BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Oficialii irlandezi ataca Moody’s pentru decizia de retrogradare a ratingului tarii

    Moody’s este singura mare agentie de rating care a decretat ca
    Irlanda este in categoria de rating speculativ, iar decizia este
    “frustranta”, pentru ca reflecta optiunile luate in considerare de
    liderii UE pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane, nu faptul
    ca Irlanda ar rata tintele din acordul incheiat anul trecut cu UE
    si FMI, sustine ministrul irlandez al muncii, Richard Bruton, citat
    de Wall Street Journal.

    “Economia irlandeza este capitalizata complet pana la finele lui
    2013. Dar fireste ca asta nu conteaza pentru ei”, a comentat
    Bruton.

    Analistii de la Bloxham, cea mai mare casa de brokeraj irlandeza,
    considera ca decizia Moody’s este “cinica si manipulatoare”, menita
    sa precipite vanzarea de catre investitori a titlurilor irlandeze,
    la doar doua zile inainte ca UE si FMI sa-si formuleze evaluarea
    trimestriala privind progresele tarii in indeplinirea tintelor din
    acordul in valoare de 67,5 miliarde de euro initiat in noiembrie
    2010. “Agentiile de rating au prea multa putere si numai
    politicienii sunt de vina pentru asta”, apreciaza Bloxham, intr-o
    nota publicata de Irish Times.

    Conform lui Oliver Whelan, seful agentiei nationale de administrare
    a datoriilor, retrogradarea Irlandei va ingreuna reintoarcerea ei
    pe pietele financiare, la anul, insa aceasta nu inseamna ca tara va
    avea nevoie de un nou pachet financiar de salvare de la zona
    euro.

    Moody’s a anuntat ca ratingul suveran al Irlandei a fost modificat
    de la Baa3 la Ba1 – prima categorie corespunzatoare obligatiunilor
    considerate speculative -, iar perspectiva de rating este negativa.
    Argumentul ar fi ca exista riscul ca tara sa aiba nevoie de un al
    doilea pachet de salvare la sfarsitul lui 2013, dupa cel din toamna
    trecuta.

    Analistul Moody’s pentru Irlanda, Dietmar Hornung, sustine ca
    “exista o posibilitate crescanda ca sectorul privat sa fie
    solicitat sa se implice, prin acceptarea unor scadente mai lungi
    ale obligatiunilor irlandeze”. Performanta economiei irlandeze
    ramane slaba, din cauza cererii interne reduse, insa tara este in
    grafic cu tintele asumate prin programul de salvare din noiembrie,
    admite agentia.

    Anuntul Moody’s a determinat scaderea bursei americane, cu indicele
    Dow Jones coborand la 12.446,88 puncte, cel mai slab nivel din 30
    iunie incoace.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • Google vrea sa faca prima emisiune de obligatiuni din istoria grupului, de trei miliarde de dolari

    Operatorul celui mai popular motor de cautare la nivel mondial
    ar putea emite obligatiuni pe termen de trei, cinci si zece ani,
    pentru rascumpararea unor titluri comerciale, precum si pentru
    cheltuieli generale, a precizat sursa. Titlurile comerciale sunt
    obligatiuni pe termen scurt, cuprins de regula intre 2 si 270 de
    zile, emise de obicei de companii cu ratinguri ridicate, care
    indica un risc foarte scazut pentru investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Mai stimulati mult economia?

    Criticii il acuza pe Bernanke ca acest al doilea program de
    relaxare cantitativa (QE2), dupa cel ulterior crizei financiare din
    2008, se traduce pur si simplu ca tiparire de bani cu efect
    inflationist net, desi economia nu mai are nevoie acum de
    stimulente, fiind pe crestere – 3,2% in ultimul trimestru din 2010
    si 2,9% pe tot anul in raport cu 2009.

    Seful Fed a recunoscut ca a crescut consumul si ca nu mai exista
    riscul deflatiei, un fenomen discutat aproape excesiv pe parcursul
    lui 2010, insa a justificat continuarea programului monetar prin
    faptul ca economia americana continua sa nu genereze locuri de
    munca si ca acesta ramane criteriul deosebirii dintre redresarea
    aparenta si cea reala, astfel incat “pana nu ajungem la o perioada
    de crestere sustinuta a crearii de locuri de munca, nu putem
    considera ca economia si-a revenit”.

    Ultimele date statistice, publicate vineri, arata in sfarsit o
    crestere a angajarilor, care a dus in februarie rata somajului
    aproape de minimul din ultimii doi ani, respectiv 8,9%, fara de 9%
    in ianuarie. Numarul de angajari in afara sectorului agricol a
    crescut cu 222.000 in februarie, cel mai mult din aprilie 2010 pana
    acum.

  • Fitch: Romania si Ungaria, tari cu probleme pentru grupul Erste

    “Conditiile din sectorul bancar din Romania si Ungaria raman
    adverse, insa in Cehia, Slovacia si Austria, situatia pare sa se fi
    stabilizat”, noteaza Fitch, in raportul prin care confirma ratingul
    A pentru datoriile pe termen lung atribuit grupului Erste,
    proprietarul BCR.

    Fitch apreciaza ca exista o “probabilitate extrem de mare” ca
    guvernul austriac sa ofere sprijin pentru Erste daca ii va fi cerut
    in caz de probleme, data fiind importanta sistemica a grupului. Ca
    si alte banci, Erste a emis obligatiuni garantate de guvernul
    austriac in 2009, in dauna finantarilor obtinute pe termen
    scurt.

    Perspectiva de rating ramane stabila, reflectand-o pe cea atribuita
    statului austriac, al carui rating suveran este insa superior, AAA.
    Ratingul atribuit de Fitch, mai slab decat cel pentru statul
    austriac, reflecta expunerea Erste fata de anumite piete cu
    probleme din Europa Centrala si de Est, ca si calitatea mai slaba a
    activelor, care determina nevoia de provizionare. Aceste
    dezavantaje sunt puse in balanta cu calitatea buna a activitatii in
    segmentul clientilor de retail si IMM, capacitatea adecvata de
    absorbtie a pierderilor si imbunatatirea capitalizarii.

    Performanta operationala, afectata in primele noua luni de
    provizioanele mari, este de asteptat sa sufere in continuare pana
    la sfarsitul anului, avand in vedere ca este imposibil ca
    provizioanele sa scada in 2010 sub nivelul din 2009. Pentru
    2011-2012, un nivel redus al provizioanelor va fi cheia
    profiturilor si va putea fi atins in functie de conditiile din
    diversele tari unde opereaza grupul.

    Pe termen mediu exista sanse atractive de crestere a afacerilor in
    pietele esentiale ale Erste, ceea ce va furniza o sursa solida de
    venituri, ca si majorarea depozitelor din segmentul de retail.
    Totusi, in viziunea Fitch, expunerea Erste in sectoarele de
    constructii si imobiliare este mare in raport cu alte banci
    comparabile, tinand cont de vulnerabilitatea acestor sectoare in
    contextul ciclului de creditare actual.

  • Romania va lansa in urmatoarele trei luni programul de imprumuturi externe de 7 mld. euro

    Initial, lansarea programului era anuntata pentru ultimul
    trimestru din 2010, a explicat Dragoi pentru Bloomberg, insa momentul a fost amanat din
    cauza procesului de selectie a firmelor care urmeaza sa acorde
    asistenta juridica statului pentru vanzarea de titluri.

    In aceasta saptamana, Finantele au anuntat ca au selectat pentru
    asistenta juridica un consorţiu format din casele de avocatura Radu
    Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA si Allen&Overy, in urma celei
    de-a doua licitatii organizate in acest sens. Prima a avut loc in
    octombrie si a dat castig de cauza casei Bulboacă & Asociaţii
    în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat
    de un alt participant la licitatie, DLA Piper.

    Impactul asupra datoriei publice estimat de Ministerul Finantelor pentru urmatorii patru
    ani este de 3,16 miliarde de lei, din care 11,7 milioane de lei
    cheltuieli cu comisioanele, se arata in hotararea de guvern din 26
    noiembrie ce aproba lansarea programului de finantare. La sfarsitul
    lui august, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

    Anul acesta, Romania s-a imprumutat de pe piata externa o singura
    data, in martie, cand a vandut obligatiuni pe cinci ani in valoare
    de 1 miliard de euro, cu dobanda de 5% pe an.

    Fostul ministru de finante Sebastian Vladescu spunea in vara ca
    programul de indatorare externa prin titluri de stat pe termen
    mediu (medium term notes) va incepe cu o emisiune in valoare de cel
    putin 1 miliard de euro, iar planul statului pentru finantarea
    deficitului bugetar in 2010 si 2011 prevede evolutia spre o
    finantare echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata
    externa, si spre scadente mai lungi, de la un an sau trei ani la
    mai mult de cinci ani.