzare.  Pentru că aşa cum am făcut-o pentru toate companiile pentru care am lucrat, cred că pot genera plusvaloare care să contribuie la îmbunătăţirea proceselor, a accesibilităţii  şi a dinamicii pieţelor şi pentru businessul propriu”, spune el.

    Cât despre ideea bazarului online pentru agricultori, spune că aceasta i-a venit în baza unei adaptări naturale la schimbare. „Lucrurile se întâmplă cu o viteză extrem de mare, pieţele evoluează, oamenii se schimbă, îşi schimbă obiceiurile (iar aici includem bineînţeles şi obiceiurile în ceea ce priveşte modul în care fac cumpărăturile). Ideea unui magazin online cu profil agro industrial nu ne aparţine. Astfel de magazine au apărut acum 8-10 ani ca o extensie a businessurilor de familie (fitofarmacii fizice), însă modul în care noi facem lucrurile este total diferit. Dacă majoritatea magazinelor online de profil agro au în portofoliu câteva sute de produse, noi după doar două luni de la lansare avem peste 2.000 de produse active şi disponibile”, descrie antreprenorul specificul businessului.
    După ce au luat decizia lansării acestui proiect, a durat doar o zi să încarce primele 100 de produse de platformă şi să facă prima campanie de publicitate online. „Practic am fost live de a doua zi. Tot atunci am primit şi prima comandă, în valoare de 105 lei. Şi singura din ziua aceea. Am fost foarte entuziasmaţi”, mărturiseşte el. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de 12.000 de euro, bani direcţionaţi în platformă, laptopuri, servicii online (softuri de contabilitate), materiale şi chiar şi chiria în avans pe trei luni pentru birou, materiale etc. „În ceea ce priveste amortizarea, putem spune că deja s-a făcut. Activăm într-un domeniu în care marginile sunt generoase. Discutăm de marje de profit cuprinse între 25 şi 40%”, spune el, la câteva săptămâni de la lansarea magazinului online. Spune că, ţinând cont de cifrele din acest moment, de cunoaşterea domeniului, comportamentul clienţilor în ceea ce priveste achiziţiile online şi planul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, ţinteşte, până la finalul anului, o cifră de afaceri de 300.000 de euro şi 1 milion de euro anul viitor.
    Magazinul lor adresează nevoile persoanelor fizice care lucrează 1-5 hectare sau care au o grădină de legume unde produc hrană pentru familie. „Este o piaţă ale cărei nevoi sunt uşor de înţeles, o piaţă care prin structura ei te ajută să faci previziuni realiste şi realizabile”, descrie antreprenorul piaţa pe care au intrat. Profilul predominant al clienţilor lor este bărbat/femeie 45-55 ani, mediul rural, agricultură de subzistenţă sau mic fermier (1-5 hectare teren agricol lucrate) – de altfel, tipologia clienţilor reprezintă şi principala provocare pentru dezvoltarea businessului lor.
    „Ne-a fost destul de la îndemână să înţelegem ce îşi doresc clienţii noştri, motiv pentru care am implementat pop-uri de contact rapid (click sună, click pune o întrebare, click comandă rapidă), deoarece am înţeles că majoritatea nu deţin o adresă de e-mail pentru a genera o comandă trecând prin toţi paşii pe care trebuie să îi parcurgi într-un magazin online. De aceea trebuie să ştiţi că peste 80% dintre comenzi sunt preluate telefonic şi procesate manual în magazinul online”, descrie Mugur Gabriel Ionel principala provocare a businessului. Chiar dacă magazinul este unul online, principalele comenzi sunt preluate telefonic.
    O altă provocare se leagă de timpii de livrare. „Cu toate că lucrăm cu 4 servicii de curierat pachete mici (până în 100 kg) şi un serviciu de curierat care livrează multiplu de 1 palet, din cauza volumului uriaş de colete transmise la nivel naţional comenzile pot avea întârzieri mari (4-7 zile). Iar întârzierile atât de mari se transformă de cele mai multe ori în retururi (refuzuri) din partea clienţilor. Luăm în calcul ca pe viitor să înfiinţăm 5 depozite regionale mari şi  să livrăm cu flota proprie. Din calcule reiese faptul că pierderile generate de retururi (cost transport, stocuri etc.) sunt cu mult mai mari decât cheltuielile cu un sistem de fulfillment integrat (intern)”, explică antreprenorul. Compania Agrobazar a fost lansată chiar înainte de declanşarea stării de urgenţă; totuşi, fiindcă nu au avut activitate înainte de pandemie, Mugur Gabriel Ionel spune că activitatea acesteia nu a fost influenţată în rău. „Dimpotrivă, din discuţiile purtate cu anumiţi clienţi (pentru că da, port discuţii tehnice destul de des cu unii clienţi care solicită acest lucru), înţeleg că businessurile online au crescut exploziv în ultimele luni; având în vedere faptul că în cele aproape două luni de activitate am avut peste 1.000 de clienţi, influenţa generată de contextul pandemic se pare că a fost una pozitivă pentru acest tip de business. Clienţii au cumpărat online. Iar acest lucru se pare că va deveni obişnuinţă.”

  • Accelerarea spre online, forţată de context

    Fondat în 2010 de doi parteneri de business de origine germană, Andreas Schneider şi Reinhard Grzesik, brandul Mercari a intrat pe piaţa locală în urmă cu cinci ani. Decizia de extindere a fost,  potrivit lui Andreas Schneider, care ocupă totodată şi funcţia de CEO al companiei, una „logică, determinată de faptul că România este următoarea piaţă importantă de lângă ţara de origine, conexiunea cu Bucureştiul cu ajutorul maşinii şi al avionului este, la rândul său, facilă”, un alt argument fiind perspectiva foarte bună de creştere economică a ţării. „În ultimii 10 ani, Mercari a evoluat de la o companie de tip outlet la un retailer bine structurat”, spune executivul.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat în piaţa locală o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Principalele provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului local, spune Schneider, au fost legate de operare, de a găsi „calea potrivită pentru a face lucrurile cum trebuie”.
    Operaţiunile din România au început cu două magazine, iar înainte de apariţia pandemiei de COVID-19, businessul ajunsese la o reţea de
    12 unităţi, planurile de creştere organică vizând pentru anul acesta alte patru deschideri în Bucureşti, Constanţa şi Cluj.
    Odată cu apariţia noului context de piaţă, reprezentanţii afacerii au fost însă nevoiţi să închidă trei magazine locale, mai ales că „majoritatea proprietarilor de spaţii comerciale nu au vrut să micşoreze chiriile”. În ciuda provocării neaşteptate, ei s-au reorientat rapid, lansând, în aprilie, platforma mercari.ro, „ca reacţie la blocajul impus”. Cu toate că este prea devreme pentru a oferi nişte cifre relevante, executivul spune că observă totuşi o creştere de 20% a vânzărilor, impulsionată de deschiderea magazinului virtual.
    „În Bulgaria, situaţia a fost mai uşoară, deoarece nu a trebuit să închidem magazinele. La drept vorbind, a fost mai bine aşa, deoarece am putut avea încasări. În România am fost total blocaţi. Mai bine să ai încasări de 20% şi să ţii lucrurile în mişcare, decât să nu ai deloc”, descrie Andreas Schneider diferenţele apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 în funcţionalitatea celor două filiale ale businessului pe care îl conduce. În Bulgaria, compania deţine 19 unităţi, după ce, tot din cauza pandemiei, a trebuit să închidă două magazine, şi are o echipă de peste 100 de angajaţi. Pentru echipa locală, care numără 50 de persoane, executivul spune că au apelat la sprijinul acordat de stat dar, prin prisma problemelor apărute în special cu plata chiriilor, au fost nevoiţi să facă anumite reduceri de costuri. „Primul pas a fost să oprim bonusurile salariale, pe care le vom reintroduce însă în curând. Salariul de bază nu a fost afectat.”
    În piaţa locală compania are circa 800.000 de clienţi, majoritatea femei (85%), cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi cu venituri de 700-1.500 de euro/ lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 200 de lei. În prezent, în portofoliul companiei se regăsesc în jur de 3.000 de branduri, dintre care Nike şi Adidas sunt cel mai căutate. Anul trecut, businessul a vândut, în ambele pieţe pe care operează, peste 500.000 de produse, iar numărul celor care au trecut pragul magazinelor Mercari a depăşit 3,8 milioane.
    Este greu de estimat cu exactitate ce impact va avea pandemia asupra evoluţiei companiei, spune Schneider. „Criza se regăseşte, cu preponderenţă, în mintea şi în buzunarul clienţilor noştri. În planul nostru de intern business, estimăm o scădere de 40%, pe fondul celor două luni de blocaj din România şi al crizei economice aşteptate. Nu ne aşteptăm la un alt blocaj în toamnă, dar suntem pregătiţi pentru această variantă, cu speranţa însă că nu va avea loc.” Pentru moment, el spune că e posibil să înceapă să relocheze o parte din magazine, iar în viitorul mediu reprezentanţii companiei vor să reia planurile de extindere, primele state vizate fiind Grecia şi Ungaria.

  • De ce a decis un comerciant de mobilă prezent în online să se extindă cu magazine fizice când majoritatea retailerilor au probleme

    O bună parte dintre retailerii tradiţionali care nu aveau în paralel dezvoltat şi canalul digital de vânzare au fost nevoiţi să-şi deschidă magazine online peste noapte ca să supravieţuiască după instaurarea restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, nu doar în România, ci şi în alte ţări din Europa şi din lumea întreagă. Unii jucători online însă, aşa cum este retailerul ceh de mobilă şi decoraţiuni interioare Bonami, au mers contra curentului şi au început extinderea în offline în plină pandemie.

    Anul trecut am decis să ne lansăm offline, aşa că am început cu un punct de ridicare a produselor la Praga, dar avem planuri şi mai ambiţioase pentru acest an: deschiderea câtorva magazine, astfel încât clienţii să poată într-adevăr să descopere produsele. Anul acesta dorim să ne concentrăm pe gama de produse, dezvoltarea offline şi calitatea serviciilor, ceea ce presupune atât magazinele şi punctele de ridicare, cât şi creşterea capacităţii depozitului”, a declarat pentru Business Magazin Pavel Vopařil, CEO-ul Bonami. Retailerul online a fost înfiinţat în 2013 în Cehia de către antreprenorul în serie Vaclav Strupl şi Miton, un grup de investiţii care a construit unele dintre cele mai importante mărci online din zona central-europeană. În prezent, grupul ceh este prezent pe piaţa locală şi cu alte businessuri, precum GLAMI (motor de căutare de fashion) şi BIANO (motor de căutare online pentru mobilă, decoraţiuni interioare şi accesorii pentru casă).
    „La momentul respectiv existau destul de mulţi jucători similari, cum ar fi fab.com sau Westwing. Era perioada în care multe persoane în Cehia aveau interioare foarte asemănătoare, deoarece toată lumea cumpăra de la IKEA. A existat o cerere ridicată pentru produse de design şi pentru diversitate, astfel încât, indiferent de gust sau de buget, să existe posibilitatea de a-ţi personaliza casa într-un mod special şi unic”, a povestit Pavel Vopařil. El s-a alăturat companiei în calitate de venture partner al Miton în 2017, iar anul trecut în luna mai a preluat conducerea Bonami, după ce, în 2018, a condus exitul Slevomat, o vânzare ce a atins o valoare de aproape 60 milioane de euro, cea mai mare din istoria grupului. Anterior, Pavel Vopařil a lucrat în managementul editurii Economia şi al Centrum.cz, precum şi la firma de consultanţă McKinsey.
    După lansarea pe piaţa-mamă din Cehia, Bonami a început să se extindă şi în ţările din jur – Slovacia şi Polonia, iar apoi, în 2016 a intrat şi pe piaţa din România, iar doi ani mai târziu a adăugat în portofoliu şi piaţa din Ungaria.
    „Extinderea în România a reprezentat un pas logic. Este o piaţă mare, foarte modernă, unde comerţul electronic se dezvoltă rapid. Nu a fost o decizie complicată, atuurile ţării fiind clare de la început. România a înregistrat o creştere rapidă din 2016 şi este cea mai promiţătoare dintre toate pieţele unde există Bonami”, a subliniat el cu privire la extinderea Bonami pe piaţa locală, adăugând că retailerul şi-a dezvoltat un sistem complex pentru modul în care se lansează pe o piaţă nouă.
    „Compania operează după un model centralizat, ceea ce înseamnă că efectuăm toate operaţiunile de la biroul nostru din Praga. Acest lucru ne permite să păstrăm spiritul, cultura Bonami şi, cel mai important, să acţionăm şi să ne adaptăm rapid la condiţiile pieţei. Prin urmare, costurile sunt de sute de mii de euro, în principal pentru marketing şi personalul din ţările unde suntem prezenţi.”
    Investiţia iniţială pentru lansarea businessului Bonami s-a ridicat la câteva milioane de euro. Atât Vaclav Strupl, fondatorul Bonami, cât şi Miton au vândut anterior cu succes mai multe companii, astfel încât au avut resurse pentru a acoperi finanţarea noului business.
    „Bonami şi-a construit întotdeauna afacerea pe principiul autofinanţării, fiind profitabilă din 2015. După investiţia iniţială, compania a utilizat doar finanţarea bancară pentru a-şi susţine creşterea, folosită în principal pentru mărirea stocului. Investiţia iniţială a fost utilizată în principal pentru dezvoltarea platformei tehnologice şi ulterior pentru marketing”, a subliniat el.
    Bonami a început ca un startup no name şi a trebuit să-şi construiască baza furnizorilor în timp, de la zero. „Astăzi colaborăm cu sute de furnizori de pe mai multe continente şi avem un total de 65.000 de unităţi de stocare.”
    Cum diferă România faţă de restul pieţelor din regiune? „În general, nu diferă de celelalte pieţe central-europene. Există o cerere puternică pentru design de calitate, pe măsură ce veniturile populaţiei cresc. Avem o mulţime de planuri pentru a rafina sortimentul disponibil şi pentru a-l adapta mai bine nevoilor clienţilor români.”
    În principal, românii comandă de pe Bonami.ro gadgeturi inteligente, practice, care le simplifică viaţa de zi cu zi, cum ar fi produsele organizaţionale şi mobilierul multifuncţional prin care se economiseşte spaţiu în casă. De asemenea, românii comandă foarte mult şi covoare şi lenjerie de pat.
    „Românii adoră reducerile. Acest lucru este ceva mai evident în România în comparaţie cu celelalte ţări”, a punctat CEO-ul Bonami.
    În medie, valoarea unei comenzi realizate pe Bonami.ro se situează la 70 euro şi este în continuă creştere. Românii comandă de asemenea de pe aplicaţia de mobil Bonami, care a fost lansată pe plan local la sfârşitul anului 2017, iar în prezent are peste 15.000 de utilizatori în România.
    „Clienţii au câştigat mai multă încredere în brandul nostru în ultimii trei ani. În plus, am lansat o politică de returnare de 365 de zile la sfârşitul anului trecut, astfel încât românii să se simtă în siguranţă pentru a comanda ceea ce îşi doresc.”
    În perioada 2018-2019, Bonami a înregistrat per total o creştere a vânzărilor de 26%, ajungând astfel la o cifră de afaceri 55 de milioane euro. „Anul trecut am alocat multe resurse pentru a analiza îndeaproape produsele atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor. De asemenea, am negociat condiţii mai bune cu unii dintre furnizori şi am renunţat la unele parteneriate. Acesta este cu siguranţă un proces continuu, deoarece dorim să oferim tot ce este mai bun clienţilor noştri. Avem o echipă desemnată care merge regulat la târguri de design, căutând mereu cele mai noi tendinţe şi produse de top. Cu siguranţă, vom îmbunătăţi categoriile de mobilier şi decoraţiuni pentru exterior. Simultan analizăm ce îşi doresc clienţii pentru a ne adapta rapid.”
    În România, Bonami a înregistrat anul trecut vânzări în valoare de 6,3 milioane euro, sub ţinta propusă iniţial de 10 milioane euro.
    „Bonami se transformă într-un retailer omnichannel ceea ce necesită multă energie şi am decis să ne concentrăm eforturile în principal pe Cehia, Slovacia şi Ungaria în 2019. Având în vedere acest aspect şi concurenţa foarte agresivă, nu ne-am atins ţinta în 2019, prognoza era oricum destul de ambiţioasă. Este un rezultat care, având în vedere condiţiile pieţei, ne mulţumeşte”, a menţionat Pavel Vopařil.
    Primul pas din strategia omnichannel este deschiderea magazinelor offline în mai multe locaţii din Cehia, dar şi în alte ţări în care retailerul online este prezent deja. Primul magazin fizic Bonami a fost deschis recent într-o zonă comercială din Praga în urma unei investiţii de circa 40.000 euro.
    „În situaţia actuală, este posibil ca această inaugurare să pară neaşteptată, însă, pentru noi, face parte dintr-o strategie pe termen lung şi o vedem ca pe o oportunitate excelentă. Principala noastră preocupare este să oferim clienţilor posibilitatea de a atinge produsele şi de a se convinge de calitatea lor. Magazinul fizic este doar una dintre soluţiile noastre pentru a crea o experienţă omnichannel completă”, a precizat CEO-ul Bonami.
    În timpul achiziţiei, pentru simplificarea procedurii de comandă, clienţii vor avea la dispoziţie tablete. Scanând codul QR al produsului selectat, acestea afişează toate informaţiile disponibile, precum şi articole conexe. Magazinul propune colecţii în diverse stiluri şi variante de preţ, astfel încât să existe o ofertă largă, pentru orice public.
    „Magazinele fizice nu înseamnă doar vânzări. Ele oferă, de asemenea, posibilitatea de a ridica mărfurile, de a returna produsul sau doar de a solicita sfatul asistentului de vânzări.”
    Retailerul ceh are în plan să deschidă magazine fizice şi în alte capitale din regiune, primele pe listă fiind Bratislava şi Budapesta. „Luăm în considerare să deschidem magazine şi în Polonia sau România, dar nu ştim exact când se va întâmpla acest lucru”, a spus Pavel Vopařil.
    În prima jumătate a acestui an Bonami s-a axat şi pe investiţii pentru extinderea depozitului cu 5.000 mp capacitate de depozitare suplimentară, pe care o foloseşte în principal pentru mobilier şi produse de sezon. „Scopul nostru este de a vinde 90% din toate produsele din stoc la sfârşitul anului 2020. Aceasta este o schimbare uriaşă. Anul viitor dorim să ne concentrăm în principal pe conţinut, design interior şi consultanţă, ca serviciu pentru clienţii noştri.”
    De la lansarea businessului în 2013, Bonami are un spaţiu amplu pentru depozitare aproape de Praga, în Cehia, de unde livrează în ţările în care activează. „Acesta a cunoscut multe schimbări în ultimii şapte ani, pe măsură ce compania a crescut şi s-a extins în alte ţări, iar clienţii au solicitat mai multe produse cu livrare rapidă. Chiar dacă în prezent avem aproape 22.000 de produse unice disponibile pe web, cu termene de livrare de 4-6 zile, totuşi intenţionăm să investim în continuare o sumă considerabilă pentru a eficientiza depozitul şi pentru a mări oferta de produse disponibilă, astfel încât livrarea să fie rapidă.”
    Pe termen lung, pe lângă deschiderea magazinelor fizice în ţările pe care deja activează, Bonami are în plan să intre pe alte cinci pieţe noi.
    „Am aşteptări foarte mari cu privire la următorii cinci ani, deoarece mă bazez pe o echipă talentată, de profesionişti, pe care pot conta şi, să fiu sincer, până în 2025 cred că vom dubla numărul de pieţe unde Bonami este prezent. Am învăţat mult din expansiunile noastre anterioare şi acum o putem face mai inteligent şi mai rapid”, a conchis CEO-ul Bonami. 

  • Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra afacerilor online şi cu ce provocări s-au confruntat companiile

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de monetizare pentru companii 2Checkout, referitor la impactul COVID-19 asupra afacerilor digitale şi care are la bază informaţii colectate de la peste 800 de comercianţi online din întreaga lume, cu activitate în domenii precum vânzarea de software şi alte bunuri digitale, bunuri fizice sau servicii online la nivel international, chiar dacă unii comercianţi din anumite nişe ale comerţului digital au înregistrat creşteri ale vânzărilor online de la declanşarea pandemiei de COVID-19, mult mai mulţi au fost afectaţi de pandemie şi consideră situatia globală o ameninţare semnificativă pentru afacerile lor.

    Aşa cum era de aşteptat, doar o mică parte dintre comercianţii care au participat la studiu (12%) a raportat că estimează un impact pozitiv în contextul situaţiei globale cauzate de pandemia COVID-19, spun reprezentanţii companiei. Producătorii de software multimedia, middleware şi unii furnizori de servicii de divertisment sunt printre cei privilegiaţi ale căror afaceri au perspective de creştere în acest an.

    La polul opus, 28% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca afacerile lor să fie afectate drastic de criza sanitară în acest an. Dintre aceştia, cei care vând bunuri fizice sunt cei mai îngrijoraţi de potenţialul impact al COVID-19 asupra propriilor afaceri.

    În acelaşi timp, aproape o treime dintre comercianţi (32%) se aşteaptă ca actuala pandemie să aibă un impact negativ semnificativ asupra business-ului lor, influenţă pe care speră să o diminueze cu ajutorul unui plan de răspuns la criză bine pus la punct. Industriile unde se prefigurează un asemenea impact negativ major sunt cele în care activitatea este legată direct de producţie (managementul resurselor de producţie, electronice şi hardware pentru consumatori), dar şi cele care depind de obiceiurile de consum aflate acum în schimbare profundă (marketing şi advertising, managementul resurselor umane).

    Doar 8% dintre participanţii la studiu anticipează că actuala situaţie globală va rămâne fără efecte asupra afacerilor proprii, iar 21% cred că efectul va fi minim asupra veniturilor din acest an.
    Cu ce provocări se confruntă companiile online

    Încetinirea vânzărilor – Cea mai importantă provocare cu care se confruntă comercianţii online este încetinirea vânzărilor – 60% dintre respondenţi se confruntă cu această situaţie. Scăderea vânzărilor este estimată a avea loc în mai multe domenii şi pe mai multe pieţe. Comercianţii au constatat, totodată, că este dificil să găseşti clienţi noi sau să semnezi un contract nou (18%) şi că totul se petrece mult mai lent (17%). În timp ce majoritatea acestor provocări pot fi ameliorate printr-o mai bună planificare, unele au nevoie de o comunicare mai bună şi mai intensă între companii şi clienţii actuali sau potenţiali. Companii din domenii variate se confruntă cu încetinirea vânzărilor. De la companii de producţie, până la agenţii de comunicare, toate au înregistrat o scădere a vânzărilor în prima jumătate a anului. Lupta de a găsi noi clienţi este o problemă curentă şi în companiile de consultanţă, marketing şi tehnologie.

    Întârzieri în lanţul de aprovizionare – Comercianţii de produse electronice şi hardware, bunuri fizice, producătorii şi cei responsabili cu livrarea se confruntă în special cu probleme legate de întârzierile din lanţul de aprovizionare. 21% dintre ei înregistrează întârzieri, printre cei mai afectaţi fiind comercianţii de bunuri fizice.

    Productivitatea – Productivitatea forţei de muncă a scăzut, de asemenea, deşi într-o mai mică măsură, în industrii care au continuat să îşi desfăşoare activitatea şi după declanşarea pandemiei. Call centerele, dezvoltatorii de software şi producătorii de conţinut online sunt cei mai afectaţi de acest aspect.

    Atitudinea diferită a consumatorilor care de multe ori se traduce prin refuzuri de plată sau solicitări de returnare a banilor, este o problemă raportată de 15% dintre respondenţi, în special de către comercianţii ce vând bunuri digitale, precum software multimedia sau alte programe informatice.

    Care sunt acum priorităţile în comerţul digital

    Lansarea de noi produse şi campanii de promovare – Pentru a face faţă noii realităţi, comercianţii iau în calcul serios lansarea de noi produse (38%) şi de oferte promoţionale (39%).
    Campaniile promoţionale sunt o opţiune, spre exemplu, pentru producătorii de software. Dezvoltarea de noi produse este o soluţie pentru comercianţii din domenii precum comunicaţiile sau pentru furnizorii de servicii juridice. În afara dezvoltării de noi produse şi lansarea de campanii promoţionale, 28% dintre respondenţi vor prioritiza şi strategiile de upgradare şi de creştere a indicatorilor de profitabilitate pe termen lung.

    Creşterea ratei de retenţie a clienţilor –  Loializarea şi menţinerea clienţilor existenţi sunt opţiuni luate în calcul de 24% dintre comercianţi, în special de către producătorii de software pentru desktop sau Internet, furnizorii de hosting şi middleware.

    Extinderea pe pieţe noi – 22% dintre respondenţi sunt non-conformişti şi indică faptul că îşi propun să îşi extindă afacerile pe alte pieţe în căutarea de noi clienţi. Companiile care vând electronice de consum sau care furnizează servicii online educaţionale arată un interes deosebit pentru această abordare.

    Optimizare şi tactici de marketing – 17% dintre respondenţii la studiu spun că vor profita de oportunitate pentru a optimiza experienţa online a clienţilor în timpul efectuării comenzilor. În acelaşi timp, 13% dintre afacerile online care au participat la studiu spun că urmăresc să lucreze în aceasă perioadă la poziţionare, la realizarea de oferte noi şi la politica de preţ pentru a se adapta la situaţia curentă, aflată într-o dinamică rapidă.

  • Un business românesc din online atacă pieţele din Bulgaria, Ungaria şi Polonia

    Online business agency este o companie cu capital 100% romanesc, cu o vechime pe piata comertului online din Romania de peste 10 ani, timp in care a onorat peste 2 milioane de comenzi. In prezent OBA aduna o echipa de peste 30 de angajati si estimeaza incheierea anului financiar cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    In componenta echipei se regasesc specialisti in fiecare departament specific al unui magazin online, de la operatori colete, operatori serviciu clienti, specialisti marketing, software developeri, graphic designers si pana la manageri de proiect si business analysti.

    Concentrarea principală a OBA este de a se extinde pe pietele din Ungaria, Bulgaria si Polonia si estimeaza o dublare a cifrei de afaceri pana la finalul anului 2021.

    “Consider ca analiza preliminara in detaliu a fiecarei piete reprezinta un element cheie in acest business. Fiecare tara are un profil al consumatorului specific, iar acest lucru ne obliga sa adoptam strategii diferite, cu precadere de marketing, pentru fiecare zona in parte. Pe de alta parte, depasirea barierelor lingvistice reprezinta un alt pion principal. Investitia in departamentul customer support in niciun caz nu trebuie sa fie una superficiala. Filosofia OBA este accea de a pune intotdeauna clientul pe primul loc, iar suportul pe care il oferim trebuie sa fie unul fara eroare. De accea avem in plan investitia viitoare in sisteme de suport care sa aiba la baza principii de AI (artificial intelligence) si care sa ne ajute sa comunicam mai bine cu toti clientii nostri, indiferent de volumul acestora”, spune Radu Tanase, CEO-ul OBA.

     

  • Din 1 iulie, intri în Grecia doar dacă ai cod unic de bare

    Grecia se teme de creşterea numărului de persoane infectate însă nu renunţă la noua etapă de relaxare. Dacă pleci în Grecia, din 1 iulie vei fi monitorizat printr-un  formular online. Eşti obligat să completezi acest formular, înainte să ajungi la graniţă. În formular vei da date personale, ce ţări ai vizitat în ultimele zile dar şi unde şi cum vei fi cazat în Grecia, scrie Mediafax.ro. 

    MĂDĂLIN MĂNCILĂ, DIRECTOR AGENTIE TURISM:  Începând cu 1 iulie, Grecia a impus acest chestionar online, această declaraţie care va fi completată online, cu 48 de ore înainte de a ajunge pe teritoriul lor. Această declaraţie se găseşte pe site-ul travel.gov.gr. Toate aceste chestionare vor fi, practic, centralizate de către autorităţile din Grecia iar în urma completării acestui formular, practic, se va emite un cod de bare care va reprezenta dovada faptului că ai completat acest chestionar. În funcţie de numărul de turişti care vor trece pe la graniţă, grecii vor şti şi care va fi capacitatea de testare la fiecare punct de frontieră. 

     

  • Primul centru comercial din Capitală care şi-a făcut magazin online

    Lipsa de activitate din ultimele trei luni i-a determinat pe proprietarii centrului comercial  Veranda să pună în practică proiectul de trecere în online, la care se gândeau chiar dinainte de pandemie. Ce presupune trecerea unui centru comercial în spaţiul virtual?

    „Am luat decizia la începutul pandemiei şi contextul este cel care ne-a determinat să explorăm mai serios această nouă direcţie de business. Motivele pentru care am decis să continuăm explorarea şi să mergem până la capăt cu implementarea sunt parţial diferite şi vin pe de o parte din avantajele pe care o astfel de platformă le poate avea, pe termen lung, şi pe de altă parte din necesitatea de a ne susţine partenerii şi, implicit sau indirect, şi pe noi, în această perioadă dificilă.

    Online-ul era însă o opţiune încă dinainte de pandemie şi ne bucurăm că am reuşit să îl punem pe picioare într-un timp record, de doar două luni”, explică Andrei Pogonaru, proprietarul centrului comercial filosofia din spatele marketplace-ului.

    Lansată luna aceasta, reprezentanţii afacerii îşi propun ca prin intermediul platformei să extindă prezenţa retailerilor din centrul comercial aflat în zona Obor a Capitalei şi în mediul online.

    Potrivit reprezentanţilor afacerii, ideea nu a fost inspirată de niciun model existent deja – fiind prima de aces tip de pe piaţa locală – şi a fost o iniţiativă intraprenorială, venită de la un membru al echipei de management care a devenit de altfel şi product owner şi şi-a asumat aproape singur întregul proiect. „De altfel, poate aici trebuie şi să căutăm explicaţia pentru care am făcut primii acest pas, într-un specific al businessului Veranda, al echipei şi al culturii organizaţionale. Veranda a fost, este şi va rămâne un proiect antreprenorial, şi cu toate că suntem împărţiţi pe departamente şi există roluri destul de stabile pentru fiecare membru al echipei, o parte din organizaţie funcţionează după un model matriceal şi încurajează foarte mult astfel de inovaţii transversale”, adaugă Pogonaru.

    Reprezentanţii afacerii spun că au gândit acest model de business pe termen lung, simplu şi transparent, eliminând costurile şi barierele de intrare pentru comercianţi. Astfel, acesta este un tip de dezvoltare agilă de business, pe etape, mult mai potrivită contextului actual decât alternativele clasice de dezvoltare în domeniul e-commerce şi mai adecvată creşterii decât ceea ce ar fi putut oferi, de exemplu, o platformă la cheie, spune ei.

    Platforma a fost lansată incluzând deocamdată şapte dintre comercianţii prezenţi în Veranda Mall:  English Home, Meli Melo, Tabor, Bizzar Boutique, Senior Tailor, Miniso şi Smokemania. În prezent sunt însă în discuţii şi cu alţi comercianţi, atât chiriaşi din cadrul Veranda Mall, cât şi vânzători care nu sunt chiriaşi şi se vor alătura într-o etapă ulterioară. 
    În rândul lor se numără deopotrivă comercianţi care au deja platforme proprii online, cum este cazul Meli Melo, dar şi comercianţi care se lansează în mediul online pentru prima dată în cadrul platformei creată de Veranda. „Există avantaje pentru ambele categorii în listarea pe platforma noastră, întrucât vorbim în fond de un nou canal de vânzare pe care îl susţinem şi care le va aduce tuturor beneficii”, spun ei.

    Potrivit unui interviu acordat anterior de Andrei Pogonaru Ziarului Financiar, impactul generat de pandemia de COVID-19 asupra businessului, care ajunsese la venituri din chirii de 6 milioane de euro anul trecut, s-a tradus printr-o scădere de 50% a cifrei de afaceri în 2020. Anterior, înregistrau creşteri anuale de 15%.

    Deschis în urmă cu patru ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de aproximativ 30.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor include spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde întinsă pe 15.000 de metri pătraţi. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax, H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

    CONTEXT:
    Centrele comerciale au fost printre cele mai lovite de pandemia de COVID-19, în contextul în care s-au numărat printre ultimele businessuri redeschise după perioada stării de urgenţă.

    DECIZIE:
    Reprezentanţii Veranda Mall au decis lansarea unei platforme online tip marketplace pentru chiriaşii mallului.

    CONSECINŢE:
    Atingerea prin intermediul platformei a unei cifre de vânzări de 1 milion de euro şi triplarea numărului de comercianţi prezenţi pe platformă până la finalul anului.

  • (P) Microsoft Project Protect: Cum protejăm siguranţa copiilor în mediul online

    Microsoft s-a angajat pe termen lung în ceea ce priveşte protecţia online a copiilor. A  dezvoltat şi partajat tehnologii cum ar fi PhotoDNA şi investeşte  în cercetări pentru a înţelege mai bine problema, participă la acţiuni colective şi încearcă  să educe  consumatorii în ceea ce priveşte securitatea copiilor în mediul online. Acest aspect nu va fi rezolvat de o singură companie şi trebuie să lucrăm împreună ca industrie şi în ansamblul societăţii.

    Microsoft este membru fondator al Coaliţiei Tehnologice din 2006, însă lumea s-a schimbat de atunci. Tehnologia a progresat şi a existat o explozie de noi servicii şi companii de internet pe tot globul, incluzând streaming video mobil şi online. Numărul de persoane online – peste 4,5 miliarde în 2020 – este o provocare în plus în menţinerea siguranţei pe internet. Drept urmare, instrumentele tehnologice pentru detectarea şi raportarea conţinutului de abuz şi exploatare a copiilor au devenit mai sofisticate, dar acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu formele de abuz care trebuie prevenite şi eradicate..

    Microsoft s-a alăturat companiilor de tehnologie de top şi a anunţat Project Protect, o viziune strategică pentru viitorul Coaliţiei Tehnologice, axată pe cinci domenii cheie:

    • Inovaţie tehnologică: Compania  este mândră să contribuie la această luptă cu tehnologii importante precum PhotoDNA şi o tehnică de detecţie a ademenirii copiilor şi recunoaşte importanţa accelerării dezvoltării şi utilizării tehnologiei inovatoare, interoperabile, în abordarea noilor vectori de abuz.
    • Acţiune colectivă: Convocarea companiilor tehnologice, guvernelor şi societăţii civile pentru a crea o abordare holistică spre soluţionarea acestei probleme. Cu toţii avem un rol de jucat şi colaborarea trebuie să fie un catalizator pentru un angajament mai profund. Eforturile Microsoft  recente includ elaborarea unei serii de anunţuri publice orientate pentru a ajuta părinţii, tutorii şi copiii să rămână în siguranţă acasă – şi online – în perioada provocatoare COVID-19.
    • Cercetare independentă: Compania finanţează cercetări alături de Parteneriatul pentru stoparea violenţei împotriva copiilor, pentru a promova o înţelegere colectivă a experienţelor şi tiparelor de exploatare şi abuzuri online şi pentru a învăţa din eforturile eficiente de prevenire, descurajare şi combatere a acestora.
    • Schimbul de informaţii şi cunoştinţe: Abuzul începe adesea pe o platformă şi migrează către celelalte. Facilitând schimbul de informaţii şi expertiză între companii, cu ajutorul Project Protect  se poatecreşte capacitatea de a răspunde acestor provocări şi astfel  sprijini companiile mici şi mijlocii să accelereze lupta.
    • Transparenţă şi responsabilitate: Creşterea responsabilităţii şi consecvenţei în întreaga industrie prin raportarea exploatării sexuale a copiilor şi a conţinutului legat de abuzuri pe platformele şi serviciile membre. Acest lucru se va realiza împreună cu WePROTECT Global Alliance. 

    Aceste zone de interes sunt rezultatul unor cercetări şi consultări semnificative ale experţilor, efectuate de companiile membre ale Coaliţiei Tehnologice, precum şi al lucrurilor pe care Microsoft le-a învăţat în combaterea acestei probleme pe platformele companiei. Microsoft aşteaptă cu nerăbdare să contribuie în aceste domenii, alături de celelalte companii, în moduri care produc rezultate reale.

     

     

  • Vânzările online de jocuri de societate au explodat în perioada pandemiei. Care au fost cel mai căutate produse

    Gameology, distribuitor şi producător de jocuri de societate, a înregistrat o creştere generală cu 50% a vânzărilor de jocuri de societate, în timp ce vânzările online de jocuri de societate au crescut de 6 ori faţă de o perioadă obişnuită. Vârful vânzărilor a fost reprezentat de luna aprilie 2020 când vânzările online au crescut de 11 ori faţă de o perioadă obişnuită.

    „Odată cu pandemia şi cu distanţarea socială, clienţii au căutat metode noi de a-şi petrece timpul liber în perioada izolării. Iar în condiţiile în care retailul a fost preponderent închis începând cu jumătatea lunii martie, vânzările online de jocuri de societate au explodat. În perioada martie – mai am crescut de 6 ori vânzările online faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vârful fiind luna aprilie cu o creştere de 11 ori”,  a declarat Iulia Soare, marketing manager Gameology.

    Categoriile care au înregistrat cele mai spectaculoase creşteri au fost jocurile de familie şi puzzle-urile, în timp ce jocurile de petrecere au înregistrat şi ele creşteri, dar mai puţin semnificative. Cele mai bine vândute au fost jocurile pentru copii, jocurile educative şi jocurile de familie (Cameleonul, Campionii Distracţiei, Tension), dar am înregistrat vânzări bune şi pentru jocurile de cuplu (spre exemplu, Bătălia Cuplurilor sau Minţi Murdare) sau pentru reinterpretările jocurilor clasice precum Monopoly Game of Thrones sau Cluedo Dracula. Piaţa de puzzle-uri a crescut şi ea puternic în luna aprilie, dar a coborât începând cu luna mai la nivelul de dinainte de pandemie.

    Gameology este distribuitor, dar şi producător de jocuri de societate în limba română, iar produsele Gameology pot fi regăsite pe rafturile principalelor lanţuri de librării (Cărtureşti, Diverta, Librarium), în hypermarket-urile Auchan şi Cora, dar şi online pe Elefant.ro. Gameology a mizat pe e-commerce din 2012, investind în magazinele online Gameology.ro şi Giftology.ro ale căror vânzări au crescut constant de-a lungul ultimilor ani, depăşind 20% din cifra totală de afaceri pe anul trecut. Dat fiind interesul crescut faţă de jocuri de societate în această perioadă, Gameology plănuieşte să lanseze 5 jocuri noi până la finalul 2020 pentru a completa lista celor 20 de jocuri deja existente în portofoliu.

    “Ţintim pentru anul 2020 o creştere totală a cifrei de afaceri cu 80% faţă de anul anterior, iar ponderea vânzărilor online din total vânzări ne aşteptăm să atingă 30%. Toată piaţa online de jocuri a înregistrat evoluţii semnificative, dar noi considerăm că ritmul nostru de creştere a fost peste medie şi ne-a ajutat să câştigăm cotă de piaţă”, adaugă Iulia Soare.

    Gameology se aşteaptă atât la o creştere totală a pieţei de jocuri de societate, cât şi la o migrare a clienţilor din offline către mediul online. Din totalul achiziţiilor realizate pe Gameology.ro în perioada martie-iunie, peste 85% au fost făcute de clienţi noi pentru magazinul online. De asemenea, numărul tranzacţiilor plătite online cu cardul a crescut cu 50%.

    Povestea Gameology începe în anul 2012 ca importator şi distribuitor de cadouri, jucării şi  collectible geek. În anul 2017, din dorinţa de apropiere de client, Gameology a început să producă jocuri de societate în limba română, printre cele mai importante jocuri lansate în România numărându-se WTF?, Bătălia Cuplurilor, Jocuri în Dragoste, Cluedo Harry Potter, Monopoly Friends, Cluedo Dracula (dezvoltat în parteneriat cu Castelul Bran) şi Baker Street 221B. 

     

     

     

  • Cum a evoluat marketingul afiliat în România


    Marketingul afiliat reprezintă unul dintre domeniile care nu au fost afectate de criza generată de pandemie şi odată cu accelerarea eCommerce-ului în această perioadă, creşterile înregistrate pe acest segment au fost considerabile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei 2Performant. Analiza companiei 2Performant în cadrul propriei platforme de marketing afiliat arată nu numai o dublare a comerţului online în luna aprilie şi creşteri semnificative pe toată perioada stării de urgenţă, ci şi un interes crescut al oamenilor pentru a practica afilierea. Pe fondul crizei manifestate în ultimele luni şi pe piaţa muncii, echipa 2Performant a observat o creştere a numărului de persoane care au început să facă marketing afiliat în cadrul platformei companiei. Cu alte cuvinte, tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de tehnologia care le permite să câştige bani din comisioane şi să îşi suplimenteze veniturile.
    Astfel, în perioada martie – mai 2020, 2.734 de conturi noi de afiliaţi au fost înregistrate în cadrul platformei 2Performant. Totodată, în aceeaşi perioadă şi comisioanele încasate de către afiliaţi au crescut considerabil faţă de anii trecuţi, ca urmare a accelerării comerţului online, dar şi a interesului crescut al brandurilor pentru astfel de campanii. În perioada 1-30 aprilie 2020, s-a înregistrat un total al comisioanelor afiliaţilor de 345.300 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 75,9 %, iar între 1-31 mai comisioane de 366.700 euro, o creştere cu 58,1%.  
    Dintre cele 2.734 de conturi noi înregistrate în această perioadă, 383 au şi încasat primii lor bani din afiliere. Deşi nu este o modalitate uşoară de „a face bani de acasă”, pentru că marketingul afiliat necesită pregătire şi cunoştinţe de marketing şi vânzări online, interesul sporit pentru acest domeniu este un semnal pozitiv pe o piaţă pe care rata şomajului a ajuns la 4,8% în luna aprilie 2020. Compania 2Performant oferă afiliaţilor nu numai tehnologia prin care aceştia pot face bani, în mod transparent şi automatizat, ci şi consiliere. Grupul de Facebook Primii Paşi în Afiliere este comunitatea de afiliaţi la început de drum, care numără 1.227 de membri, pe care echipa 2Performant îi susţine cu know-how şi sfaturi utile. În plus, Dorin Boerescu, CEO-ul companiei a lansat cursul „Cum să câştigi bani ca afiliat 2Performant” pe udemy.com, un curs de 3 ore dedicat oricărui marketer sau creator de conţinut interesat să îşi monetizeze talentul digital prin marketing afiliat şi la care s-au înscris 1.020 de persoane în perioada martie – mai 2020. De când a fost lansat şi până în prezent, cursul însumează 50.274 de minute predate.
    „Asistăm la o creştere a interesului pentru marketingul afiliat nu numai de partea brandurilor, ci şi de partea celor care, prin afiliere, trimit trafic către aceste companii, câştigând bani pe măsura vânzărilor generate. Pandemia a adus cu sine o accelerare a online-ului, dar şi o reactivare a domeniului freelancing, influenţat atât de fenomenul work-from-home, cât şi de schimbările de pe piaţa muncii. Previziunile pe plan internaţional sunt că până în 2027 freelancerii vor reprezenta 50% din forţa de muncă americană, aşadar, în contextul gig economy existent cred că şi în România acest tip de muncă va lua amploare. Mai mult, sunt studii care arată că tehnologia este cea care i-a ajutat pe cei mai mulţi freelanceri să câştige bani, iar marketingul afiliat se înscrie în această linie. Marketingul afiliat pune tot mai mult accent pe performanţă, pentru că în acest domeniu câştigi pe măsura vânzărilor generate. Cu cât eşti mai performant, cu atât câştigi mai mult. Iar acesta este viitorul marketingului”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant.
    Marketingul afiliat a fost introdus pentru prima oară pe piaţa din România de către 2Performant (la vremea aceea 2Parale), companie care a generat în cei 12 ani de activitate peste 201 milioane de euro vânzări pentru magazinele online din platformă şi peste 14 milioane de euro sub formă de comisioane plătite către afiliaţii săi. Înţeles ca publicitate plătită la cost pe vânzare, marketingul afiliat este marketingul viitorului şi creşte odată cu accelerarea la nivel mondial a eCommerce-ului. Acesta reprezintă modalitatea transparentă de colaborare dintre un magazin online şi cei care pot trimite potenţiali clienţi către magazin, prin diferite forme de reclamă online, primind în schimb un comision pentru vânzările generate. Astăzi, peste 1.000 de branduri fac afiliere activ în România, 600 doar prin platforma companiei 2Performant, care a dezvoltat şi operează propria tehnologie în acest domeniu.