BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Un nou tip de magazin se lansează în Romania. Noul concept vrea să schimbe un model de magazin care se găseşte peste tot în ţara noastră

    După modelul vechilor magazine de cartier, care aveau puterea de a aduna o comunitate în jurul lor, o mână de antreprenori au pus bazele OTOTO, un concept prin care vor să reinventeze ideea de magazin de cartier, oferind clienţilor atât produse create de micii producători independenţi, cât şi o experienţă, prin transformarea unităţilor în magazine-cafenea, o destinaţie în sine. Ce planuri au pentru viitor?

    Conceptul OTOTO este o reimaginarea a magazinului general ca o platformă pentru branduri frumoase, independente, pe de o parte, şi o experienţă pentru comunitate, care împărtăşeşte aceleaşi valori, pe de altă parte. Dacă ne referim la semnificaţia denumirii – în japoneză, OTOTO înseamnă fratele mai mic şi face referire la relaţia cu brandurile pe care le reprezentăm şi admirăm.

    Pe lângă denumire, designul minimalist şi filozofia OTOTO sunt, de asemenea, influenţate de cultura japoneză”, spune Raluca Simiuc, cofondator şi brand & communication la OTOTO. Cu un prim magazin în zona Amzei din Bucureşti, OTOTO a fost creat pentru a le da micilor producători români, care, de multe ori, nu au puterea financiară necesară să îşi deschidă propriul magazin de prezentare, şansa de a avea o vizibilitate mai bună în piaţă.

    Mai ales că, în cazul unor categorii de produse, cum sunt articolele vestimentare, contactul direct pe care un consumator îl are cu produsul poate fi determinant în decizia de  achiziţionare. Mai mult, clienţii vin în magazinele businessului nu doar pentru experienţa cumpărăturilor, ci şi pentru ocazia de a sta la o cafea de la prăjitoriile locale. Raluca Simiuc spune că OTOTO este un magazin de cartier, cu branduri alternative, iar scopul acestui concept este să devină în sine o destinaţie pentru bucureşteni, dar şi pentru turişti. „Nu ne putem aştepta ca oamenii să ia timpul necesar descoperirii de branduri şi produse noi, pe care nu le-au văzut în reclame şi nu le cunosc încă, dacă nu le oferim o experienţă care să încurajeze această explorare şi disponibilitate de a îşi crea propriile păreri şi preferinţe.

    Experienţa este elementul central, pornind de la cafeaua de specialitate şi continuând cu designul magazinului unde fiecare produs poate fi observat şi testat îndeaproape.” Un alt concept pe care antreprenoarea a vrut să îl integreze aici face referire la fontanella, piaţa centrală din oraşele italiene, ce recreează ideea de spaţiu public „unde comunitatea se simte ca acasă”. La OTOTO, acest element a luat naştere sub forma posibilităţii de a testa produse de îngrijire, în lavoarele fiecărei locaţii, ca într-un magazin specializat de cosmetice.

    Din cele trei locaţii, magazinul de pe Calea Victoriei vine cu ceva în plus faţă de celelalte, având un etaj întreg unde pot fi găsite haine şi accesorii realizare din materiale sustenabile, atât ale producătorilor locali, cât şi a celor din afara ţării precum FREITAG, Patagonia, VEJA, Armed Angels, Dedicated, Brava, MUD Jeans.

    Creştere organică

    Povestea companiei a început în luna februarie a anului 2021, brandul fiind pornit de Ana Tanasă şi Radu Stanciu, cărora li s-au alăturat Mihai, Mihaela şi Raluca Simiuc. Mihai Simiuc, fondatorul Frufru, un business care comercializează alimente proaspete, a intrat în acţionariatul OTOTO la începutul acestui an, iar infuzia de capital a fost folosită pentru dezvoltarea reţelei de magazine. Această mutare a venit la scurtă vreme după ce Simiuc a ieşit din acţionariatul Fru Fru, după ce a vândut şi restul de acţiuni gigantului anglo-olandez din industria bunurilor de larg consum Unilever, care achiziţionase deja 75% din business în 2019. Ana Tănasă, cofondatoare a Ototo, a lucrat anterior pentru Fru Fru, ocupând de-a lungul a 12 ani mai multe poziţii, ultima fiind cea de manager comercial şi de operaţiuni.

    Ea a plecat din companie în ianuarie 2021, când a şi intrat în antreprenoriat. „Investiţia de până acum în cele trei magazine a fost în jur de 1 milion de euro, pentru a putea crea o platformă pentru branduri independente, a oferi o experienţă ce face oamenii să simtă că au timp să descopere branduri şi produse noi si a pune la dispoziţie un spaţiu comunităţii ca să se întâlnească, fie plănuit, fie întâmplător – aşa cum era de mult în magazinele de cartier, când oamenii se întâlneau cu vecinii lor. Aşadar, investiţia a fost direcţionată către experienţa de care au parte oamenii odată ce păşesc în magazine şi către suportul brandurilor şi comunităţii. Nu am investit în publicitate – creşterea comunităţii online şi notorietatea brandului se întâmplă organic”, precizează Raluca Simiuc. La aproape trei ani de la deschiderea primului magazin, OTOTO numără astăzi trei magazine în Piaţa Amzei, Calea Victoriei şi Dorobanţi.

    Produsele listate în magazinele businessului, care are un portofoliu de peste 300 de branduri europene, dintre care 100 sunt româneşti, acoperă o paletă largă de segmente, de la produse alimentare şi băutură, până la produse de înrgrijire personală şi pentru casă, accesorii şi articole de modă. „Selectăm brandurile, în primul rând, ţinând cont de valorile, calitatea, designul şi povestea lor. Dacă ar fi să numim câteva criterii, sunt branduri care nu fac compromisuri când vine vorba de calitatea produsului, design şi grija pentru oameni şi planetă, naturale, organice, plant-based, cu etichetă curată şi sustenabile, create în mod responsabil, cu o importantă componentă umană, autentice, oneste şi îndrăzneţe, să aibă o poveste, care poate fi spusă de oamenii pasionaţi care se află în spatele acelor branduri”, spune Raluca Simiuc. Ea adaugă că nu au o ţintă anume privind numărul de branduri la care îşi doresc să ajungă, dar partea cea mai importantă în selecţia partenerilor ţine de respectarea anumitor criterii pentru o selecţie cât mai bună şi actuală a acestora, care să fie relevante pentru stilul de viaţă al clienţior companiei.

    „OTOTO are ca misiune principală partea de curatoriat de branduri, aşadar ne uităm constant după noi branduri, însă totodată, primim săptămânal cereri din partea acestora, în special din partea celor locale, de a fi expuse în magazinele noastre.” Planurile de dezvoltare ale OTOTO includ, pe termen scurt, extinderea în zona online, pentru a putea da posibilitatea a cât mai multor oameni să descopere brandurile din portofoliul OTOTO, iar pe termen lung, depăşirea graniţelor României cu acest concept. Pe viitor, antreprenorii se uită să deschidă magazine în afara Bucureştiului, în 2023 în Cluj şi Timişoara, însă există parteneri interesaţi şi în Sibiu, Oradea şi Braşov. „Cu ambiţia de a redefini magazinul de cartier, nu vedem o limitare în a deschide un OTOTO în toate cartierele unde ar fi relevant pentru oamenii din acele locuri, fie că acestea sunt în Bucureşti, în alte oraşe sau în afara ţării. Ne uităm la posibilitatea extinderii în ţări precum Austria sau Germania ca un prim pas, cu un Pop-up în Viena în primavara lui 2023”, mai spune ea.    ■

    ÎN ŢARĂ ŞI PESTE GRANIŢE

    Planurile de dezvoltare ale OTOTO includ, pe termen scurt, extinderea în zona online, pentru a putea da posibilitatea a cât mai multor oameni să descopere brandurile din portofoliul OTOTO, iar pe termen lung, depăşirea graniţelor României cu acest concept. Pe viitor, antreprenorii se uită să deschidă magazine în afara Bucureştiului, în 2023 în Cluj şi Timişoara, însă există parteneri interesaţi şi în Sibiu, Oradea şi Braşov.

     

     

    „Cu ambiţia de a redefini magazinul de cartier, nu vedem o limitare în a deschide un OTOTO în toate cartierele unde ar fi relevant pentru oamenii din acele locuri, fie că acestea sunt în Bucureşti, în alte oraşe sau în afara ţării. Ne uităm la posibilitatea extinderii în ţări precum Austria sau Germania ca un prim pas, cu un Pop-up în Viena în primavara lui 2023.”

    Raluca Simiuc, cofondator şi brand & communication la OTOTO

  • Apare un nou lanţ de magazine în România. Când îşi deschide noul retailer primul magazin în ţara noastră

    Retailerul irlandez Primark va inaugura pe 15 decembrie primul magazin din România, în centrul comercial ParkLake, urmând ca a doua unitate să fie deschisă anul viitor în AFI Cotroceni.

    România este cea de-a 15-a piaţă pe care este prezentă reţeaua de magazine, fiind o continuare a planurilor de extindere în Europa Centrală şi de Est, unde este deja prezentă în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia.

    Noul magazin va crea 290 de locuri de muncă, o serie de joburi cu jumătate sau normă întreagă fiind încă disponibile, inclusiv posturi de asistent retail la Primark, dar şi posturi de conducere.  

    Primark ParkLake va avea o suprafaţă de 3.735 mp, împărţită pe două etaje. Multe din gamele de îmbrăcăminte prezente fac parte din marca proprie, Primark Cares.

    Aproape 40% din hainele Primark sunt realizate din materiale reciclabile sau provenite din surse mai sustenabile, iar retailerul de modă s-a angajat să producă astfel 100% din gama de îmbrăcăminte până în 2030.

    „Aşteptăm cu nerăbdare să îi primim pe clienţi în minunatul magazin din România într-o zi care va marca un moment de mare bucurie pentru compania noastră, lansarea pe cea de-a patra piaţă în Europa Centrală şi de Est şi pe cea de-a 15-a piaţă la nivel global. Avem planuri de dezvoltare ambiţioase în ECE şi anunţul de astăzi este primul pas în România – vor urma mulţi alţii. Magazinul este aproape gata, aşa că suntem foarte încântaţi să ne deschidem porţile luna viitoare şi să îi cunoaştem pe noii noştri clienţi din România.”, a spus Maciej Podwojski, Director Vânzări, Europa Centrală şi de Est, Primark.

    În prezent, retailerul are un magazin în Slovenia, două magazine în Cehia şi trei magazine în Polonia, cu planuri să deschidă încă trei magazine în Polonia până la sfârşitul anului 2023. Planurile ambiţioase ale Primark includ şi lansarea retailerului pe cea de-a 16-a piaţă în 2023, în capitala slovacă Bratislava, amprenta totală din ECE ajungând astfel la 12 magazine pe cinci pieţe.

    Primark vine pe piaţă cu un mo­del de business într-o anumită măsură diferit de cel al jucătorilor existenţi. Retailerul de modă din Irlanda este cunoscut pentru magazinele sale de mari dimensiuni, uneori aproape cât un hipermarket, şi pentru preţurile mici.

    Retailerul va ataca segmentul preţurilor mici, urmând a deschide magazine pe suprafaţă foarte mare, de până la 5.000 mp, cât un hipermarket, cu 30-40 de case de marcat şi alte câteva zeci de cabine de probă

     

  • Cine sunt liderii comerţului alimentar în ţările din regiune: Lidl a ajuns numărul unu în toate statele mai puţin Polonia

    Discounterul german Lidl e liderul comerţului alimentar în Cehia, România, Ungaria şi Slovacia.

    Singura piaţă unde nemţii nu au reuşit să se impună este Polonia, unde portughezii de la Jeronimo Martins conduc detaşat cu afaceri cât aproape tot comerţul modern românesc. Piaţa din Polonia este sigura unde în top cinci se găsesc branduri mai degrabă locale, excepţie făcând Lidl, care ocupă locul doi.

    Spre comparaţie, piaţa din România este dominată de reţele străine, de grupuri internaţionale, singura excepţie fiind Profi, un brand local care are în spate un fond de investiţii cu sediul în Polonia.

    Ca piaţă de retail alimentar şi mai ales ca lideri ai acestei pieţe, România se aseamănă cel mai mult cu Cehia, o ţară cu o populaţie de circa două ori mai mică. Şi afacerile celor cinci jucători-lider sunt apropiate, şi fiecare în parte, şi per total. Pe lângă Lidl şi Kaufland, o altă constantă în clasamentul celor două state e grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, care local are Mega Image (poziţia a cincea), iar în Cehia are Albert (3).

    Există însă şi o diferenţă şi anume prezenţa Tesco în clasament şi pe piaţă. Lanţul britanic Tesco este singurul nume mare internaţional care nu e în România, deşi a pătruns în ţările din Europa Centrală şi de Est.

     

  • Alertă alimentară în România. Dacă aţi cumpărat acest produs, să nu îl consumaţi

    Lidl retrage de la vânzare un lot de chifteluţe de cod, suspect că a fost contaminat cu bacteria Listeria Monocytogenes. Clienţii care au cumpărat produsul sunt rugaţi să nu îl consume.

    Producătorul Jeka Fish recheamă preventiv produsul „Sødergaarden Chifteluţe de cod, în stil scandinav 340g“ (cod de bare 20295271), cu termenele de valabilitate 15 septembrie şi 25 noiembrie 2022, ca urmare a unei suspiciuni de contaminare cu bacteria Listeria Monocytogenes, arată ANSVSA.

    Clienţii care au cumpărat acest produs sunt rugaţi să nu îl consume.
    Produsul poate fi returnat în orice magazin Lidl, iar contravaloarea acestuia va fi restituită fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

    Din motive ce ţin de siguranţa consumatorului, Lidl a scos produsul de la vânzare.
    Rechemarea vizează exclusiv produsul „Sødergaarden Chifteluţe de cod, în stil scandinav 340g” (cod de bare 20295271), cu termenele de valabilitate 15.09.2022 şi 25.11.2022.

    Chifteluţele au fost distribuite în toată reţeaua de magazine Lidl.
    Listeria monocytogenes este o bacterie care cauzează listerioza. Este unul dintre agenţii patogeni ai virusului alimentar cel mai virulent, cu 20-30% dintre infecţiile cu listerioză alimentară. Listeria monocytogenes poate infecta creierul, membranele măduvei spinării şi fluxul sanguin. Un risc crescut îl reprezintă femeile însărcinate, bebeluşii, pacienţii imunodeprimaţi sau persoanele cu afecţiuni precum diabetul zaharat.

  • Cel mai mare lanţ de magazine universale din Germania depune din nou cerere de protecţie împotriva falimentului

    Cel mai mare lanţ de magazine universale din Germania a depus cerere de protecţie împotriva falimentului pentru a doua oară în doi ani, punând presiune pe proprietarul său miliardar Rene Benko să vină cu sute de milioane pentru a-l salva, potrivit Financial Times.

    Galeria Karstadt Kaufhof, cu 131 de magazine şi 17.400 de angajaţi, a beneficiat deja de două bailouturi din partea statului german.

     

  • Cât de des se modifică preţurile la raft în marile lanţuri de magazine? Retailerii: „Operăm săptămânal schimbări de preţuri“. „Modificăm preţurile doar dacă vin majorări de la furnizori.“

    În ultimul an, preţurile alimentelor de bază s-au mărit cu până la 30-50%, un ritm record care a dus invariabil la scăderea puterii de cumpărare dat fiind că majorările salariale nu au putut ţine pasul cu inflaţia. Tocmai de aceea, ZF încearcă să urmărească ce se întâmplă cu preţurile din marile magazine din România, magazine care controlează 70% din comerţul alimentar local.

    „Săptămânal sau chiar zilnic“ şi „doar dacă vin majorări de la furnizori“ sunt răspunsurile primite de la retaileri privind frecvenţa cu care se modifică preţurile.

    Din cele opt reţele de retail modern, doar trei au răspuns solicitării ZF privind modul şi frecvenţa cu care se modifică preţurile. Lidl, Carrefour, Auchan, Penny şi Mega Image au preferat să ţină, din nou, la secret modul în care stabilesc preţurile.

    „Singurele situaţii în care suntem nevoiţi să generăm schimbări de preţ sunt determinate de solicitările argumentate de producători/parteneri în condiţii de transparenţă, mediu competitiv, context marcoecono­mic“, spun reprezentanţii Kaufland România.

    Ziarul Financiar a scris încă de acum câteva luni că inflaţia întinde la maximum coarda relaţiilor dintre marii retaileri şi producători, iar creşterile de preţ sunt mărul discordiei. Reprezentanţii Profi adaugă că operează schimbări de preţuri săptămânal, unele pentru aliniere cu concurenţa, altele pentru promoţii.

    „Factorii care determină aceste modificări sunt promoţiile şi schimbările venite de la furnizor. Diferenţa dintre 2022 şi anii anteriori e frecvenţa cu care furnizorii modifică preţurile. Înainte o făceau o dată pe an, acum o fac şi de 2-3 ori pe an.“

  • Cele mai dinamice companii din România. Comerţ: Acolo unde banii schimbă mâinile

    Acum aproape un deceniu, un executiv care conducea la vremea respectivă operaţiunile locale ale grupului Wrigley, activ pe piaţa de gumă de mestecat, a spus că produsele companiei sunt „acolo unde banii schimbă mâinile”, vrând să indice astfel că acoperă toate magazinele din comerţul local. Expresia folosită de el mi-a rămas adânc întipărită în minte şi cred că ea caracterizează foarte bine acest sector al comerţului – cu amănuntul, dar şi cu ridicata -, care cuprinde afaceri multiple şi variate, de la clasicele supermarketuri la farmacii, benzinării, magazine de mobilă, modă sau electro-IT şi de la traderii de cereale la distribuitorii de medicamente ori carburanţi. Nu există activitate mai veche decât comerţul, iar dacă la început ea avea la bază trocul, acum această afacere este caracterizată prin plata unei sume de bani de către un cumpărător către un vânzător. Astfel, banii schimbă mâinile.

     

    Cele aproape 200.000 de firme din comerţul local – atât cele care au operaţiuni de retail, cât şi acelea care acţionează şi vând angro sau cu ridicata – au închis anul trecut cu afaceri cumulate de peste 700 mld. lei, un nivel record. Valoarea „industriei” este cu 17% mai mare decât în 2020, iar în cinci ani avansul se apropie de 45%, o dovadă clară a importanţei pe care acest sector a dobândit-o şi totodată o are în economie.

    Cu alte cuvinte, acest domeniu contribuie cu mai bine de o treime (35%) la cifra de afaceri cumulată a mediului de business local, deşi în ceea ce priveşte numărul de actori economici (numărul de companii), cota de piaţă a comerţului scade sub 25%, semn că această industrie concentrează un număr important de companii mari, cum e cazul reţelelor de hipermarketuri şi supermarketuri, al benzinarilor, al traderilor de cereale sau al distribuitorilor din farma. La vârful acestor segmente de comerţ îşi fac loc companii cu afaceri de miliare sau chiar peste 10 miliarde de lei fiecare.

    Conturile acestor companii sunt rotunjite direct sau indirect de români, consumul privat fiind deja de mai mulţi ani motorul principal al economiei locale. Doar că dependenţa mare a PIB-ului de acest motor nu este sănătoasă, mai ales în vremuri de criză, când apetitul de consum sau de cumpărături scade, iar economia îşi pierde astfel din avânt.

    Această situaţie se profilează la orizont în următoarea perioadă, inflaţia record, ratele tot mai mari ale dobânzilor şi salariile care nu ţin pasul cu aceste scumpiri punând bazele unei schimbări a comportamentului de consum.

    În 2021, al doilea an de pandemie, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut cu peste 10%, un nivel ce aminteşte de anii de boom economic. Perioada pandemiei a fost caracterizată de bani ieftini şi mulţi,
    care au intrat în consum. Iar asta a dus, încet dar sigur, la o inflaţie de 15%, una dintre cele mai mari din Europa. A contribuit, cu siguranţă, şi războiul ruso-ucrainean, care doar „a pus paie pe focul” deja aprins al inflaţiei.

    Ca un bulgăre de zăpadă în pantă, scumpirile s-au rostogolit, iar preţurile au crescut în toate sectoarele economiei, de la carburant şi energie (chiar şi plafonat, preţul e mai mare decât acum doi ani, spre exemplu) la mâncare şi chiar servicii de telefonie. Salariile ţin cu greu pasul cu aceste evoluţii, astfel că oamenii se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare şi de aceea încep să cumpere mai puţin sau mai ieftin. Aşa se face că rata de creştere a consumului privat (cea deflatată) a încetinit la doar 4,8% după primele şapte luni din an, adică la mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2021. Jucătorii din retailul de orice fel vorbesc deja despre o prudenţă în consum, despre o atenţie mai mare la preţ şi în general despre un downtrading. Asta înseamnă că, din cauza scăderii puterii de cumpărare, oamenii vor opta în aceeaşi categorie de bunuri pentru produse mai ieftine – acolo unde există alternativă, bineînţeles.

    Această schimbare vine după ani de zile în care a existat un fenomen contrar – uptradingul, adică orientarea spre produse tot mai scumpe. În ultimul deceniu, economia a crescut, salariile au urmat acelaşi trend, deci românii au început să o ducă mai bine. Iar o bună parte din surplusul financiar s-a dus în consum.

    De aceea, afacerile companiilor din retail (comerţ cu amănuntul), cele care vând direct bunuri către consumatori, s-au triplat aproape din 2009, primul an al crizei financiare precedente, până în 2021, la 294 mld. lei. În comerţul cu ridicata (companii care fac distribuţie şi lucrează B2B) e vorba de „doar” o dublare (110%).

    Rămâne de văzut dacă în 2022 datele vor indica o schimbare de direcţie, dar cel mai probabil nu, dat fiind că inflaţia singură ar putea să ţină pe plus comerţul în ansamblul său (cu diferenţe de la un sector la altul sau de la o companie la alta). Cu siguranţă însă, impactul scumpirilor record se va vedea cel mai puternic la nivel de profit. E posibil totodată ca şi numărul de salariaţi să scadă, dar asta nu e o noutate, dat fiind că în comerţ se fac deja de mai mulţi ani bani mai mulţi, dar cu mai puţini salariaţi. Totodată, scade şi numărul de firme, dat fiind că e o piaţă tot mai concurenţială, unde cei mari devin şi mai mari. Iar cei mici? Se adaptează sau dispar.

     

    Dezvoltare prin M&A. Compania românească Flagas, din judeţul Olt, controlată de Daniel-Ionuţ Doldurea şi Ionuţ-Cosmin Stîngă, a preluat recent o altă firmă locală, Rombeer Crîgaşu, activă în acelaşi domeniu – retailul şi distribuţia de carburanţi. Tranzacţia, ce a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei pentru aprobare (şi încă aşteaptă ok-ul la momentul publicării acestui catalog), marchează un prim acord între doi jucători din eşalonul secund al retailului cu carburanţi.

    Mai exact, în România există circa 2.000 de benzinării, iar dintre acestea mai bine de 1.500 sunt operate de cei patru mari jucători din piaţă – OMV Petrom (cu brandurile OMV şi Petrom), MOL România, Rompetrol şi Lukoil România. În cazul Rompetrol, este vorba atât de staţii operate direct, cât şi de unele administrate de parteneri. Brandul este însă acelaşi.

    Astfel, piaţa este puternic concentrată la vârf, jucătorii independenţi activând în liga secundă din punctul de vedere al businessului.Compania  Flagas din Olt şi-a mai mult decât dublat businessul în 2021 versus anul anterior, până la 312 mil. lei, iar odată cu preluarea benzinarului independent Rombeer ajunge la peste jumătate de miliard de lei cifră de afaceri.

    Rombeer Crîngaşu şi Flagas sunt doi dintre jucătorii independenţi mari din piaţa de profil, primul având 14 staţii de carburanţi în judeţele Dâmboviţa şi Prahova, operate sub brandul RBC Gas. Prin intermediul acestora, compania comercializează angro şi cu amănuntul carburanţi auto, produse alimentare sau auto şi desfăşoară activităţi de spălătorie auto, potrivit datelor de la Consiliul Concurenţei. În ceea ce priveşte Flagas, nu există prea multe date privind activitatea firmei, dat fiind că nu există nici măcar un site de prezentare. Totuşi, datele de la Concurenţă arată că şi aceasta are propriile benzinării, cu model similar cu cel al Rombeer Crîgaşu. De asemenea, compania comercializează angro şi cu amănuntul carburanţi.

    14

    benzinării sub brandul RBC Gas a preluat compania românească Flagas

    de la competitorul său Rombeer Crîngaşu, tot o firmă antreprenorială autohtonă

    Tranzacţia dintre cele două companii a venit la doar un an şi jumătate după ce unul dintre cei mai mari jucători independenţi din piaţa de profil a fost preluat de un gigant străin. Mai exact, la final de 2020, Smart Diesel, cel mai mare benzinar independent din România, companie care a crescut rapid la afaceri de 1,5 mld. lei, a fost cumpărat de grupul german DKV în una dintre cele mai mari tranzacţii, estimată de ZF la peste 100 mil. euro. Astfel de deal-uri e posibil să încurajeze şi alte companii româneşti să îşi consolideze activitatea în vederea unei preluări.

    Anul agricol bun se vede în cifrele companiilor din sector. România a avut anul trecut unul dintre cei mai buni ani agricoli din istoria sa, cu o producţie de circa 34 de milioane de tone, cu aproape 80% peste recolta din 2020, un an marcat de secetă. Agricultura este, în România, un domeniu care se află, în lipsă de irigaţii, la mâna vremii, astfel că cifrele pot diferi puternic de la un an la altul. Şi în 2022, spre exemplu, seceta puternică a afectat suprafeţe întinse de teren şi mai ales cultura de porumb, unde România a fost anul trecut fruntaşă în Europa.

    Totuşi, afacerile companiilor din agricultură ar putea fi salvate în acest an de preţurile record care vin pe fondul războiului ruso-ucrainean. În ceea ce priveşte rezultatele financiare din 2021, anul agricol bun a săltat cifra de afaceri atât a companiilor implicate direct în domeniu – cum ar fi producătorii sau traderii –, cât şi pe cea a firmelor din sectoare conexe.

    3 companii dintre cele care au crescut alert în 2021 vin din tradingul cu cereale sau din arii conexe agriculturii, cum ar fi comerţul cu utilaje.

    Spre exemplu, între companiile care au crescut puternic în 2021 se găsesc doi traderi – Cereale Colect Distribution şi Ardealul Trading – şi o firmă ce are retail şi distribuţie de utilaje agricole – Agrocomert Holding. Aceasta din urmă este o firmă locală, fondată în 1991, care vinde combine, tractoare, semănători sau pluguri, având opt puncte de lucru prin care acoperă Banat, Transilvania şi Oltenia, conform site-ului propriu. Compania aproape şi-a dublat businessul în 2021, avansul venind într-o perioadă în care tot mai mulţi fermieri investesc în utilaje pentru a-şi creşte productivitatea.

    În ceea ce îi priveşte pe traderii Cereale Colect Distribution şi Ardealul Trading, este interesant de remarcat că pe o piaţă dominată de multinaţionale, cei doi cresc accelerat, cu 80-95%, ritm ce le permite să intre în liga mare.

    ZF scria anul trecut că Cereale Colect Distribution din judeţul Tulcea, business deţinut de antreprenorii români Tase şi Dina Mergeani, are în plan extinderea capacităţii de depozitare cu 40%, până la 300.000 de tone, valoare ce ar poziţiona compania între cei mai mari jucători din piaţă.

    Astfel, deşi companiile străine se găsesc pe primele poziţii în domeniu, firmele locale vin tare din urmă.

    13,6%

    este ritmul de creştere al comerţului cu bunuri nealimentare în 2021 versus 2020, ritmul fiind de peste două

    ori mai alert ca în cazul produselor alimentare, arată datele INS.

    Pandemia a însemnat investiţii în propriile cuiburi. În ultimii doi ani, oamenii au stat mai mult decât oricând în propriile case, care le-au devenit şi birou, dar şi cinema, şi restaurant, şi refugiu. De aceea, o bună parte din banii care altfel ar fi fost direcţionaţi către vacanţe sau către ieşit în oraş au fost reorientaţi către achiziţia de electronice, electrocasnice, mobilă şi decoraţiuni. Iar această schimbare de comportament de consum, pe care criza sanitară a forţat-o asupra oamenilor, s-a văzut în încasările retailerilor de bunuri nealimentare, mai ales în cazul celor care vindeau produse pentru casă. Spre comparaţie, în 2020, jucătorii din modă sau cosmetice au pierdut teren, deşi anul trecut au început să îşi revină.

    În 2022, an marcat de inflaţie record, e posibil ca situaţia să se schimbe pentru companiile care au beneficiat de faptul că au fost bani mulţi şi ieftini în piaţă în pandemie. Este vorba în special de retailerii de mobilă sau electroIT, care vând articole cu preţuri mai mari, văzute de regulă ca investiţii. În criza financiară anterioară, cea din 2009-2010, aceste sectoare au avut cel mai mult de suferit dintre segmentele comerţului. Piaţa de electro-IT, spre exemplu, a pierdut jumătate din valoare în doar doi ani, pentru că oamenii au ales să îşi schimbe frigiderul, maşina de spălat sau aragazul exclusiv la nevoie, nu pentru că îşi doreau ceva mai performant.

    În ultimii doi ani însă, aceste tipuri de produse au fost vedetele comerţului, mai ales că mulţi oameni şi-au şi cumpărat case sau apartamente mai mari, în care să se simtă confortabil în pandemie, şi a trebuit să şi le mobileze ori doteze cu cele necesare. Astfel, companii care vând produse de iluminat (Volta Grup din Neamţ), electronice (Ledmax Electronics) şi mobilă (Philosophy Design – ce operează brandul Rovere) se numără printre firmele din comerţ cu cea mai alertă creştere în 2021. Aceste businessuri au fost pe plus şi în 2020 versus anul anterior, confirmând astfel tendinţele din piaţă.

     

    Polonezii fac regulile în modă. Polonia, cea mai dezvoltată economie din Europa Centrală şi de Est, are circa zece branduri de modă – îmbrăcăminte şi încălţăminte – care s-au extins în România în ultimul deceniu, acestea toate ajungând să adune împreună peste 600 de magazine pe plan local.

    Unii dintre aceşti jucători se extind în continuare puternic, cu zeci de unităţi an de an, iar asta se vede şi în cifra de afaceri a acestor retaileri, printre care se numără Pepco – liderul pieţei locale de modă, LPP – grup ce are în România cinci branduri – şi 50 Style – o companie care a intrat mai recent în ţară, dar care creşte accelerat. Alte companii mari din Polonia care îşi pun umărul la dezvoltarea pieţei locale de modă sunt CCC (încălţăminte), Cocodrillo şi Smyk (articole pentru copii), Sizeer şi 4F (echipamente sportive), alături de answear.ro în online.

    Una dintre cele mai alerte expansiuni o are grupul LPP, care avea local, la finalul anului trecut, 101 magazine sub cinci branduri, este vorba de Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Acesta din urmă este brandul cel mai extins, cu aproape 50 de unităţi.

    LPP, activ în moda mass market, este jucătorul cu cea mai rapidă creştere a businessului de pe piaţa de profil din România în ultimii ani. Spre exemplu, anul trecut cifra de afaceri s-a oprit la 925 mil. lei după un avans de 80,7%. Acest ritm este ceva normal pentru companie deja din 2015, singura excepţie fiind primul an de pandemie, 2020, când vânzările retailerului au crescut cu „doar” 23%, pe o piaţă în declin puternic.

    „Principalul nostru proiect de investiţii pe piaţa locală rămâne dezvoltarea reţelei omnichannel, care vizează pe de o parte continuarea expansiunii brandurilor noastre prin magazine fizice, dar şi în mediul online şi pe de altă parte dezvoltarea şi implementarea de tehnologii care să ne ajute să îmbunătăţim experienţa clienţilor cu brandurile până la 1 octombrie 2022”
    Alina Bistreanu, general director LPP România

    „Principalul nostru proiect de investiţii pe piaţa locală rămâne dezvoltarea reţelei omnichannel, care vizează pe de o parte continuarea expansiunii brandurilor noastre prin magazine fizice, dar şi în mediul online şi pe de altă parte dezvoltarea şi implementarea de tehnologii care să ne ajute să îmbunătăţim experienţa clienţilor cu brandurile pe care le deţinem, indiferent de canalul din care aleg să facă achiziţia”, spunea recent Alina Bistreanu, executivul român ce a condus până acum o lună grupul pe plan local.

    Mai mult decât atât, avansul galopant este estimat să continue şi în 2022, când polonezii şi-au bugetat pentru România afaceri de peste 1,7 mld. lei, rezultat ce îi apropie de liderul Pepco, un discounter din aceeaşi ţară, Polonia.

    Pepco are local circa 400 de magazine şi afaceri de 2 mld. lei, iar ritmul de dezvoltare rămâne relativ constant, 50 de unităţi pe an. Discounterul polonez Pepco a obţinut anul trecut în România o cifră de afaceri de aproape 1,9 mld. lei, cu 36% mai mare versus 2020.

    De aproape două ori mai repede creşte businessul 50 Style, operat de firma Mig Marketing Investment Group Ro SRL şi activ pe piaţa de haine şi încălţăminte sport. Acesta este însă un retailer mult mai mic prin comparaţie. Contează şi că firma a venit local în 2018, fiind printre cele mai noi nume poloneze din România.

     

    Marile lanţuri trag după ele şi partenerii. An de an, indiferent de contextul economic, cele zece reţele de comerţ modern au anunţat investiţii în magazine noi, remodelări, achiziţii de terenuri sau dezvoltări de spaţii logistice. Retailerii internaţionali vorbesc despre o subdezvoltare a sectorului prin comparaţie cu vestul, adică numărul de metri pătraţi de comerţ modern per capita e departe de media europeană.

    Astfel, aceste reţele scot din buzunare până la 1 mld. euro anual pentru investiţii, iar acestea se traduc, printre altele, în 350-450 de supermarketuri şi hipermarketuri noi, plus altele remodelate. Expansiunea îşi pune umărul la creşterea vânzărilor acestor companii care au fiecare afaceri de miliarde sau chiar peste 10 miliarde de lei. Spre exemplu, anul trecut, ritmul mediu de creştere în comerţul modern a fost de aproape 10%, cu un maxim de 19% în cazul Metro Cash & Carry şi cu Cora pe minus, singura reţea care a postat scădere.

    Creşterea şi dezvoltarea acestor jucători mari trag după sine şi furnizorii lor de bunuri sau servicii. Spre exemplu, între companiile din comerţ cu cel mai alert ritm de creştere anul trecut se găsesc trei distribuitori de bunuri FMCG – Interbrands Orbico, Trans Alicom 2000 şi Yellow Fresh Fruits (doar fructe) – şi un furnizor de echipamente – DAAS Impex.

    Creşterea şi dezvoltarea marilor lanţuri de magazine trag după sine şi furnizorii lor de bunuri sau servicii. Spre exemplu, între companiile din comerţ cu cel mai alert ritm de creştere anul trecut se găsesc trei distribuitori de bunuri FMCG – Interbrands Orbico, Trans Alicom 2000 şi Yellow Fresh Fruits (doar fructe) – şi un furnizor de echipamente – DAAS Impex.

    DAAS este unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante şi magazine alimentare, lucrând cu jucători precum Kaufland sau Mega Image, conform ultimelor date ZF. Firma şi-a majorat anul trecut vânzările cu 36%, până la aproape 212 de milioane de lei. Furnizorul local a intrat acum mai bine de trei ani în portofoliul italienilor de la Epta, care au cumpărat pachetul majoritar de la antreprenorul Daniel Mocanu.

    Tot printr-o tranzacţie mare a trecut recent şi distribuitorul Interbrands (acum Interbrands Orbico), care e controlat astăzi de grupul croat Orbico. Compania şi-a majorat anul trecut afacerile cu 170%, ajungând la venituri de aproape 3,8 miliarde lei. Interbrands are circa 40.000 de clienţi, pe care îi deserveşte cu un parc auto de aproximativ 1.400 de maşini. Distribuitorul acoperă mai multe canale precum retail modern, retail tradiţional, dar şi lanţuri de farmacii. Firma distribuie produse ale unor giganţi precum Philip Morris, Procter & Gamble, Lindt, Kellogg’s (Pringles) sau Duracell.

    Un model similar are şi Trans Alicom 2000, doar că spre deosebire de Interstar Orbico, această companie este distribuitor autorizat de produse FMCG doar regional, în judeţele Buzău şi Vrancea. Printre brandurile din portofoliu se numără Romaqua (Borsec), Cotnari sau Nestlé.

    Există şi distribuitori specializaţi doar pe un segment al pieţei de bunuri de larg consum, cum e cazul polonezilor de la Yellow Fresh Fruits, care distribuie doar fructe, mai ales banane, dar şi altele exotice. Afacerile firmei aproape s-au dublat în doi ani, o perioadă în care românii au stat mai mult acasă, au avut mai mulţi bani de consum şi au cheltuit pe alimente mai sănătoase, dar şi mai exotice.

     

    Mai există şi surprize. Comerţul alimentar local este dominat clar de reţelele internaţionale care adună împreună circa 4.000 de magazine moderne ce au afaceri anuale de 83,5 mld. lei, adică 70% din tot ce cheltuie românii pe bunuri de larg consum. Astfel, cele circa 40.000 de magazine tradiţionale cumulează afaceri anuale de sub 25 mld. lei, conform estimărilor ZF, deci aproximativ 30% din piaţa de comerţ alimentar.

    Numărul magazinelor tradiţionale, precum şi cota lor de piaţă scad constant, anual închizându-se mii de chioşcuri şi alimentare din cauza presiunii pe care o exercită marile lanţuri. Şi totuşi, există şi afaceri antreprenoriale în domeniu care reuşesc nu doar să reziste, ci chiar să crească mai accelerat decât toţi jucătorii internaţionali. Este vorba de Supermarket La Cocoş, o afacere ce operează două hipermarketuri – unul în Ploieşti şi unul în Bucureşti.

    Există şi afaceri antreprenoriale în comerţul alimentar care reuşesc nu doar să reziste, ci chiar să crească mai accelerat decât toţi jucătorii internaţionali. Este vorba de Supermarket La Cocoş.

    Magazinul din Bucureşti a fost deschis la jumătatea lui noiembrie 2020 în complexul Vitantis din Capitală – unde a funcţionat anterior un hipermarket Carrefour -, pe când unitatea din Ploieşti fost inaugurată în 2014. Ambele sunt active pe formatul de hipermarketuri cu preţuri mici.

    La Cocoş este o afacere antreprenorială, magazinul din Ploieşti fiind deschis de Iulian Nica în 2014. Iniţial, acesta măsura 400 mp şi vindea produse de import din Marea Britanie. De altfel, omul de afaceri a avut şi un magazin online lapreţuridecriza.ro unde vindea aceleaşi articole. De-a lungul anilor, magazinul fizic s-a extins în acelaşi loc, dat fiind că era amplasat într-o hală mare şi avea spaţiu de manevră. Astfel, a ajuns la 1.000 mp, apoi şi-a dublat suprafaţa, s-a dezvoltat ulterior la 3.000 mp şi acum la 4.500 mp, maximul ce poate fi ocupat, conform datelor ZF anterioare. Cel din Bucureşti e puţin mai mare şi are
    8.000 de articole la raft (SKU-uri), mult mai puţine ca un hipermarket clasic, care ajunge şi la 50.000-60.000 de bunuri.

    Înainte, antreprenorul a activat în distribuţia de bere, însă acum îşi concentrează atenţia pe retail, o piaţă unde se bate cu grupuri străine precum Kaufland, Carrefour sau Auchan. În timp ce aceste reţele cresc cu sub 15%, firma Supermarket La Cocoş, care operează businessul, a încheiat 2021 cu afaceri de 550 mil. lei, în urcare cu 72%.

     

    Online-ul, încotro? Comerţul online, fie că e vorba de cel alimentar, de modă sau electro-IT, a fost în timpul pandemiei de COVID-19 câştigătorul suprem, acest segment postând creşteri anuale de 30-40%. În cazul pieţelor subdezvoltate, care porneau de la o bază mică, cum e cea a comerţului alimentar virtual, creşterile au sărit în unele luni chiar şi de 100%.

    În aceste condiţii, au existat voci care au susţinut în 2020 şi 2021 că viitorul comerţului va fi pur online.

    În 2022 însă, după ridicarea restricţiilor legate de pandemie, oamenii au revenit la obiceiurile lor de consum anterioare şi s-au întors în malluri sau în magazinele stradale pentru shopping. Astfel, online-ul a postat primele scăderi, în unele luni din acest an declinul sărind de 10% faţă de perioada similară din 2021, conform INS.

    În acest context, este interesant că după consumatori au mers sau vor merge în offline şi jucătorii care anterior aveau operaţiuni pur online. De regulă, lucrurile merg în sens invers, dinspre magazinele fizice spre virtuale.

    Grupul polonez CCC, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul local de încălţăminte după cifra de afaceri, a deschis în centrul comercial Mega Mall un magazin offline pentru brandurile sale pur online – epantofi.ro şi Modivo. Şi retailerul online Answear se uită către segmentul offline, în 2023 urmând să deschidă primele magazine fizice. Cele două exemple sunt doar cele mai recente, un model omnichannel fiind implementat în ultimii ani şi de alte nume mari, locale (eMAG) sau internaţionale (Amazon, prin diverse divizii).

    În 2022, după ridicarea restricţiilor legate de pandemie, oamenii au revenit la obiceiurile lor de consum anterioare şi s-au întors în malluri sau în magazinele stradale pentru shopping. Foto: freestocks/unsplash

    O altă tendinţă în rândul companiilor care activează în mediul online o reprezintă dezvoltarea de marketplace-uri, un soi de mall virtual. Conceptul de marketplace presupune reunirea sub aceeaşi umbrelă virtuală a cât mai multor comercianţi mari şi mici, ce furnizează produse variate, de la haine la materiale de construcţii şi de la alimente la cosmetice.

    Jucătorii care mizează pe acest concept vor să dezvolte astfel un fel de mall online, de unde consumatorul să poată achiziţiona tot ce are nevoie, fără să mai trebuiască să intre pe platforme diferite.

    Retailerii electro-IT Altex şi Flanco şi brandul de modă online Answear sunt câteva dintre companiile care cred că dezvoltarea în mediul virtual se poate face folosind acest concept. Ele se inspiră din modelele care există deja în piaţă.

    Un asemenea marketplace este platforma OLX, unde oamenii găsesc orice, de la animale de companie la piese de mobilier şi de la apartamente la maşini. Faptul că acest model de afacere este unul de actualitate se vede în cifrele companiei OLX Online Services, care operează businessul. Cifra de afaceri a firmei a sărit de 200 mil. lei după o creştere de 36% anul trecut.

     

     

    Comerţul în 10 cifre

     

    10,1% reprezintă creşterea consumului în 2021, un an bun pentru comerţ în general, dat fiind că multe dintre restricţii au fost ridicate. Ritmul a încetinit deja puternic în primul semestru din 2022, efectul inflaţiei asupra comportamentului românilor fiind vizibil

    Circa 45.000-50.000 de magazine de comerţ alimentar există astăzi în România, dintre care aproximativ 4.000 sunt moderne, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate sau discount, iar restul tradiţionale

    24% dintre companiile din mediul de business local activează în comerţul cu amănuntul sau ridicata (CAEN-urile 46 şi 47), este vorba de peste 190.000 de firme în 2021


    Peste 1,5 mld. euro investesc anual jucătorii din retailul local – alimentar, dar şi de modă, electro-IT, cosmetice, mobilă sau bricolaj – în expansiunea operaţiunilor din România. Cea mai mare parte a sumei – circa 1 mld. euro – e scoasă din buzunare de reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri


    50-100 de farmacii se deschid, în mod normal, anual în România, numărul total de unităţi din retailul farma fiind de circa 8.100 la nivel naţional. Din cauza concurenţei acerbe, mai ales din partea jucătorilor mari, există şi ani când numărul de închideri îl depăşeşte pe cel al inaugurărilor


    Peste 1.500 de benzinării operează cei patru mari jucători din piaţă – OMV Petrom (cu brandurile OMV şi Petrom), MOL România, Rompetrol şi Lukoil România -, în contextul în care în total sunt circa 2.000 de puncte de vânzare de carburanţi


    Mai bine de 130.000 de salariaţi au dispărut între 2008 şi 2021 de pe ştatele de plată ale companiilor din comerţul local – atât cel cu amănuntul (CAEN 47), cât şi cel cu ridicata (CAEN 46), în pofida faptului că în aceeaşi perioadă businessul jucătorilor din domeniu s-a mai mult decât dublat


    85 de domenii sunt cuprinse sub umbrela CAEN-urilor 46 – Comerţ cu ridicata şi 47 – Comerţ cu amănuntul, de la trading agricol la distribuţie farma şi de la retail de modă şi bricolaj la comerţ alimentar


    14% reprezintă creşterea cifrei de afaceri totale a companiilor din comerţul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consum – în 2021 versus 2020, ritmul fiind uşor mai lent versus cel al întregului mediu de business autohton (16%)


    92 mld. lei reprezintă „Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, fiind cel mai mare segment din tot CAEN-ul de comerţ după cifra de afaceri din 2020. Urmează retailul de carburanţi şi distribuţia farma, dar la mare depărtare

  • Cât costă să aprinzi luminile într-un mall? Scumpirile pe bandă rulantă sting becurile de Crăciun în marile centre comerciale

    Circa 17-18 kWh este consumul lunar aferent unui singur metru pătrat dintr-un centru comercial modern, în care luminile joacă un rol primordial. Aşa arată estimările unora dintre jucătorii din retailul modern.

    Astfel, luând ca reper o suprafaţă medie de 50.000 de metri pătraţi pentru un mall, consumul de electricitate ajunge la peste 850.000 de kWh . Preţul pieţei în acest moment este de 2.000 de lei/MWh (echivalentul a 1.000 de MWh). Există însă şi clienţi care au încheiat contracte la preţuri anterioare valului de scumpiri, putând avea inclusiv contracte cu 400 de lei/MWh. În aceste condiţii, factura unui mall de 50.000 de metri pătraţi pentru energia electrică ar porni aşadar de la 340.000 de lei (circa 68.000 de euro), potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor din piaţa de energie.

    Pe site-ul Hidroelectrica de pildă, oferta pentru businessuri este de 2.502,53 lei/MWh, ceea ce duce la o factură de 425.000 de euro lunar pentru un mall de 50.000 de metri pătraţi.

    Tot potrivit datelor din piaţa de profil, electricitatea şi gazul reprezintă aproximativ 20% din costurile totale de administrare a unui mall.

    În condiţiile unor costuri tot mai mari cu energia, unele centre comerciale au anunţat deja că iau măsuri şi că au în vedere chiar şi planuri mai drastice de economisire. Recent, reprezentanţii ParkLake, un mall din parcul Titan din Bucureşti, deţinut de portughezii de la Sonae Sierra, spuneau că au în vedere reducerea numărului de elemente decorative de Crăciun şi a numărului de ore în care acestea vor funcţiona în centrul comercial, alături de optimizarea funcţionării echipamentelor de aer condiţionat şi de iluminat din magazine, restaurante, sala de fitness şi cinematograf.

    Astfel, instalaţiile de aer condiţionat vor fi oprite la sfârşitul zilei şi ori de câte ori nu sunt strict necesare, se evaluează posibilitatea de a instala termometre în interiorul magazinelor, pentru a facilita controlul temperaturii ambiante, iar chiriaşii sunt încurajaţi să facă trecerea la iluminatul cu LED în proporţie de 100%.

    Tot în contextul preţurilor ridicate la energie, Andrei Pogonaru, proprietarul Veranda Mall, spunea că ia în calcul să reducă programul de lucru cu o oră, dacă situaţia se va agrava. Deja iluminatul nu mai este pornit noaptea, unele magazine se gândesc la un program de funcţionare redus, iar unii chiriaşi iau în calcul să deschidă cu o jumătate de oră mai târziu şi să închidă cu o jumătate de oră mai devreme.

    În condiţiile în care costurile cu energia devin din ce în ce mai împovărătoare pentru companii, unii retaileri deja au anunţat că reduc programul de lucru pentru a economisi electricitate. Este cazul germanilor de la Lidl, care au anunţat recent că modifică orarul de funcţionare a magazinelor, care se închid acum mai devreme cu o oră, în vederea reducerii consumului de energie.

    Şi în rândul magazinelor de magazine de construcţii sunt în vizor măsuri similare. Artsani, un business în domeniul bri­co­la­jului, cu două ma­gazine în judeţul Pra­hova, a schimbat, în­ce­pând cu 3 octom­brie 2022, programul magazinului său din Ploieşti, închizându-l cu o oră mai devreme, cu scopul de a reduce consumul de energie.

    Inclusiv Dedeman, cel mai mare jucă­tor de pe piaţa locală a bricolajului, se gândeş­te la reducerea programului magazi­nelor sale.

    „Analizăm această măsură (în­chiderea magazinelor mai devreme – n. red.), însă deocamdată la nivelul companiei nu s-a luat nicio decizie în acest sens”, spuneau de curând reprezentanţii Dedeman.

  • (P) Adrian Ariciu, CEO METRO România: „LaDoiPaşi este unul dintre motoarele de creştere a business-ului METRO”

    Reţeaua de magazine LaDoiPaşi, lansată şi dezvoltată în regim de franciză de METRO România, reprezintă, la ora actuală, unul dintre principalele motoare de creştere a business-ului METRO pe plan local, potrivit lui Adrian Ariciu, CEO METRO România. Reţeaua LaDoiPaşi s-a extins în mod accelerat, cu peste 360 de inaugurări de magazine, în ultimele 12 luni. La nivel naţional, LaDoiPaşi numără, astăzi, peste 1.870 de magazine şi reprezintă cea mai mare comunitate de antreprenori din România.

    În ultimele 12 luni, reţeaua de magazine de proximitate LaDoiPaşi s-a extins în mod accelerat pe plan local, numărând peste 360 de inaugurări, la nivel naţional. În total, pe întreg teritoriul ţării, sunt operaţionale peste 1.870 de magazine LaDoiPaşi, METRO România fiind, la ora actuală, lider al pieţei magazinelor de proximitate în regim de franciză. „Primim solicitări de deschidere a magazinelor LaDoiPaşi în toate colţurile ţării. Prin afilierea la franciză, proprietarii de magazine beneficiază de consultanţă pe toate zonele importante ale afacerii (branding, sortiment diversificat de produse, preţuri competitive, transfer de know-how, echipamente moderne etc.) din partea METRO. La rândul lor, clienţii au acces la o gamă largă de produse, în mod rapid şi într-un spaţiu care împrumută elemente din comerţul modern, dar păstrează acea familiaritate din comerţul tradiţional”, menţionează CEO-ul METRO România.

    „Ziua Afacerii Tale”, ediţia 2022: oferte speciale şi campanii pregătite de clienţii METRO

    „Ziua Afacerii Tale” este un eveniment pe care METRO îl sărbătoreşte în fiecare an, începând din 2016, în a doua zi de marţi a lunii octombrie, în aproximativ 20 de ţări în care reţeaua este prezentă, printre care şi România. Şi anul acesta, asemeni ediţiilor precedente, evenimentul s-a adresat consumatorilor din ţară, pe care i-a invitat să viziteze magazinele şi localurile din apropiere ori unităţile de cazare din zonele turistice ale României, bucurându-se de varietatea serviciilor şi produselor pe care acestea le aduc în viaţa de zi cu zi.

    „Prin Ziua Afacerii Tale ne propunem, de fiecare dată, să sărbătorim curajul şi perseverenţa antreprenorilor români şi vrem să ne arătăm recunoştinţa pentru contribuţia pe care afacerile independente o au în dezvoltarea comunităţilor locale. Cu această ocazie, devenită tradiţie şi în România, invităm publicul larg să viziteze magazinele de proximitate, restaurantele din apropiere sau unităţile de cazare din ţară, contribuind astfel la succesul acestor afaceri. Este felul nostru de a sprijini antreprenorii în derularea business-urilor pe care le conduc. Căci succesul afacerilor lor reprezintă afacerea METRO”, a precizat Adrian Ariciu.

    Zeci de antreprenori locali, clienţi METRO, au luat parte la acest eveniment, pregătind pentru clienţii lor produse şi oferte surpriză, precum: preţuri şi pachete speciale în magazine LaDoiPaşi sau alte magazine de proximitate, deserturi gratuite oferite de restaurantele care utilizează platforma DISH dezvoltată de METRO pentru industria ospitalităţii, nopţi de cazare gratuită sau preparate cadou oferite de o parte dintre localurile şi unităţile de cazare prezente în ”Ghidul de călătorie 2022”, ghid lansat de METRO în această vară.

    Prin iniţiativa „Ziua Afacerii Tale”, METRO evidenţiază rolul antreprenorilor locali şi importanţa afacerilor independente în dezvoltarea comunităţilor locale.

    Comunitatea LaDoiPaşi, celebrată şi de „Ziua Afacerii Tale” pentru cei 10 ani de existenţă

    Anul acesta a reprezentat un reper pentru comunitatea LaDoiPaşi, marcând 10 ani de când a luat naştere reţeaua, iar METRO a organizat, pe tot parcursul lui 2022, campanii de comunicare, evenimente şi iniţiative speciale dedicate comunităţii, dar mai ales antreprenorilor care fac parte din reţea încă de la înfiinţarea ei. „Ziua Afacerii Tale” a reprezentat încă un prilej de a aduce în centrul atenţiei antreprenorii LaDoiPaşi. Astfel, pe 11 octombrie, METRO a demarat o campanie specială de comunicare, aducând în prim plan aniversarea celor 10 ani de la inaugurarea reţelei LaDoiPaşi în România prin remodelarea a 10 magazine din ţară. De „Ziua Afacerii Tale”, magazinele celor 10 parteneri METRO – parte din franciza LaDoiPaşi chiar de la lansarea reţelei pe piaţa autohtonă, în 2012 – au fost modernizate şi optimizate şi şi-au aşteptat clienţii nu doar cu un aspect nou, ci şi cu oferte speciale.

    Despre business şi planuri de dezvoltare

    Succesul reţelei LaDoiPaşi cântăreşte mult în evoluţia business-ului METRO România. În 2021, cifra de afaceri a METRO România a fost de 7,2 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 19% faţă de 2020, acesta fiind şi cel mai bun rezultat de la intrarea companiei pe piaţa locală, în 1996. Evoluţia favorabilă a companiei se datorează atât dezvoltării francizei LaDoiPaşi, cât şi modernizării centrului logistic One Roof şi extinderii lui cu 10.000 mp, fapt care a asigurat capacitatea METRO de a face faţă volumelor de marfă în creştere (pe termen scurt, mediu şi lung). De asemenea, transformarea digitală şi lansarea soluţiilor online pentru clienţii profesionişti, precum şi optimizarea constantă a serviciului de livrare, disponibil pe tot teritoriul ţării, au fost pilonii care au contribuit semnificativ la eficientizarea proceselor interne şi la dezvoltarea business-ului METRO.

    În linie cu digitalizarea afacerilor din retail şi HoReCa, la nivel naţional şi internaţional, pandemia a condus la o digitalizare accentuată a activităţii METRO. Compania s-a adaptat noului context, concentrându-şi eforturile pe dezvoltarea unui ecosistem digital pentru sectorul HoReCa şi al clienţilor profesionişti.

    “În ultimii ani ne-am confruntat cu numeroase provocări generate de COVID-19. Ne-am adaptat, însă, noii realităţi şi am decis să accentuăm investiţiile în zona tehnologică. Ne-am propus să dezvoltăm soluţii digitale care să asigure eficientizare, cu precădere, clienţilor profesionişti din HoReCa şi revânzătorilor. Astfel, am digitalizat operaţiunile locale pentru a răspunde cât mai prompt şi mai eficient clienţilor noştri, pe tot teritoriul ţării”, punctează CEO-ul METRO România.

    METRO România a integrat sistemul EPOS cu revânzătorii, inclusiv cu antreprenorii LaDoiPaşi – aceştia din urmă beneficiind de o integrare a sistemului de gestiune, care îi ajută la înregistrarea facturilor în contabilitate, la gestiunea produselor şi controlul asupra stocurilor de produse. Totodată, compania a lansat aplicaţia METRO App, disponibilă pentru ambele categorii de clienţi (HoReCa şi revânzători), care oferă acestora posibilitatea de a avea acces oricând la contul METRO, de a folosi cardul digital pentru accesul în magazin şi de a vizualiza disponibilitatea şi preţurile produselor, în timp real, precum şi de a accesa facturile în format electronic. În plus, serviciile de comenzi online şi de livrare sunt, în prezent, disponibile oriunde în ţară – servicii prin intermediul cărora, în maximum 24 de ore de la plasarea comenzii, clienţii primesc produsele comandate. Nu în ultimul rând, prin platforma DISH, compania oferă soluţii digitale pentru antreprenorii din industria ospitalităţii, cu scopul de a le asigura vizibilitate online şi de a creşte, astfel, eficienţa afacerilor din HoReCa.

    Pentru acest an, METRO păstrează direcţia strategică de business, concentrându-şi eforturile pe cei trei piloni de creştere, şi anume: dezvoltarea reţelei LaDoiPaşi (până în 2030, îşi propune să ajungă la 2.000 de magazine, la nivel naţional), digitalizarea serviciilor – dezvoltând modelul de business de tip multichannel, dar şi de atragere de new business, atât din HoReCa, cât şi revânzători – şi optimizarea constantă a serviciului de livrare, disponibil pe tot teritoriul ţării.

    Despre METRO

    METRO este o companie internaţională de top cu sortimente alimentare şi nealimentare, specializată în deservirea nevoilor hotelurilor, restaurantelor şi cateringului (HoReCa), precum şi ale comercianţilor independenţi. În întreaga lume, METRO are aproximativ 17 milioane de clienţi care pot alege dacă să facă cumpărături într-unul dintre magazinele de format mare, să comande online şi să-şi ridice achiziţiile de la magazin sau să le livreze. De asemenea, METRO sprijină competitivitatea antreprenorilor şi a întreprinderilor independente cu soluţii digitale şi prin urmare, contribuie la diversitatea culturală în comerţ şi industria ospitalităţii. Sustenabilitatea este un pilon cheie al afacerii METRO. METRO a fost listată în Dow Jones Sustainability Index timp de 8 ani consecutiv. Compania operează în peste 30 de ţări şi are peste 95.000 de angajaţi în întreaga lume. În anul financiar 2020/21, METRO a generat vânzări de 24,8 miliarde EUR.

     

     

  • Structura de rezistenţă a economiei

    Aproape 135 de miliarde de lei afaceri, peste 426.000 de angajaţi în circa 90.000 de companii, 7% contribuţie în PIB, salariu minim de circa 3.700 de lei, peste 100 de mari magazine ale reţelelor de bricolaj.

    Sunt numerele care definesc, pe scurt, industria care stă la baza caselor în care locuim, a birourilor în care lucrăm, a magazinelor din care ne facem cumpărăturile, a drumurilor pe care circulăm.

    Când hotelurile, restaurantele, aeroporturile, şcolile se închideau, şantierele mergeau mai departe. Au dus la bun-sfârşit proiecte care erau demarate, au început investiţii noi, până când au ajuns într-un punct în care s-au lovit de piedici multiple: scumpiri din toate direcţiile, reticenţă din partea dezvoltatorilor, forţă de muncă în scădere, eliminarea facilităţilor fiscale.

    Cum însă pe poarta şantierelor nu se poate pune lacăt, cumva s-au găsit tot timpul soluţii, iar astăzi mai sunt încă investitori străini care văd în România o oportunitate pentru dezvoltarea lor. Aşa apar pe harta investiţiilor fabrici noi de materiale de construcţii, ansambluri rezi­denţiale, şi mai presus de toate, proiecte de infrastructură. Cele pe care le aşteaptă toată lumea – cetăţeni, companii – de ani de zile.

    Acum, banii există, contractele sunt semnate. Mai e nevoie doar de oameni pe şantiere şi de continuitate. Pentru că industria construcţiilor asta face: dă continuitate, pe verticală sau pe orizontală, vieţilor noastre.