BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Topul celor mai fericite ţări din lume. Pe ce loc s-a clasat România anul acesta

    Pe primul loc se clasează Norvegia, în timp ce România se află pe locul 57, scrie Descopera.ro

    World Happiness Report 2017 analizează, anual, starea de bine a locuitorilor din 155 de ţări, conform IFL Science. Fericirea nefiind doar o stare mentală, ci un efect al sistemului de sănătate publică, prosperităţii economice şi politicilor guvernamentale de la nivel global.

    ,,World Happiness Report continuă să atragă atenţia asupra nevoilor care contează cel mai mult pentru locuitori unei ţări,” spune Jeffrey Sachs, director al Sustainable  Development Solutions Network. ,,După cum poate fi observat în unele ţări, starea de bine este rezultatul unei societăţi stabile. Este timpul să construim încrederea socială şi vieţi sănătoase, nu arme şi ziduri,” adaugă el.

    Citiţi continuarea pe www.descoperă.ro

  • Satul unde sute de locuitori au peste 100 de ani. Secretul longenvităţii stă într-un aliment

    Rozmarinul este, se pare, secretul unei vieţi mai lungi, într-un mic sat din Italia, scrie Gustarte.ro.

    Oamenii de ştiinţă au rămas însă uimiţi de starea de sănătate exemplară a locuitorilor unei anumite regiuni din Italia.

    Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din San Diego şi-au unit forţele cu cei de la Universitatea La Sapienza din Roma pentru a studia 300 de subiecţi, toţi cu vârsta de peste 100 de ani şi toţi din acelaşi sat italian.  Acciaroli este renumit pentru că aici se înregistrează cea mai scăzută rată a bolilor de inimă sau a sindromului Alzheimer în rândul populaţiei, depăşind cu mult speranţa de viaţă, de 83 de ani, a italienilor.

    Oamenii de ştiinţă au observat că toţi rezidenţii de aici mănâncă foarte mult rozmarin şi cred că dieta este cea care le influenţează longevitatea.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Cum a ajuns Giurgiu, cel mai sărac judeţ din România, să facă jocurile pentru toată ţara

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%. Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.

    La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori: 34.442 de angajaţi. Doar unu din opt locuitori din judeţul Giurgiu este angajat.

    Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).

    Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a com­paniilor (rezultatele pe 2015), Bucu­reş­tiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiş – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanţa – 43 de miliarde de lei.

    La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 mi­liarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin – 5,6 miliarde de lei.

    Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa – 34 de miliarde de lei, Timiş – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei.

    La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 mi­liarde de lei.

    Aceste date sunt din suplimentul Ca­pitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de ZF cu sprijinul Patro­na­tu­lui Investitorilor Autohtoni – PIAROM.

    Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns Giurgiu, cel mai sărac judeţ din România, să facă jocurile pentru toată ţara

    Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află judeţul Timiş, cu 237.862 de angajaţi, adică 34% din locuitorii zonei.

    Urmează Clujul, cu 229.837 de an­gajaţi, adică 33% din locuitorii ju­de­ţului, Sibiu cu 32% – 128.940 de an­ga­jaţi, Braşov cu 31,9% – 175.583 de an­ga­jaţi, Arad cu 132.715 angajaţi – 31,3%. Media naţională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.

    La polul opus, Giurgiu este ultimul judeţ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori: 34.442 de angajaţi. Doar unu din opt locuitori din judeţul Giurgiu este angajat.

    Deasupra judeţului Giurgiu se află judeţele Botoşani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călăraşi (15,3%), Dâmboviţa (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).

    Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a com­paniilor (rezultatele pe 2015), Bucu­reş­tiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiş – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanţa – 43 de miliarde de lei.

    La polul opus se află Mehedinţi cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 mi­liarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraş-Severin – 5,6 miliarde de lei.

    Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureştiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanţa – 34 de miliarde de lei, Timiş – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei.

    La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinţi cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 mi­liarde de lei.

    Aceste date sunt din suplimentul Ca­pitalul Privat Românesc, ediţia a II-a, realizat de ZF cu sprijinul Patro­na­tu­lui Investitorilor Autohtoni – PIAROM.

    Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Oraşul unde nu există poliţie, şomaj, iar casele sunt gratuite pentru toţi locuitorii – FOTO

    Oraşul este descris ca fiind o “utopie socialistă”, însă care pare prea fantezist pentru a fi adevărat, scrie The Mirror

    Un oraş fără poliţie, fără criminalitate, foarte puţin somaj şi unde locuitorii au liberatea de-aşi construi unde vor casele pare o urbă desprinsă din romanele science-fiction. Însă acest lucru se întâmplă în realitate, Marinaleda, se află la câţiva kilometri de Sevilia, Spania şi acolo locuiesc în jur de 2750 de persoane. Localitatea este condusă de către Juan Manuel Snachez Gordillo care a devenit cunoscut ca fiind un fel de “Robin Hood spaniol”. Acesta se află la conducerea localităţii din regiunea Sevillia încă din 1979.

    În oraş funcţionează o cooperativă agricolă unde lucrează aproape toată populaţia localităţii (2650 de angajaţi), iar fiecare angajat este plătit cu 1200 de euro pe lună.

    În plus, Marinaleda le oferă de asemenea rezidenţilor o casă, cu condiţia să o construiască singuri şi dacă au fost rezidenţi ai Marinaledei timp de cel puţin doi ani. Cărămizile şi mortarul sunt oferite gratis de guvernul local din Andaluzia, regiunea de care aparţine satul.  De asemenea, persoanele care vor să-şi construiască o casă sunt ajutaţi cu arhitecţi, dar şi cu muncitori.  Cei care se angajează să îşi construiască o casă plătesc câte 15 euro pe lună, dar încep plata abia după terminarea construcţiei. Datoria este moştenită de copii pentru a putea fi acoperite costurile.

     

  • Un cuplu tânăr şi-a cumpărat un apartament în unul dintre cele mai renumite cartiere din Bucureşti. După ce s-a mutat a crezut că nu vede bine şi că este o greşeală, însă COŞMARUL era de fapt realitate. Ce se întâmplă acum în fiecare zi pare rupt din filme

    Complexul Greenfield din Băneasa, în care sunt în prezent, potrivit Primăriei Capitalei 5.000 de locuitori, iar conform companiei dezvoltatoare un total de 6.000 de locuinţe pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare, depinde acum integral de un drum cu o bandă pe sens care se intersectează cu o bretea de acces din DN1 spre Centura Capitalei, după ce Primăria Bucureştiului a blocat accesul maşinilor pe drumul forestier, neasfaltat, dintre str. Erou Iancu Nicolae şi Greenfield, care străbătea Pădurea Băneasa.

    STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”

  • STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”

    Complexul Greenfield din Băneasa, în care sunt în prezent, potrivit Primăriei Capitalei 5.000 de locuitori, iar conform companiei dezvoltatoare un total de 6.000 de locuinţe pe un teren cu o suprafaţă de 60 de hectare, depinde acum integral de un drum cu o bandă pe sens care se intersectează cu o bretea de acces din DN1 spre Centura Capitalei, după ce Primăria Bucureştiului a blocat accesul maşinilor pe drumul forestier, neasfaltat, dintre str. Erou Iancu Nicolae şi Greenfield, care străbătea Pădurea Băneasa.

    STUPEFIANT. Se întâmplă în Bucureşti: Unul dintre cele mai mari cartiere noi a rămas fără drumul principal de acces, iar acum mii de oameni se înghesuie şi stau ORE ÎNTREGI la coadă să iasă din ”cartier”

  • De ce este bună România pentru teste: ţara care poate ucide sau propulsa un produs

    Mai mult de atât, nu doar multinaţionalele testează pe piaţă noutăţile, ci sunt şi companii româneşti – încă puţine – care dau tonul în domeniile lor de activitate. În urmă cu şase ani, Business Magazin povestea că România nu mai este doar un loc în care sunt replicate şabloanele de pe alte meleaguri, ci şi unul din care inovaţiile îşi sapă o matcă tot mai vizibilă. Cele care sunt validate iau apoi calea străinătăţii. Ţara nu mai exportă doar lohn, ci şi idei, procese, produse inovatoare.

    3,43 miliarde lei este valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România, arată datele oficiale. E mult? E puţin? Faţă de alte ţări, chiar din regiune, suma nu este mare: în Ungaria, de pildă, 1,4% din PIB sunt cheltuieli pentru cercetare, iar în Cehia ponderea urcă spre 2%. Chiar dacă datele de la Institutul Naţional de Statistică indică o încetinire a inovaţiei pe plan local, în ce priveşte numărul de noutăţi, sunt modele şi idei româneşti care câştigă consumatori şi care joacă roluri hotărâtoare în evoluţia companiilor, fie ele filiale de multinaţionale sau firme autohtone. Liderul pieţei de ţigarete în România, British American Tobacco, a ales România pentru a lansa în premieră mondială dispozitivul iFuse, realizat în urma unor investiţii de 600 de milioane de euro; piaţa locală este, desigur, doar primul pas. Spălătoria Kromatic din Braşov aplică tehnologia RFID, iar modelul său, validat deopotrivă de cifra de afaceri, profitabilitate şi premii internaţionale, inspiră alte companii din întreaga lume. Saint-Gobain a inventat pe plan local o unitate de reciclare a gipsului; linia tehnologică a fost dezvoltată împreună cu un furnizor din Baia Mare, iar modelul este replicat în fabrici ale grupului din ţări ca Brazilia, Malaezia sau Vietnam.

    Indiferent care este domeniul în care se nasc inovaţiile – comerţ, produse, servicii sau sănătate, un lucru este clar. „Laboratorul” cu cei peste 18 de milioane de locuitori ai României este un atu, care are o mare greutate.

    În primăvara anului trecut, British American Tobacco anunţa că lansează în România, în premieră mondială, Kent glo iFUSE, un produs hibrid, care combină tutunul cu tehnologia electronică de ultimă generaţie. Conform reprezentanţilor BAT, este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar cu riscuri reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiind eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

    BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China. La momentul lansării, Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România, declara: „Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume pentru lansarea glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

    BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015, ţara fiind aleasă pentru importanţa pe care o are în businessul BAT la nivel mondial; cota de piaţă deţinută de Kent în aprilie 2016 se plasa la 26%, conform reprezentanţilor companiei. Din luna aprilie a anului trecut, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt vândute în sute de magazine din Bucureşti – dispozitivul costă 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

    glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, având gust şi aromă de tutun. Capsulele Kent Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a dublat. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    Chiajna, „vecinul“ Capitalei din zona de vest, şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte în Chiajna. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până acum în ansamblul Rezidenţial Orhideelor, vândut complet.

    Datele oficiale arată că anul trecut comuna Chiajna număra peste 17.000 de locuitori, însă numărul este şi mai mare în realitate, având în vedere că o parte dintre cei care se mută nu şi-au schimbat încă adresa de domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a DUBLAT. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    “Vecinul” Capitalei şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până.

    Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a DUBLAT. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”