BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Probleme la vârful unui imperiu european de miliardari: Acţionarii Peugeot s-au întors împotriva familiei franceze care deţine gigantul auto. Lista nemulţumirilor este lungă, iar investitorii critică totul de la strategia de investiţii la guvernanţă şi pierderile de pe bursă

    Clanul Peugeot, care deţine gigantul auto cu acelaşi nume, s-a trezit peste noapte cu o presiune fără precedent venită din partea acţionarilor. Investitorii sunt furioşi din cauza performanţei slabe cu care se confruntă Peugeot Invest, vehiculul de investiţii al companiei, scrie Bloomberg.

    Peugeot Invest, controlată de clanul francez şi condusă de Robert Peugeot, în vârstă 74 de ani, s-a transformat în ţinta furiei investitorilor, care au început să critice politica de tranzacţionare, creşterea costurilor de operare, guvernaţa şi strategia de investiţii.

    Printre principalele lor nemulţumiri se numără şi faptul că activele familiei (care includ participaţii la producătorul auto Stellantis NV, banca de investiţii Rothschild & Co. şi o podgorie în Bordeaux) valorează 6 miliarde de euro, în timp compania tranzacţionată pe bursă are o capitalizare bursieră de doar 2,8 miliarde de euro.

    Această diferenţă dintre valoarea activelor şi valoarea companiei este una dintre cele mai mari în rândul holdingurilor de investiţii europene.

    O modalitate de a reduce acest decalaj, spun investitorii disidenţi, ar fi ca plata dividendelor să se facă mai mult în cash. Clanul francez controlează aproape 80% din acţiuni şi 89% din drepturile de vot.

    „Interesele acţionarilor majoritari şi minoritari nu sunt aceleaşi. Ei se comportă de parcă investitorii mai mici nu contează”, a declarat Colette Neuville, preşedintele Asociaţiei pentru apărarea acţionarilor minoritari, care s-a asociat cu investitorii Moneta Asset Management şi Sycomore Asset Management pentru a face presiuni în vederea unor schimbări în modul de funcţionare a Peugeot Invest.

    Avalanşa de critici este o premieră pentru holdingul clanului, care a început să se tranzacţioneze în 1989 pe o bursă acum dispărută din estul ţării.

    Averea familiei franceze este concentrată mai ales în jurul producătorului auto Peugeot, care a fuzionat în urmă cu trei ani cu Fiat Chrysler. Clanul deţine de atunci o participaţie în gigantul rezultat, Stellantis, unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume, cu o valoare de piaţă de 64,6 miliade de euro.

    Participaţia este deţinută indirect de Peugeot Invest, care a fost condusă în ultimii 22 de ani de Robert Peugeot. Aceasta a acumulat participaţii în zeci de companii, precum şi un portofoliu de fonduri de investiţii private şi imobiliare.

    În martie, Peugeot Invest a anunţat plecarea directorului general Bertrand Finet. Acesta a preluat această funcţie în 2020 de la Robert Peugeot, care a rămas preşedinte. Robert se va afla la cârma companiei până în 2025, iar planurile pentru consiliul de administraţiei includ mai multe nume de moştenitori din generaţiile mai tinere ale familiei.

    Acum, unii acţionari doresc să vadă şi alte schimbări. Aceştia fac presiuni pentru ca dividendul anual să reflecte mai bine valoarea activelor companiei. Peugeot Invest a majorat plata pentru 2023 cu 14%, comparativ cu o creştere de 21% a valorii activelor nete în aceeaşi perioadă.

     

     

     

  • Probleme la vârful unui imperiu european de miliardari: Acţionarii Peugeot s-au întors împotriva familiei franceze care deţine gigantul auto. Lista nemulţumirilor este lungă, iar investitorii critică totul de la strategia de investiţii la guvernanţă şi pierderile de pe bursă

    Clanul Peugeot, care deţine gigantul auto cu acelaşi nume, s-a trezit peste noapte cu o presiune fără precedent venită din partea acţionarilor. Investitorii sunt furioşi din cauza performanţei slabe cu care se confruntă Peugeot Invest, vehiculul de investiţii al companiei, scrie Bloomberg.

    Peugeot Invest, controlată de clanul francez şi condusă de Robert Peugeot, în vârstă 74 de ani, s-a transformat în ţinta furiei investitorilor, care au început să critice politica de tranzacţionare, creşterea costurilor de operare, guvernaţa şi strategia de investiţii.

    Printre principalele lor nemulţumiri se numără şi faptul că activele familiei (care includ participaţii la producătorul auto Stellantis NV, banca de investiţii Rothschild & Co. şi o podgorie în Bordeaux) valorează 6 miliarde de euro, în timp compania tranzacţionată pe bursă are o capitalizare bursieră de doar 2,8 miliarde de euro.

    Această diferenţă dintre valoarea activelor şi valoarea companiei este una dintre cele mai mari în rândul holdingurilor de investiţii europene.

    O modalitate de a reduce acest decalaj, spun investitorii disidenţi, ar fi ca plata dividendelor să se facă mai mult în cash. Clanul francez controlează aproape 80% din acţiuni şi 89% din drepturile de vot.

    „Interesele acţionarilor majoritari şi minoritari nu sunt aceleaşi. Ei se comportă de parcă investitorii mai mici nu contează”, a declarat Colette Neuville, preşedintele Asociaţiei pentru apărarea acţionarilor minoritari, care s-a asociat cu investitorii Moneta Asset Management şi Sycomore Asset Management pentru a face presiuni în vederea unor schimbări în modul de funcţionare a Peugeot Invest.

    Avalanşa de critici este o premieră pentru holdingul clanului, care a început să se tranzacţioneze în 1989 pe o bursă acum dispărută din estul ţării.

    Averea familiei franceze este concentrată mai ales în jurul producătorului auto Peugeot, care a fuzionat în urmă cu trei ani cu Fiat Chrysler. Clanul deţine de atunci o participaţie în gigantul rezultat, Stellantis, unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume, cu o valoare de piaţă de 64,6 miliade de euro.

    Participaţia este deţinută indirect de Peugeot Invest, care a fost condusă în ultimii 22 de ani de Robert Peugeot. Aceasta a acumulat participaţii în zeci de companii, precum şi un portofoliu de fonduri de investiţii private şi imobiliare.

    În martie, Peugeot Invest a anunţat plecarea directorului general Bertrand Finet. Acesta a preluat această funcţie în 2020 de la Robert Peugeot, care a rămas preşedinte. Robert se va afla la cârma companiei până în 2025, iar planurile pentru consiliul de administraţiei includ mai multe nume de moştenitori din generaţiile mai tinere ale familiei.

    Acum, unii acţionari doresc să vadă şi alte schimbări. Aceştia fac presiuni pentru ca dividendul anual să reflecte mai bine valoarea activelor companiei. Peugeot Invest a majorat plata pentru 2023 cu 14%, comparativ cu o creştere de 21% a valorii activelor nete în aceeaşi perioadă.

     

     

     

  • Un grup de acţionari Tesla critică pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Elon Musk

    O coaliţie de acţionari ai Tesla Inc. îşi îndeamnă colegii să respingă pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari pentru directorul general Elon Musk, pe care consiliul de administraţie al companiei a cerut investitorilor să îl aprobe din nou, scrie Bloomberg.

    Amalgamated Bank, SOC Investment Group şi alţi şase semnatari care deţin o mică parte din acţiunile Tesla au declarat că Musk este distras de angajamentele sale faţă de celelalte cinci companii pe care le controlează şi că nu serveşte interesele producătorului auto. De asemenea, grupul a îndemnat acţionarii să voteze împotriva realegerii directorilor Kimbal Musk – fratele lui Elon Musk – şi James Murdoch.

    „Tesla suferă de un eşec de guvernanţă care necesită atenţia şi acţiunea noastră urgentă”, a scris grupul într-o scrisoare adresată acţionarilor.

    Pachetul salarial al lui Musk, pe care acţionarii l-au aprobat pentru prima dată în 2018, i-a acordat CEO-ului premii în acţiuni pe măsură ce capitalizarea de piaţă a Tesla a crescut şi pe măsură ce aceasta a atins anumite obiective operaţionale. Deşi compania a îndeplinit toate condiţiile pentru ca Musk să primească plata integrală a opţiunilor de acţiuni, un judecător din Delaware a anulat acordul la sfârşitul lunii ianuarie, spunând că a fost nedrept faţă de acţionarii care nu au fost informaţi pe deplin cu privire la detaliile cheie.

    Consiliul de administraţie al Tesla supune la vot pentru a doua oară pachetul de plată pentru a dovedi că investitorii susţin în continuare premiul. Acesta a îndemnat investitorii să ratifice pachetul salarial al lui Musk şi a angajat un consilier strategic pentru a stimula participarea investitorilor de retail. Compania şi-a programat adunarea anuală pentru data de 13 iunie.

    Mulţi semnatari ai solicitării de luni au publicat o scrisoare deschisă adresată consiliului de administraţie al Tesla în urmă cu mai bine de un an, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la numeroasele angajamente ale lui Musk şi solicitând o întâlnire cu preşedintele consiliului de administraţie Robyn Denholm. 

    Decizia lui Musk de a cumpăra Twitter, numit acum X, a „jucat un rol important în performanţa scăzută a Tesla”, au spus acţionarii. Aceştia notează că unul dintre motivele declarate de consiliul de administraţie pentru amploarea premiului acordat directorului general a fost acela de a-l menţine pe Musk concentrat pe succesul pe termen lung al companiei.

     

  • Unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street îşi pregăteşte ieşirea din scenă

    Jamie Dimon le-a spus luni investitorilor că JPMorgan „caută un eventual succesor”, în condiţiile în care directorul general al gigantului bancar a indicat că se va retrage din poziţia de conducere în termen de cinci ani, scrie Financial Times.

    Dimon este unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street, subiectul privind eventualul său succesor fiind unul dintre cele mai frecvente subiecte de discuţie din industria bancară americană, precum şi o zonă de preocupare pentru investitorii îngrijoraţi de faptul că orice înlocuitor ar putea avea dificultăţi în a replica succesul său.

    Întrebat luni, în cadrul zilei investitorilor de la JPMorgan, Dimon a declarat că subiectul înlocuirii sale este o decizie care trebuie luată de consiliul de administraţie al băncii, pe care îl prezidează, „în componenţa instituţiei activând deja câţiva potenţiali CEO de succes”.

    „Momentan am toată vitalitatea de care am nevoie pentru a ocupa funcţia de lider al JPMorgan. Cu toate astea, în momentul în care nu voi putea satisface standardele băncii, voi fi nevoit să mă retrag”, a spus el. „Voi mai rămâne ca preşedinte pentru o vreme? Cel mai probabil. Vom vedea”, a adăugat Dimon, care conduce banca din 2006.

    În ianuarie, Dimon şi-a remaniat echipa de conducere şi a poziţionat un trio de directori – Jennifer Piepszak, Marianne Lake şi Troy Rohrbaugh – ca principalii candidaţi pentru a-l înlocui într-o zi. 

    În 2021, consiliul de administraţie al JPMorgan i-a acordat lui Dimon un bonus de retenţie care îl va lega de bancă cel puţin până la mijlocul anului 2026.

  • Acţiunile Băncii Transilvania urcă la un maxim istoric la Bursa de Valori Bucureşti după o apreciere de 27% de la începutul acestui an. Cele ale BRD, maxim din 2022 încoace

    ♦ De la începutul lui 2024 încoace acţiunile BRD au plus 11,6%, fără a lua în calcul corecţia ex-dividend care adaugă un randament de aproape 6% din dividende ♦  Spre comparaţie, indicele principal BET a urcat cu 14%.

    Acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) se tran­zacţionează la maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele ale BRD la cea mai ridicată valoare din 2022 încoace, în ambele cazuri peste aprecierea indicelui principal BET de la începutul lui 2024, în contextul în care investitorii apreciază rezultatele financiare pe T1/2024, care reflectă dobânzile ridicate.

    „Maximele atinse de preţurile celor două acţiuni bancare, TLV fiind frontrunner-ul, sunt efectul creşterii activităţii de creditare, cu 58% pentru TLV şi 31% pentru BRD a veniturilor nete din dobânzi pentru ultimii doi ani, pe fondul eficientizării activităţii (cost/venit sub 50% la amândouă băncile), a dividendelor pe care cele două bănci le plătesc şi a estimărilor creşterii creditării în baza potenţialelor tăieri viitoare de dobândă coroborate cu o creştere a veniturilor clienţilor“, spune Costin Brumă, broker la Swiss Capital.

    Iar la baza evoluţiei celor două acţiuni, cât şi a indicelui principal BET la un maxim istoric, mai stă un element pe lângă rezultatele financiare: eliberarea fondurilor de pe urma ofertei de listare a Premier Energy, companie care este progra­mată să debuteze la tranzacţionare pe 27 mai.

    „Eliberarea unei părţi impor­tante din sumele alocate IPO Premier Energy este sursa creşterilor înregistrate la BVB în ultimele două zile“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital din România.

    „În ceea ce priveşte atingerea unor maxime istorice pe TLV, consider că este o reacţie a pieţei, aflată deja pe un trend pozitiv, la rezultatele finan­ciare pe trimestrul I.“

    În ultimele două zile indicele principal BET s-a apreciat cu 2% în contextul în care investitorii au întors o mare parte din fondurile rămase de la IPO-ul Premier în cumpărarea de acţiuni listate la BVB.

    Premier Energy a ridicat circa 700 mil. lei de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, din care 20% a fost tranşa micilor investi­tori, adică 140 mil. lei. Aceştia au subscris acţiuni de 1 mld. lei iar zilele acestea au primit restul banilor înapoi în conturi.

    Astfel, luni după-amiază acţiunile TLV se tranzacţionau la 31,1 lei pe unitate, cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate fiind evaluată de investitori la 24,5 mld. lei, în creştere cu 28% sau 5 mld. lei de la începutul acestui an, în timp ce cotaţia acţiunilor BRD era de 20 de lei, adică 14 mld. lei.

    Cea din urmă urmează să-şi remunereze investitorii cu dividende cu un randament de 6% în timp ce în cazul băncii de la Cluj data de înregistrare este 12 iunie.

    Pe baza rezultatelor financiare din ultimele 12 luni, care le includ pe cele din primul trimestru al anului 2024, acţiunile TLV se tranzacţionează la o evaluare de 7,3 ori profitul net în timp ce în cazul BRD Soc Gen raportul dintre capitalizare şi rezultatul net (Price Earning Ratio – PER) este de 8,5 ori, arată calculele realizate de ZF.

     

  • De ce cresc acţiunile Digi Communications la Bursa de Valori? În ultima săptămână, au plus 14%

    Acţiunile operatorului de telecomunicaţii Digi Communications (simbol bursier DIGI) înregistrează un avans de 15% în ultima săptămână, pe fondul unor tranzacţii de 11 milioane de lei şi un indice de referinţă BET în urcare cu 1,5%. Doar luni după-amiaza, la jumătatea sesiunii de la Bursa de Valori Bucureşti, cotaţia creştea cu 6%. Cum se explică entuziasmul investitorilor?

    „Aprecierile din piaţă vin ca o reacţie în urma publicării rezultatelor trimestriale, care au surprins plăcut, cu o creştere de peste 12% a veniturilor şi un profit de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring, pentru ZF.

    Pentru T1/2024, Digi a raportat un profit net de 25,6 milioane de euro, de la 10,8 milioane în ianuarie-martie 2023, în timp ce vânzările s-au majorat de la 395 de milioane la 445 de milioane de euro. Compania a ajuns la 25 de milioane de clienţi deserviţi în toate pieţele în care activează.

    Anterior raportării, emitentul a anunţat că a vândut reţeaua de fibră optică din Spania pentru 750 de milioane de euro către un consorţiu din care fac parte ş australienii de la Macquarie Capital. Pe de altă parte, săptămâna trecută, compania a declarat că se pregăteşte pentru lansarea serviciilor în Belgia în această vară, acţiunile apreciindu-se ulterior cu 7% la BVB.

    „Inclusiv includerea în indicii MSCI ar putea însemna o creştere a deţinerilor din partea investitorilor instituţionali, care oricum erau deja la peste 40% din companie”, adaugă reprezentantul societăţii de brokeraj.

    Este vorba despre indicii MSCI Frontier Markets; includerea a fost anunţată după revizuirea realizată de furnizorul global de indici pentru această lună. Modificările vor fi implementate după închiderea din 31 mai 2024.

    De la începutul anului, acţiunile DIGI sunt pe plus cu 53,6%, ceea ce se traduce printr-o majorare cu 2,36 miliarde de lei a valorii de piaţă, ajunsă în prezent la 6,76 miliarde. Benchmark-ul BET afişează o creştere de 14,4% în acest interval.

     

  • Fondul imobiliar de 10 miliarde de dolari al Starwood se află în criză de lichidităţi, în timp ce investitorii au început să îşi retragă banii

    Un fond imobiliar american în valoare de 10 miliarde de dolari se află în criză de lichidităţi, investitorii cerându-şi banii înapoi, situaţie care ameninţă să pună pe jar un sector zguduit de creşterea costurilor datoriilor şi de temerile legate de evaluările imobiliare, raportează FT.

    Starwood Real Estate Investment Trust (Sreit), unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare necotate la bursă, a atras peste 1,3 miliarde de dolari din facilitatea sa de credit negarantată de 1,55 miliarde de dolari de la începutul anului 2023, în urma unor cereri de răscumpărare masive.

    Fondul, administrat de Starwood Capital al lui Barry Sternlicht, a intrat în anul 2023 fără să fi apelat la linia de credit. Cu toate acestea, fondul posedă în prezent doar aproximativ 225 de milioane de dolari în numerar, potrivit celor mai recente înregistrări din această săptămână.

    În ritmul actual al răscumpărărilor, Sreit va rămâne fără credit şi fără lichidităţi în a doua jumătate a acestui an, cu excepţia cazului în care se va împrumuta mai mult sau va vinde mai multe active imobiliare.

    Atât fondul Starwood, cât şi un rival mai mare condus de Blackstone Group au strâns şi investit zeci de miliarde de dolari în proprietăţi comerciale cu puţin timp înainte ca ratele dobânzilor din SUA să înceapă să crească în 2022, generând comisioane substanţiale pentru proprietarii lor de capital privat şi pentru consilierii financiari care vând fondurile clienţilor bogaţi.

    Spre deosebire de trusturile imobiliare tranzacţionate public, în care investitorii sunt liberi să vândă acţiuni pe o piaţă deschisă, fondurile private Reit pot controla retragerile şi pot evita o vânzare incendiară a activelor.

    Anul trecut, investitorii au retras 2,6 miliarde de dolari de la Sreit şi 12,4 miliarde de dolari de la Breit, fondul imobiliar al Blackstone. În timp ce răscumpărările la Breit au încetinit semnificativ în ultimele luni, permiţându-i să satisfacă integral cererile lunare de retragere pentru prima dată de la sfârşitul anului 2022, răscumpărările la Sreit rămân la un nivel record.

    Blackstone i-a convins pe unii investitori că va trece cu bine peste furtuna din domeniul proprietăţilor comerciale, în parte pentru că are o expunere mai mică decât Starwood la sectoare precum apartamentele din SUA.

    În primul trimestru din 2024, Starwood, cu sediul în Miami, a acordat o parte tot mai mică din cererile de răscumpărare. Investitorii au cerut înapoi 1,3 miliarde de dolari din banii lor, dar au primit doar 501 milioane de dolari în mod pro-rata, din cauza unui plafon pentru retragerile trimestriale stabilit la 5% din activele nete. În martie, doar un sfert din aceste cereri au fost satisfăcute.

  • BREAKING Oferta de listare a Premier Energy se încheie prin vânzarea a 36 milioane de acţiuni la 19,5 lei, fără realocări între tranşe şi fără tranzacţii suplimentare. IPO de 700 mil. lei. La 1.000 de acţiuni subscrise un investitor primeşte 125

    Cehii de la Premier Energy (simbol bursier PE), furnizor şi distribuitor de energie electrică şi gaze naturale, au atras 700 mil. lei într-o săptămână de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti într-o ofertă de listare prin care au vândut 36 milioane de acţiuni (inclusiv cu opţiunea de supra-alocare de 4,7 mil. acţiuni).

    Nu au fost realocări între tranşe şi nici suplimentări ale ofertei (numărul de acţiuni vândute se putea majora cu până la 20% într-un scenariu intitulat de companie “scenariul tranzacţiilor suplimentare”), potrivit unui document publicat miercuri noapte la 23:23 pe site-ul BVB. Free float-ul companiei va fi de 28,75%.

    Indicele de alocare în cadrul ofertei de listare pentru o companei care se pregăteşte să se listeze la un multiplu P/E (price earning ratio – n.red) de circa 6 ori profitul net este de 0,125, ceea ce înseamnă că la 1.000 de acţiuni subscrise un investitor primeşte într-un final 125 de acţiuni şi restul banilor înapoi în conturi. 25 mil. acţiuni au fost emise prin majorare de capital, prin fonduri care rămân în companie, respectiv 488 mil. lei, potrivit calculelor ZF care au ţinut cont de preţul final de 19,5 lei pe acţiune.

    “WOOD & Company Financial Services, a.s., în calitate de membru al sindicatului de intermediere în cadrul ofertei publice iniţiale a Premier Energy Plc (“Oferta”), notifică prin prezenta indicele de alocare şi preţul Ofertei de vânzare a 35.937.859 acţiuni (“Acţiunile Oferite”, ce includ “Acţiunile Supra-Alocate”), reprezentând 28,75% din capitalul social total emis al Premier Energy Plc”, se arată în documentul publicat la BVB în dreptul emitentului PE. Acesta poate fi consultat aici : https://www.bvb.ro/infocont/infocont24/Notificare_alocare_si_pret_PE_20240515.pdf

    Emma Alpha Holding Ltd a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o opţiune (“Opţiunea de SupraAlocare”), reprezentând 4.687.546 de acţiuni, care poate fi exercitată în totalitate sau parţial în termen de 30 de zile calendaristice de la data admiterii la tranzacţionare, aceste acţiuni fiind alocate în scopul stabilizării, se menţionează în document.

    Din totalul de 35.937.859 Acţiuni Oferite, un număr de 28.750.287 acţiuni au fost alocate Tranşei Investitorilor Instituţionali (reprezentând 80% din Acţiunile Oferite) şi 7.187.572 de acţiuni au fost alocate Tranşei Investitorilor de Retail (reprezentând 20% din Acţiunile Oferite).

    Preţul final a fost stabilit la 19,5 lei, aşa cum ZF a anunţat ieri pe baza unui mesaj transmis marilor investitori prin Bloomberg. Pentru cei care au subscris cu discount de 5% preţul este de 18,53 lei pe acţiune.

    Din totalul de 35.937.859 Acţiuni Oferite, un număr de 28.750.287 acţiuni au fost alocate Tranşei Investitorilor Instituţionali (reprezentând 80% din Acţiunile Oferite) şi 7.187.572 de acţiuni au fost alocate Tranşei Investitorilor de Retail (reprezentând 20% din Acţiunile Oferite).

    Câteva aspecte generale:

    • Tranşa investitorilor de retail, cu o alocare de 20% din ofertă, a strâns subscrieri de 1,1 mld. lei fiind introduse ordine pentru achiziţia a 51 milioane de acţiuni.
    • La preţul de 19,5 lei, capitalizarea companiei este 2,5 mld. lei, arată calculele ZF.
    • Premier Energy a raportat pentru 2023 venituri consolidate de 912 mil. euro (4,5 mld. lei), faţă de 1,1 mld. euro în anul precedent, şi un profit net de 79 mil. euro (394 mil. lei), la jumătate faţă de anul precedent.
    • În prospectul de listare se arată că Premier Energy va utiliza fondurile din cadrul ofertei pentru achiziţia activelor de energie regenerabilă din România şi din Moldova, precum şi în vederea acoperirii cheltuielilor de capital realizate cu dezvoltarea de active de producere a energiei regenerabile.
    • Societatea intentionează să distribuie dividende în cuantum de 30% – 70% din profitul său anual net consolidat.
    • Data estimată de listare, 27 mai.
    • Joint Global Coordinators: UniCredit, Citi, WOOD & Co. Joint Bookrunners: Alpha Bank Romania, BT Capital Partners.

     

  • Salariu de şef: Cât a câştigat şeful Nvidia, omul sub conducerea căruia acţiunile au explodat cu 200% şi care le-a adus investitorilor miliarde de dolari

    CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a primit un salariu uriaş pentru 2023, după ce acţiunile Nvidia au crescut pe burse cu 200%, pe fondul unei cereri puternice pentru cipurile AI produse de companie, scrie Business Insider.

    Huang, care este, de asemenea, co-fondator al Nvidia, a încasat un salariu de 34,2 milioane de dolari pentru rezultatele de anul trecut. Investitorii au fost recompensaţi cu dividende în valoare  987 mil.  dolari. Însă suma din conturile acestora se estimează că ar fi mult mai mare, datorită creşterii acţiunilor.

    Compensaţia lui Huang a constat în 26,7 milioane de dolari în acţiuni, 4 milioane de dolari în bonusuri cash şi 2,5 milioane de dolari pentru alte cheltuieli.

    Cererea pentru cipurile Nvidia este atât de mare încât Huang a fost nevoit să asigure analiştii că firma le alocă „în mod echitabil”.

    Cererea de cipuri  AI a făcut ca preţul acţiunilor Nvidia să se tripleze în ultimul an, ceea ce a transformat Nvidia în a treia cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de piaţă de 2,300 de miliarde de dolari, după Apple şi Microsoft.

    Creşterea acţiunilor Nvidia s-a reflectat direct şi asupra CEO-ului, care a devenit al 18 lea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 80,5 miliarde de dolari. Jensen Huang deţine o participaţie de 3,8% în companie.

    Huang nu este singurul director care se bucură de un salariu generos.

    Compensaţia lui Colette Kress, directorul financiar al Nvidia, a crescut cu aproximativ 22%, ajungând la 13,3 milioane de dolari anul trecut.

    Personalul de bază şi-a văzut de asemenea salariile, mărite angajatul mediu ducând acasă 266,939 de dolari în 2024, cu 17% mai mult decât în anul precedent.

    Acţiunile au crescut cu 85% până acum în acest an şi au câştigat peste 200% în ultimele 12 luni.

     

  • Mihai Manole, managing partner, Tema Energy, dezvoltator de centre de date: România este atractivă pentru investitorii în centre de date datorită costurilor reduse pentru terenuri şi operare

    România este atractivă pentru investitorii în centre de date datorită costurilor reduse pentru terenuri şi operare, a infrastructurii energetice şi a pregătirii bune a angajaţilor, arată un comunicat transmis de reprezentanţii Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de peste 12,7 mil. euro în 2022 – ultimul an pentru care există date publice. De asemenea, cei trei factori care avantajează domeniul – puterea electrică disponibilă, costurile scăzute şi nivelul de pregătire al oamenilor – sunt şi principalele provocări cu care se confruntă sectorul ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi a angajaţilor care sunt tot mai greu de recrutat.

    „Vedem progrese mari în domeniu de la un an la altul, unul dintre ele fiind chiar inteligenţa artificială. De exemplu, Michael Dell, fondatorul Dell, spunea recent că asistăm la o cerere uriaşă de procesare a centrelor de date şi că este posibil să fie necesară o creştere a capacităţii centrelor de date de până la 100 de ori în următorii zece ani. Poate părea metaforică această cifră, dar reprezintă un indicator al realităţii, centrele de date cresc accelerat şi se transformă rapid. Suntem la începutul unei noi ere cognitive şi asistăm la o revoluţie remarcabilă a inteligenţei artificiale şi machine learning, ceea ce dictează o creştere accentuată a centrelor de date”, a spus Mihai Manole, Managing Partner Tema Energy, care a organizat şi cea de-a şasea ediţie a DataCenter Forum – eveniment dedicat industriei de centre de date şi cloud din România.

    El a adăugat că industria 4.0 este reprezentată de centrele de date. Iar conform unui studiu Uptime Institute, majoritatea centrelor de date on-premise, adică ale corporaţiilor în sediile lor, se mută accelerat în off-premise.

    „Prin urmare hyperscale-urile, centrele de date mari, centrele de cloud, centrele edge câştigă foarte mult teren. Dacă în 2020 aveam on-premise 58%, în 2023 aveam o scădere la 48%, iar anul acesta ne aşteptăm să ajungă la 43%. Iar unul dintre motivele acestei schimbări este eficienţa centrelor de date mari pentru că acestea au costuri mai reduse ca urmare a investiţiilor în tehnologii noi, a sistemelor foarte eficiente de răcire. România are oportunitatea de a atrage astfel de oportunităţi mari prin disponibilitatea reţelelor electrice, prin aprobări rapide pentru construirea şi operarea de centre şi prin facilităţi pe care Guvernul Romaniei şi autorităţile le-ar putea acorda”, a explicat Mihai Manole.

    Scott Roots, Sales Director EMEA DC Byte pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) a spus că România are un potenţial uriaş de a deveni un furnizor de centre de date în regiunea Europei Centrale şi de Est. El se aşteaptă ca nevoile IT ale pieţei din România să crească de peste cinci ori în următorii cinci ani.

    „România are multe avantaje, taxele sunt reduse, este mai ieftin să construieşti aici decât la Frankfurt, angajaţii sunt bine pregătiţi, educaţia este grozavă”, a adăugat Scott Roots.

    De asemenea, Florin Furdui, Country Manager al Portlant Trust, consideră că piaţa românească a centrelor de date este pregătită să crească semnificativ în următorii ani.

    „România are un avantaj strategic în acest sector, datorită poziţiei sale geografice, forţei de muncă talentate şi a surselor abundente de energie regenerabilă. Bucureştiul este o locaţie perfectă, având un mediu de afaceri prosper şi dinamic, o infrastructură digitală solidă şi un potenţial ridicat pentru inovaţie. Noi, Portland Trust, cunoaştem provocările importante pe care birocraţia şi administraţia locală le prezintă. Ştim că obţinerea autorizaţiilor şi conectarea la energie sunt pro-cese dificile şi lungi, care necesită expertiză, diligenţă şi cunoştinţe locale. Am lansat proiectele noastre de centre de date în 2021 şi am securizat deja mai multe opţiuni care sunt foarte avansate”, a spus Florin Furdui.