BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Tranziţia energetică prinde viteză: cum învăţăm să facem investiţii inteligente în fotovoltaice

    Subvenţia de 30.000 de lei oferită prin Casa Verde este un stimulent important. Însă eficienţa investiţiei nu ţine doar de sprijinul financiar, ci şi de modul în care este implementată. „Este o veste foarte bună că românii devin din ce în ce mai interesaţi de independenţa energetică şi de reducerea facturilor. Dar această oportunitate vine cu responsabilităţi majore”, spune inginer Ana Olaru, CEO Smart Electric, companie activă în domeniul sistemelor fotovoltaice.

    Iar una dintre cele mai importante decizii în acest proces este alegerea instalatorului. Dincolo de preţ, contează experienţa reală în teren, calitatea echipamentelor şi capacitatea firmei de a respecta termenele. Un proiect fotovoltaic nu este doar o lucrare tehnică, ci o promisiune de performanţă pe cel puţin 20 de ani.

    Lecţiile unei pieţe în plină formare

    Cererea crescută a dus la apariţia unui număr mare de instalatori. Mulţi sunt competenţi şi adaptaţi nevoilor pieţei. Alţii însă, fără capital de lucru sau echipe proprii, riscă să nu finalizeze proiectele în timp util, ceea ce poate duce la pierderea finanţării. Este esenţial de ştiut că, în forma actuală a programului Casa Verde, beneficiarii pot schimba instalatorul doar în primele trei luni de la semnarea contractului. După acest termen, flexibilitatea scade considerabil.

    „Cea mai mare greşeală pe care o vedem este alegerea unui instalator fără portofoliu sau fără echipamente în stoc. În lipsa unor resurse reale, riscul de întârziere sau de implementare deficitară este mare”, avertizează Ana Olaru. În acest context, verificarea serioasă a partenerului de proiect devine o componentă vitală a procesului decizional.

    Un sistem solar instalat corect înseamnă mai mult decât un contor care merge invers. Înseamnă siguranţă pentru casă, stabilitate pentru bugetul familiei şi independenţă pe termen lung. Detalii aparent minore, precum tipul de cabluri, protecţiile AC/DC sau automatizarea sistemului, pot face diferenţa între o investiţie solidă şi una care îţi poate crea neplăceri.

    Smart Electric, de exemplu, utilizează exclusiv echipamente de la producători certificaţi (Huawei, Growatt, Sungrow) şi include sisteme de monitorizare în timp real. Acestea permit detectarea imediată a oricărei defecţiuni şi intervenţia rapidă, înainte ca repararea defecţiunii să devină costisitoare. Aceasta este direcţia în care se îndreaptă întreaga industrie: prevenţie, nu doar reacţie.

    Tranziţia energetică e o construcţie în timp

    Piaţa fotovoltaică din România se află într-un moment de transformare accelerată. Este un proces normal ca, odată cu creşterea cererii, să apară şi dezechilibre. Dar aceste etape sunt, de fapt, paşi fireşti spre maturizare. La Smart Electric, am adoptat modele operaţionale sustenabile, am investit în formarea echipelor şi oferim nu doar instalare, ci şi asistenţă post-instalare reală.

    „Energia verde este viitorul, dar doar dacă este implementată corect şi responsabil. Noi nu doar instalăm panouri fotovoltaice, ci asistăm clientul şi pe viitor, construind o relaţie de încredere”, adaugă Olaru.

    Cum ne asigurăm că facem o investiţie inteligentă?

    Pentru cei care urmează să instaleze un sistem fotovoltaic, Ana Olaru oferă câteva repere esenţiale:

    • Alegeţi un instalator cu portofoliu verificabil şi echipe proprii.
    • Verificaţi ce echipamente foloseşte – sunt omologate? Au garanţie?
    • Solicitaţi informaţii despre suportul post-instalare.
    • Asiguraţi-vă că firma poate onora contractul în termenul legal (12 luni).
    • Nu vă ghidaţi doar după preţ – calitatea face diferenţa în timp.

    Energia solară nu e doar despre reducerea facturilor, ci despre autonomie, eficienţă şi încredere. România are resursele să devină un lider regional în energie regenerabilă, dar această transformare depinde de cum învăţăm, alegem şi construim. Cu paşi responsabili, tranziţia energetică nu este doar posibilă – este deja în desfăşurare.

     

     

  • România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 7,8 mld. euro din PNRR. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: pe cei 28,5 mld. euro alocaţi prin PNRR s-a construit un mare balon de săpun

    ♦ „Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ.“

    România ar putea pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avertizează noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru. Proiecte precum construirea de şcoli şi spitale, dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, sprijinirea IMM-urilor şi a sectorului social – sunt în pericol de a fi abandonate sau amânate din cauza întârzierilor în implementare.

    Prin PNRR, România are la dispoziţie 28,5 mld. euro în fonduri europene, dintre care 7,5 miliarde euro au fost cheltuite, iar 1,9 miliarde euro sunt încasate, dar neutilizate. Pîslaru susţine că România a pierdut deja 10,7 milioane euro din cererea de plată 2 (CP2) şi avem deja o suspendare de 860 milioane euro din cererea de plată 3 (CP3). În plus, România riscă să piardă alte 7,8 miliarde euro bani europeni din componenta de împrumut. 

    „Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ“, a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă.

    Ministrul subliniază că cererea de plată cu numărul trei din PNRR a fost acceptată doar parţial, iar Comisia Europeană a suspendat deja o tranşă de 860 milioane euro aferente a şase jaloane din program.

    „Sunt lucruri pe care poate lumea le ştia. Ce trebuie să înţelegem este că dacă s-a discutat despre întârzierea de reforme în spaţiul public, acesta a fost doar vârful de iceberg. În această primăvară şi vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe din ce în ce mai serios cum vrem să implementăm investiţiile din PNRR în condiţiile în care progresul fizic pe o bună parte dintre aceste investiţii este zero sau foarte scăzut. Cu alte cuvinte, dacă noi trebuie să finalizăm investiţiile până la 31 august 2026, cum poţi să faci asta dacă nu ai construcţia aceasta nici măcar demarată.“

    Dragoş Pîslaru acuză că deciziile întârziate, lipsa de reforme şi populismul politic din ultimii ani au compromis calendarul PNRR.

    „Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan şi acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate.“

    Mai mult, el critică modul în care proiectele au fost incluse în PNRR, menţionând că, în dorinţa de a acoperi cât mai multe domenii, proiectele majore au fost fracţionate.

    „Pe cei 28,5 miliarde de euro alocaţi pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracţionat proiecte majore, autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic că se finanţează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanţează jumătate din PNRR şi jumătate dintre fonduri naţionale, ca să încapă şi A8-ul şi alte lucruri. Făcând acest lucru fracţionat, ai nişte angajamente bugetare pe bani naţionali, pe care România îi are şi nu îi are în această perioadă, cu deficit bugetar 9,3%“, a detaliat Pîslaru.

    De asemenea, ministrul susţine că până la mijlocul săptămânii viitoare va fi publică o situaţie foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR.

    „Asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde de euro , dar şi de diferenţa care a fost asumată prin contracte de finanţare până la cei 47,4 miliarde de euro. Dintre ele, cele care sunt doar pe hârtie trebuie scoase.“

    În infrastructura feroviară, dintre cei 2.741 de kilometri de cale ferată prevăzuţi pentru modernizare sau construcţie, 854 km – în valoare de 1,4 miliarde euro – sunt în pericol.

    „Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp“, a mai spus Pîslaru.

     

  • Presiune tot mai mare pe sistemul financiar american: Investitorii se retrag din fondurile legate de obligaţiunile SUA. „Este un simptom al unei probleme mult mai mari. Există îngrijorări serioase, atât în rândul investitorilor interni, cât şi al celor străini”

    Investitorii se retrag din fondurile de obligaţiuni pe termen lung ale SUA într-un ritm nemaiîntâlnit de la apogeul pandemiei de Covid-19, în urmă cu cinci ani, pe fondul creşterii explozive a datoriei publice americane, care afectează atractivitatea uneia dintre cele mai importante pieţe financiare din lume, notează FT.

    Ieşirile nete din fondurile americane de obligaţiuni pe termen lung, care includ atât datorii guvernamentale, cât şi corporative, au ajuns aproape de 11 miliarde de dolari în al doilea trimestru.

    Această retragere masivă este pe cale să devină cea mai mare de la turbulenţele severe din pieţe din începutul anului 2020 şi reprezintă o inversare dramatică faţă de intrările medii de circa 20 de miliarde de dolari înregistrate în cele 12 trimestre anterioare.

    Retragerile din fondurile de obligaţiuni pe termen lung, folosite pe scară largă de investitorii instituţionali, vin într-un moment de nelinişte tot mai mare legată de traiectoria fiscală a Americii. Deşi fluxurile de capital reprezintă doar o fracţiune a pieţei uriaşe de obligaţiuni din SUA, ele oferă o imagine relevantă asupra sentimentului investitorilor.

    „Este un simptom al unei probleme mult mai mari. Există îngrijorări serioase, atât în rândul investitorilor interni, cât şi al celor străini” a declarat Bill Campbell de la firma de investiţii DoubleLine.

  • Investiţie de peste 40 mil. lei pentru modernizarea reţelei de termoficare din municipiul Timişoara

    Primăria municipiului Timişoara va investi peste 40 mil. lei (aproximativ 8 mil. euro), din bugetul local, pentru modernizarea a 4,8 km de reţea termică primară. Investiţia include înlocuirea conductelor vechi cu ţevi preizolate, modernizarea căminelor termice, montarea de vane noi de secţionare şi racord, implementarea unui sistem de monitorizare a izolaţiei şi execuţia unor lucrări de construcţii conexe, precum cămine şi puncte fixe.

    ’’După ce, în 2024, primăria a obţinut o finanţare europeană nerambursabilă pentru înlocuirea a peste 13 km de conducte, municipalitatea avansează cu următoarele etape ale proiectului. Loturile 2, 3 şi 4, care cumulează 4,835 km de reţea termică primară, vor fi reabilitate cu o investiţie totală estimată la peste 40 de milioane de lei, din bugetul local’’, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Timişoara. Proiectul se află în etapa de aprobare a studiului de fezabilitate de către consiliul local.

  • Veste proastă pentru pasionaţii de cripto: Stablecoin-urile nu vor putea înlocui banii tradiţionali

    Bancherii centrali au oferit o perspectivă dură a stablecoin-urilor, afirmând că acestea „se comportă prost” în privinţa cerinţelor esenţiale pentru a fi folosite pe scară largă ca mijloc de plată, respingând astfel iniţiativa preşedintelui american Donald Trump de a le transforma într-un pilon al finanţelor tradiţionale.

    Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) a declarat că stablecoin-urile nu trec cele trei teste fundamentale pentru a fi considerate bani: nu sunt susţinute de bănci centrale, nu dispun de suficiente măsuri de protecţie împotriva utilizării ilegale şi nu oferă flexibilitatea financiară necesară pentru a genera credit, scrie FT.

    Stablecoin-urile sunt concepute ca o punte între activele cripto volatile, precum Bitcoin, şi sistemele monetare tradiţionale, prin urmărirea valorii monedelor clasice.

    Creatorii lor susţin că transferurile online realizate cu aceste monede sunt mai eficiente decât transferurile bancare internaţionale. Totuşi, faptul că pot fi deţinute anonim le-a făcut populare în rândul traderilor cripto şi le-a transformat într-un canal pentru infracţiuni precum traficul de droguri şi spălarea de bani.

    Hyun Song Shin, şeful departamentului monetar şi economic al BIS, a declarat presei că stablecoin-urile implică riscul retragerilor masive şi bruşte din partea investitorilor: „Întrebarea esenţială este: dacă apar astfel de retrageri în zona stablecoin-urilor, care vor fi consecinţele?”

    Guvernele din SUA şi Marea Britanie elaborează în prezent cadre de reglementare pentru stablecoin-uri, ca răspuns la utilizarea lor în creştere. În prezent, există în circulaţie aproximativ 250 de miliarde de dolari în stablecoin-uri, dominate de tokenuri denominate în dolari americani, precum Tether şi USDC.

  • Care sunt investiţiile prioritare pentru Guvernul Bolojan în infrastructura de transport

    Noua coaliţie de guvernare, formată din PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale, îşi propune prin Programul de Guvernare 2025-2028 să accelereze investiţiile în infrastructura de transport, pe toate segmentele.

    Partidele din coaliţie transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilităţii economice, bunei guvernări şi respectului pentru cetăţeni.

    Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul îşi propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localităţile supraaglomerate, în parteneriat cu autorităţile locale, pentru a scoate traficul greu din oraşe şi a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor.

    Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea reţelelor de trenuri suburbane şi metropolitane, menite să reducă aglomeraţia rutieră şi să crească mobilitatea urbană.

    În acelaşi timp, Guvernul vizează crearea de coridoare feroviare rapide şi eficiente pentru transportul de marfă.

    Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află:

    • Autostrada A1 Sibiu – Piteşti şi Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei
    • Autostrada de Centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
    • Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani
    • Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureş – Cluj – Oradea,
    • Autostrada A8 Unirii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni
    • Autostrada Timişoara – Moraviţa
    • Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
    • Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Tg. Jiu
    • Drumurile expres Craiova – Piteşti, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila
    • Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2)

    Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă şi trenuri metropolitane
    • Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad
    • Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti
    • Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
    • Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia
    • Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti – Cluj – Budapesta
    • Îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa
    • Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

    Material rulant

    • Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

    Metrou

    • Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
    • Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
    • Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
    • Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

    Investiţiile prioritare pe segmentul aerian
    • Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti
    • Dezvoltarea terminalelor cargo

    Investiţiile prioritare în sectorul naval

    • FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului
    • Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.

  • Cade securea la una din cele mai mari multinaţionale: Gigantul global anunţă mii de concedieri pe fondul expansiunii masive în inteligenţa artificială

    Microsoft se pregăteşte pentru un nou val de concedieri masive, care ar putea afecta mii de angajaţi, în special din departamentele de vânzări, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Măsura vine în contextul unei reorganizări interne majore, alimentate de investiţiile tot mai agresive ale gigantului tehnologic în domeniul inteligenţei artificiale.

    Aceasta ar fi a doua rundă semnificativă de concedieri în acest an – după ce, în luna mai, Microsoft a disponibilizat aproximativ 6.000 de angajaţi.

    Compania îşi redirecţionează resursele către AI, într-o cursă pentru supremaţie tehnologică, pe măsură ce tot mai multe industrii adoptă soluţii bazate pe inteligenţă artificială pentru a rămâne competitive.

    Reuters informează că CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că adoptarea inteligenţei artificiale generative şi a agenţilor virtuali va duce la reduceri semnificative ale forţei de muncă la nivel corporativ în următorii ani – un semnal clar că întreaga industrie tech se pregăteşte pentru schimbări majore.

    În acelaşi timp, Microsoft a anunţat un buget de investiţii-record de 80 de miliarde de dolari pentru acest an fiscal, majoritatea fondurilor fiind direcţionate către extinderea reţelei sale de centre de date, menite să susţină cererea uriaşă de servicii AI.

    Potrivit surselor, disponibilizările ar urma să fie anunţate oficial la începutul lunii viitoare, imediat după încheierea exerciţiului financiar al companiei. Totuşi, raportul subliniază că momentul şi amploarea exactă a concedierilor ar putea suferi modificări, iar măsurile nu vor afecta exclusiv echipele de vânzări.

    La finalul lunii iunie 2023, Microsoft avea 228.000 de angajaţi la nivel global. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii companiei au refuzat să comenteze informaţiile.

     

  • Perspectivă asupra inovaţiei

    Cornel Cărămizaru s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în august anul trecut, după mai bine de 13 ani de parcurs profesional în cadrul producătorului de lactate FrieslandCampina, unde a condus atât businessul local, cât şi un cluster din Vestul Europei. A revenit în România într-o perioadă plină de provocări pentru piaţa băuturilor răcoritoare şi a preluat conducerea liderului pieţei cu o misiune clară: de a continua investiţiile şi de a creşte importanţa companiei din România în grupul Coca-Cola HBC, un gigant cu venituri totale de peste 10,7 miliarde de euro în 2024. Ce rol are inovaţia într-o piaţă care aşteaptă revenirea pe creştere a consumului şi ce aduce nou liderul pieţei în acest an?

    Unul dintre obiectivele mele este să creştem şi mai mult importanţa României şi din perspectiva rolului pe care îl avem (în cadrul grupului –
    n.red.), din perspectiva exportului de talente şi din perspectiva inovaţiilor pe care le implementăm, din perspectiva capacităţii de a ridica mâna şi de a ne asuma proiecte pilot. România este o ţară mare, relevantă, avem susţinere şi vrem să ducem aportul nostru în zona de inovare, de creştere, de talente, de viitor optimist”, declară Cornel Cărămizaru, director general al Coca-Cola HBC România. El a preluat conducerea companiei în vara anului trecut, după ce anterior a lucrat pentru producătorul de lactate FrieslandCampina. România este pentru Coca-Cola HBC un hub de export, dar şi o adevărată „şcoală de talente” având în vedere că la nivel internaţional sunt câţiva manageri care au plecat din fabricile locale şi au ajuns să conducă subsidiare cu afaceri de câteva miliarde de euro. Deşi industria lactatelor locale nu este una la fel de cunoscută ca şi cea a băuturilor din punctul de vedere al exporturilor de talente, Cornel Cărămizaru este unul dintre managerii care au spart tiparele. El a coordonat, ca managing director (2019-2024), clusterul regional SW Europe al grupului Royal FrieslandCampina, care include subsidiarele companiei din Peninsula Iberică (Spania şi Portugalia), Italia şi Franţa. În acest rol el a asistat transformarea modelului de business şi route-to-market. Înainte de a deţine această poziţie, a avut rolul de managing director al subsidiarei din România a companiei FrieslandCampina.

    Pe de altă parte, experienţa sa include şi sectorul băuturilor răcoritoare, activând câţiva ani în cadrul principalului competitor al Coca-Cola HBC. Însă revenirea lui în România şi în această industrie a avut loc într-un moment dificil pentru industria băuturilor răcoritoare, după ce TVA a crescut în 2023 de la 9 la 19% la băuturile nealcoolice, iar la începutul anului 2024 a fost introdusă taxa pe zahăr. În plus, costurile s-au mărit şi odată cu proiectul de implementare a Sistemului Garanţie-Returnare. Toate acestea au pus presiune pe costuri, ceea ce s-a văzut mai departe în preţul final al produsului şi totodată în consum, care s-a contractat. Cum se adaptează liderul pieţei la aceste provocări?

    „Am investit de exemplu în ambalaje mai mici. Am lansat 300 ml în PET, încercăm să ne concentrăm pe doze, încercăm să ne concentrăm pe ambalaje care să le ofere consumatorilor fie gramajul pe care îl caută, fie un produs care să fie la un preţ potrivit pentru nevoile lor, fie un echilibru între preţ şi gramaj. Noi suntem aici tocmai pentru a încerca să găsim o modalitate de a translata în portofoliu nevoile consumatorului. Dacă nu vom face asta, indiferent de ce se întâmplă în jurul nostru şi de ce putem clama în realitate, nu, nu o să avem succes”, consideră Cornel Cărămizaru. El adaugă că producătorul investeşte masiv în inovaţii, iar executivul dă exemple de inovaţii pe care le-a pus deja pe piaţă, precum Coca-Cola Lime, Coca-Cola Lemon şi Fanta Tropical.

    „Cu aceste trei iniţiative am avut în total 20 de milioane de tranzacţii, dintre care circa 15 milioane doar pe Coca-Cola. Şi PET-ul de 300 ml a avut o performanţă bună în tranzacţii, iar anul acesta am lansat Fanta Pară Năzdrăvană, o altă inovaţie semnificativă. Para este o aromă care ne lipsea din portofoliu, dar avea o piaţă relevantă şi a înregistrat în cinci săptămâni de la lansare 1 milion de tranzacţii. Deci se pare că din din nou avem o inovaţie relevantă pentru noi”, adăugă executivul. El consideră că inovaţia va fi cuvântul de ordine al următorilor ani, iar compania este permanent în căutare de inovaţii relevante.

    „Vom petrece mai mult timp pentru a analiza ce trebuie să facem decât am făcut în trecut. Pe partea de inovaţie cred că trebuie să încercăm să simplificăm. Una dintre valorile companiei este «make it simple». Ne uităm la procese, la modul în care luăm decizii, dar şi la portofoliu, iar noi avem peste 200 SKU-uri”, afirmă Cornel Cărămizaru. De altfel, Coca-Cola HBC s-a transformat în ultimii ani dintr-un furnizor de băuturi răcoritoare în unul de produse 24/7, adică de produse destinate fiecărui moment al zilei sau al săptămânii. Astfel, compania are astăzi în portofoliu inclusiv băuturi spirtoase şi cafea.

    „Provocarea este să continuăm să găsim astfel de inovaţii relevante pentru consumatori şi care să se încadreze în zona de eficienţă pe care ne-o dorim, în acelaşi timp în care simplificăm şi consolidăm portofoliul pe care-l avem. Deci sunt trei paliere care trebuie să meargă mână în mână”, punctează executivul.

    Cât despre investiţii, Cornel Cărămizaru spune că producătorul pe care îl conduce va continua să crească atenţia acordată sustenabilităţii. Compania a anunţat un proiect de investiţii în panouri fotovoltaice la Timişoara. În plus, Coca-Cola HBC România va termina în acest an investiţia de peste 30 de milioane de euro în depozitul high-bay de lângă fabrica din Ploieşti. „Continuăm să investim în sustenabilitatea legată de fabrici, în orice ne poate ajuta să reducem amprenta de carbon, în surse de energie regenerabilă, în coolere eficiente energetic. Avem şi un program de schimbare a coolerelor de pe piaţă cu acest obiectiv, de îmbunătăţire a eficienţei. De asemenea, investim în eficientizarea liniilor de producţie”, declară Cornel Cărămizaru.

    Coca-Cola HBC este liderul pieţei de băuturi răcoritoare din România, cu o cifră de afaceri de 4 mld. lei în 2024, conform celor mai recente date de la Ministerul Finanţelor. Rata de creştere a cifrei de afaceri a îmbuteliatorului a fost de 16% anul trecut, în timp ce profitul net a făcut un pas în spate (minus 10%) la 392 de milioane de lei.

    Compania are peste 1.400 de angajaţi, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul băuturilor. Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Coca-Cola HBC are în România trei fabrici – la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.

    La nivel de grup, care cumulează operaţiuni în 29 de ţări, Coca-Cola HBC a avut în 2024 volume mai mari cu 2,8%, până la 2,9 mld. unit cases. Veniturile grupului s-au situat la 10,7 mld. euro, mai mari cu 5,7%. Coca-Cola HBC şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni), iar restul sunt acţiuni free floating. 

  • Războiul miliardelor în AI: Sam Altman acuză Meta că încearcă să-i fure oamenii cu bonusuri de 100 de milioane de dolari

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, îl acuză pe Mark Zuckerberg şi Meta de tentative agresive de „racolare” a cercetătorilor săi de top, oferindu-le bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari şi pachete salariale uriaşe, în timp ce gigantul social media încearcă să recupereze terenul pierdut în cursa inteligenţei artificiale, informează Financial Times.

    Altman a declarat că Meta, evaluată la o capitalizare bursieră de 1,8 trilioane de dolari, a început să lanseze „oferte uriaşe” pentru membrii echipei sale după ce a fost lăsată în urmă în dezvoltarea actuală a AI. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare competitor al lor,” a spus Altman în podcastul Uncapped, găzduit chiar de fratele său.

    „Cred că este logic să continue să încerce. Eforturile lor actuale în AI nu au dat rezultatele dorite şi le respect agresivitatea. Dar niciunul dintre oamenii mei cei mai buni nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg,” a adăugat Altman.

    Meta se află într-o cursă contra cronometru pentru a atrage cercetători şi ingineri de elită din tabăra rivalilor, în speranţa de a construi o echipă nouă dedicată dezvoltării „superinteligenţei” — un efort menit să dezvolte inteligenţa artificială generală (AGI), un tip avansat de AI, capabil să egaleze gândirea umană.

    Potrivit unor surse apropiate şi conform unui material publicat iniţial de Bloomberg, Zuckerberg s-ar implica personal în recrutare, alegând şi contactând direct candidaţii pentru acest proiect ambiţios.

    Săptămâna trecută, Meta a anunţat o investiţie colosală de 15 miliarde de dolari în start-up-ul Scale AI, specializat în etichetarea datelor, angajându-l pe cofondatorul acestuia, Alexandr Wang — o mutare strategică în tentativa de a-şi consolida forţele în domeniul AI.

    Deşi Zuckerberg a afirmat de mai multe ori că obiectivul Meta este să devină un „lider global în AI”, compania a avut dificultăţi în a ţine pasul cu rivalii. Lansarea recentă a modelului lingvistic Llama 4 a fost însoţită de controverse: Meta a fost acuzată că ar fi umflat artificial performanţele modelului, fiind criticată pentru lipsa unui raport tehnic complet care să-l însoţească.

    Într-o postare pe platforma X din luna aprilie, Ahmad Al-Dahle, şeful diviziei de GenAI din Meta, a recunoscut că experienţele utilizatorilor sunt de o „calitate mixtă”, dar a respins ferm acuzaţiile privind nereguli în testările de performanţă.

  • Războiul viitorului a început: Fondatorul Spotify bagă 600 de milioane de euro în start-up-ul militar german care construieşte drone, submarine şi avioane autonome

    Daniel Ek, fondatorul Spotify, îşi îndreaptă acum atenţia şi banii spre un domeniu total diferit de cel muzical: industria de apărare. Compania sa de investiţii, Prima Materia, conduce o finanţare de 600 de milioane de euro în start-up-ul german Helsing, evaluând compania la un impresionant 12 miliarde de euro. Astfel, Helsing devine unul dintre cele mai valoroase start-up-uri private din Europa, conform unor date publicate de Financial Times.

    Lansată în München, compania Helsing a început ca un dezvoltator de software bazat pe inteligenţă artificială. Însă ambiţiile sale au crescut rapid: acum produce drone de atac, avioane de luptă autonome şi submarine de recunoaştere fără pilot.

    Această expansiune vine pe fondul unei creşteri globale a investiţiilor în apărare, alimentată de instabilitatea geopolitică şi de războiul din Ucraina. Acesta din urmă a scos în evidenţă importanţa noilor tehnologii în conflictele moderne – în special AI, automatizarea şi capacităţile de atac la scară largă.

    Daniel Ek nu e la prima sa mişcare în domeniul apărării. Prima Materia a fost primul investitor important în Helsing încă din 2021, cu puţin timp înainte de invazia Ucrainei de către Rusia. Acum, spune Ek, este momentul pentru un pariu şi mai mare: „Lumea este pusă la încercare mai mult ca niciodată. Iar acest lucru a accelerat urgent nevoia de finanţare pentru Helsing.”

    Ek consideră că AI-ul, autonomia şi producţia în masă reprezintă pilonii noii ere a războiului: „Nu putem subestima impactul acestor tehnologii – nici în Ucraina, nici în conflictele care vor urma.”

    În doar patru ani, Helsing a trecut de la statutul de start-up obscur la cel de gigant al industriei tech de apărare. Valoarea companiei s-a dublat în mai puţin de un an, după ce anterior atrăsese 450 de milioane de euro. Noua rundă de finanţare, ce include atât capital tradiţional cât şi alte forme de investiţii, ridică totalul strâns de Helsing la 1,37 miliarde de euro.

    Printre ceilalţi investitori se numără giganţi precum Saab (Suedia), Accel, Lightspeed Ventures, Plural şi General Catalyst.

    Pe lângă dronele de atac produse în sudul Germaniei – mii de unităţi fiind deja livrate în Ucraina – Helsing a obţinut contracte importante în Regatul Unit, Germania şi Suedia. Compania a efectuat recent zboruri de test reuşite cu un sistem autonom de luptă aeriană, care a pilotat un avion de vânătoare Saab. În plus, a anunţat dezvoltarea unei flote de submarine autonome pentru misiuni de supraveghere.

     

    Această investiţie vine într-un context mai amplu de boom al industriei tech-militare: de exemplu, compania americană Anduril a atras recent 2,5 miliarde de dolari, la o evaluare de 30,5 miliarde. De asemenea, producători europeni de drone precum Quantum Systems şi Tekever au depăşit fiecare pragul de 1 miliard de euro în valoare.