Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Lidl a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei.
Tag: Lidl
-
Lidl ajunge la 129 de magazine prin deschiderea spaţiului de la Iaşi
-
Lidl ajunge la 129 de magazine prin deschiderea spaţiului de la Iaşi
Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Lidl a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei. -
Lidl ajunge la 124 de magazine
Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market. Lidl a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei.
-
Lidl ajunge la 122 de spaţii
Lidl deschide pe 7 noiembrie două noi magazine, reţeaua sa din România ajungând astfel la 122 de spaţii. Cele două magazine sunt plasate în Slatina, judeţul Olt şi Ploieşti, judeţul Prahova. oficialii companiei spun totuşi că pe lângă deschiderea cele 11 magazine, mai lucrează la construcţia a încă 17 şi au în plan achiziţia altor terenuri. Reţeaua are 2.000 de angajaţi şi circa 80% din produsele aşezate pe rafturi sunt mărci proprii.
Discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Lidl a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 mld. lei faţă de 1,3 mld de lei în 2009 şi pierderi de 59 de milioane de lei. -
Vreţi un job la Lidl, Google sau BMW?
Companiile caută în special candidaţi care cunosc o limbă străină, iar cele mai multe joburi sunt disponibile în domeniile IT, telecom, outsourcing şi retail. La eveniment sunt aşteptaţi peste 15.000 de vizitatori.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Cum au scos marii retaileri profit de jumătate de miliard când alţii intrau în insolvenţă
În numai o săptămână Cora a deschis un nou magazin, al optulea din reţeaua sa, Lidl anunţă pentru săptămâna viitoare deschiderea a 11 noi spaţii şi are în construcţie încă 17, iar Carrefour anunţă oficial parteneriatul cu Angst pentru lansarea francizei Carrefour Market pe piaţa locală. Comerţul dă în clocot şi toate ştirile despre al doilea val al crizei şi greutăţile ce-ar putea să vină nu par a avea niciun impact pentru planurile de dezvoltare ale reţelelor de magazine.
De fapt, până acum niciun obstacol nu s-a dovedit a fi prea dificil de trecut, în ciuda asperităţilor economice, iar cei mai multe şefi de reţele comerciale îşi freacă mâinile de bucurie. Dovadă stă jumătatea de miliard de lei ce înseamnă suma profiturilor înregistrate de cele mai mari companii de profil. Doar retailerii autohtoni au avut de suferit, cei mai mulţi închizându-şi porţile.
Datele din Registrul Comerţului şi cele de la Ministerul Finanţelor arată că cea mai profitabilă afacere este cea a nemţilor de la Kaufland, care operează magazine de tip discount de mari dimensiuni. Peste 172 de milioane de lei în 2010, mai mult decât dublu faţă de 2009 (78 mil. lei) reprezintă câştigul net al Kaufland, în condiţiile în care strategia discounterilor este să mizeze pe preţuri mici.
Reţeaua de magazine de tip bricolaj Dedeman, dezvoltată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, ocupă poziţia fruntaşă la mai multe capitole privind rezultatele anului trecut – rapiditatea în expansiune, creşterea vânzărilor (46%), cea mai mare marjă de profitabilitate (aproape 10%). Reţeaua băcăuană, cea mai nouă vedetă din retailul local, a parcurs un drum lung de la înfiinţare şi până acum. “Nu ne-am propus de la înfiinţare să fim o companie naţională; ne-am dezvoltat pas cu pas, la fel cum ne-am construit şi strategia de extindere”, spune antreprenorul Dragoş Pavăl. El precizează totuşi că au trecut deja ani buni de când şi-a propus să acopere geografic toată ţara. La capitolul profitabilităţii, în top se mai plasează şi Carrefour (140 mil. lei), Metro (139 mil. lei), Selgros (100 mil. lei) şi Cora (66 mil. lei).
În timp ce Kaufland a avut anul trecut cele mai mari câştiguri din comerţul românesc, cealaltă divizie a grupului, Lidl, a înregistrat cele mai mari pierderi: 247 de milioane de lei în 2010, de circa trei ori mai mare decât în anul precedent. “Principala noastră ţintă este expansiunea”, spune Friederich Fuchs, preşedintele consiliului de administraţie al Lidl România. Toate celelalte elemente cad în plan secund. Or, cheltuielile, pentru un jucător care vrea să cucerească nu doar noi teritorii, ci şi portofelele clienţilor, sunt mari. Două argumente aduce, la obiect, Fuchs, care a venit în România de numai un an şi deja înţelege bine şi vorbeşte româneşte.
Primul este campania de imagine, pentru care a fost filmat deja un spot publicitar dedicat, iar al doilea este reprezentat de instruirea personalului – 300 de oameni au efectuat deja stagii de pregătire în Germania. Lidl a angajat în ultima perioadă 800 de oameni, iar Fuchs spune că acest demers n-a fost tocmai uşor, chiar dacă şomajul este la cote ridicate. Fără să dezvăluie vreo cifră legată de bugetele de investiţii, realizate sau planificate, oficialii companiei spun totuşi că pe lângă deschiderea celor 11 magazine, mai lucrează la construcţia a încă 17 şi au în plan achiziţia altor terenuri. Reţeaua numără acum 118 spaţii, are 2.000 de angajaţi şi circa 80% din produsele aşezate pe rafturi sunt mărci proprii.
De fapt, discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Comerţul se dovedeşte în continuare atractiv. “În ultimul deceniu piaţa locală de retail a crescut cu 123%, fiind de departe cea mai activă din regiune”, spune Adrian Comăneci, senior project manager în cadrul CMC. În perioada 2000-2010 România a avut cea mai mare rată de creştere a pieţei de retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrală şi de Est, alte pieţe din regiune având ritmuri mai scăzute: 54% în Polonia şi Cehia, 26% în Ungaria.
Iar jumătatea de miliard de lei profit realizată, în plină criză, de cele mai mari 15 reţele de comercianţi este argumentul cel mai clar pentru efervescenţa expansiunii.
-
Ce spun angajaţii Lidl despre salariile din companie
Câţiva dintre cititorii zf.ro, care au comentat informaţia pe site, şi care susţin că sunt angajaţi ai Lidl, fără a-şi dezvălui numele şi prenumele, spun însă că la nivelul salarial anunţat de retailer se ajunge abia după trei ani. O persoană care a preferat să rămână anonimă spune “eu sunt şef de magazin la unul din magazinele Lidl. (…) Salariile menţionate se ating în treapta trei de salarizare, respectiv după 3 ani. Eu am fost angajat de Plus (lanţul achiziţionat de Lidl la intrarea pe piaţă, n.red.) în urmă cu cinci ani şi am rămas în continuare”.
-
Lidl anunta primele zece magazine construite de la zero. Sapte noi orase apar pe harta nemtilor
Reteaua Plus avea o acoperire semnificativa, in 38 de judete din
tara, dar orase importante, precum Constanta sau Zalau, resedinte
de judet, nu erau bifate. Lidl va veni cu magazine si in aceste
localitati, precum si in Campulung Muscel, Turda, Scheia (Suceava),
Moinesti si Dragasani, de asemenea localitati noi pentru compania
germana. Pe de alta parte, Lidl va deschide magazine si in Slatina
si Ramnicu-Valcea, unde exista deja cate o unitate din “era Plus”,
in timp ce in Bucuresti va fi deschis cel de-al saselea magazin in
cartierul Titan, pe bulevardul Liviu Rebreanu, potrivit unei
decizii a companiei de la jumatatea lunii iulie, publicata in
Monitorul Oficial. Reprezentantii Lidl nu au oferit detalii
suplimentare legate de noile magazine pana la inchiderea
editiei. -
Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus
Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
mai ieftine decat marcile consacrate.Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
fiind tot o retea nemteasca.
In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
(Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
discounterilor. -
107 magazine Lidl, deschise astazi
Intrarea Lidl pe piata locala de retail, estimata la circa 20
mld. euro, caracterizata printr-o sensibilitate foarte mare la
pret, s-a facut prin rebrandingul unitatilor Plus, insa germanii au
inceput constructia si la zeci de unitati proprii. Surse din piata
spun ca acestea ar putea fi deschise in septembrie.Reteaua germana, unul dintre cei mai agresivi jucatori de pe
segmentul discounterilor la nivel mondial, si-a asigurat o pozitie
importanta pe piata din Romania in 2011 dupa ce a preluat in
februarie 2010 reteaua de magazine de tip discount Plus, dupa ce
discutiile au inceput inca din 2009. Consiliul Concurentei a
aprobat tranzactia la sfarsitul anului trecut.Cititi mai multe pe www.zf.ro