BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Cei 40.000 de elevi care învaţă în şcoli private plătesc anual jumătate de miliard de euro

    Nu toate acestea, pregătirea mai bună a profesorilor, programa şcolară actualizată, dotările şcolii, precum şi posibilitatea de a alege dintr-o serie de activităţi extraşcolare sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe părinţi să îşi înscrie copiii la şcoli private.

    Unul dintre părinţii care au decis că ar fi mai benefic pentru copiii săi să studieze în sistemul privat, cel puţin în ciclurile primar şi gimnazial, este Sergiu Neguţ, partener în cadrul firmei de consultanţă Wanted Transformation Consultancy. El a optat, pentru cei doi copii ai săi (cu vârste de 11 şi de 15 ani), să îi înscrie la Şcoala Europeană, una dintre cele mai cunoscute şcoli private din Capitală.

    „M-am gândit că în mediul privat există un alt nivel de responsabilitate şi răspundere faţă de ceea ce se livrează în sistemul public. La acel moment, lucram în sistemul medical şi, făcând o paralelă cu acest domeniu, mi-am dat seama că în privat există o răspundere a şcolii şi a fiecărui angajat din şcoală în raport cu misiunea educaţională. La stat, e o chestiune de noroc să găseşti un profesor cu vocaţie, care să se implice activ în dezvoltarea copiilor„, a explicat Neguţ, care a fost a fost director general adjunct al reţelei de clinici private Regina Maria.

    În opinia sa, alte plusuri ale şcolilor private sunt reprezentate de faptul că investesc în dezvoltarea profesorilor, dar şi că, atunci când părinţii oferă feedback, profesorii sau conducerea şcolii ţin cont de sugestiile lor de îmbunătăţire a serviciilor. Taxele anuale de şcolarizare în cadrul Şcolii Europene din Bucureşti variază între 6.200 şi 7.700 de euro.

    „Profesorii de la şcoala privată sunt direct interesaţi de dezvoltarea profesională a copilului meu, pentru că, dacă părinţii sunt mulţumiţi, reputaţia şcolii are de câştigat, ceea ce aduce până la urmă noi clienţi. Mai mult decât atât, activităţile din şcolile private sunt altele decât cele de la stat: pe lângă cursurile de pian, canto sau dans, elevii sunt implicaţi şi în proiecte care le dezvoltă abilităţile de a munci în echipă şi de comunicare în public„, a mai spus Sergiu Neguţ.

    Atunci când aleg la ce şcoală privată îşi dau copii, părinţii trebuie să fie atenţi în primul rând dacă instituţia respectivă este acreditată sau autorizată (etapă prin care trece orice instituţie de învăţământ pentru o perioadă de câţiva ani de la înfiinţare) de către Ministerul Educaţiei, lucru care se poate verifica în listele publicate anual de ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar). Pe lângă aceste două categorii de unităţi şcolare, mai există o serie de şcoli care funcţionează legal, dar care au o programă de studiu străină şi care sunt, de regulă, mult mai scumpe decât celelalte.

    Acesta este şi cazul British School of Bucharest, o şcoală privată din nordul Bucureştiului prezentă din 2003 pe plan local, care a ajuns să şcolarizeze 450 de copii în prezent. Taxele de şcolarizare în cadrul acestei şcoli ajung până la 24.000 de euro pe an.
     

  • Şcolile din Bucureşti şi trei universităţi din ţară se închid luni din cauza vremii nefavorabile

    Judeţele vizate sunt: Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

    În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, decizia de închidere a unităţilor de învăţământ preuniversitar este valabilă atât pentru ziua de luni, 27 ianuarie, cât şi pentru ziua de marţi, 28 ianuarie.

    Ministerul Educaţiei Naţionale recomandă, de asemenea, universităţilor să aibă în vedere posibilitatea suspendării activităţilor didactice programate pentru ziua de luni şi prelungirea sesiunii. Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti şi Universitatea Valahia din Târgovişte au decis întreruperea activităţii pentru ziua de 27 ianuarie.

    Conform reglementărilor în vigoare, hotărârea de întrerupere temporară a activităţii este exclusiv la latitudinea conducerilor instituţiilor de învăţământ superior, în virtutea autonomiei universitare.

    Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a solicitat rectorilor instituţiilor de învăţământ superior din ţară să asigure studenţilor care nu se pot prezenta la examene din cauza vremii nefavorabile posibilitatea de a susţine respectivele examene într-o altă zi.

  • Şcolile din Bucureşti şi trei universităţi din ţară se închid luni din cauza vremii nefavorabile

    Judeţele vizate sunt: Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

    În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, decizia de închidere a unităţilor de învăţământ preuniversitar este valabilă atât pentru ziua de luni, 27 ianuarie, cât şi pentru ziua de marţi, 28 ianuarie.

    Ministerul Educaţiei Naţionale recomandă, de asemenea, universităţilor să aibă în vedere posibilitatea suspendării activităţilor didactice programate pentru ziua de luni şi prelungirea sesiunii. Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti şi Universitatea Valahia din Târgovişte au decis întreruperea activităţii pentru ziua de 27 ianuarie.

    Conform reglementărilor în vigoare, hotărârea de întrerupere temporară a activităţii este exclusiv la latitudinea conducerilor instituţiilor de învăţământ superior, în virtutea autonomiei universitare.

    Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a solicitat rectorilor instituţiilor de învăţământ superior din ţară să asigure studenţilor care nu se pot prezenta la examene din cauza vremii nefavorabile posibilitatea de a susţine respectivele examene într-o altă zi.

  • Învăţătoarea Dana Blându, DEMISĂ. Consiliul de Administraţie al Şcolii 10 din Capitală a decis concedierea

     Potrivit unor surse din cadrul Şcolii nr. 10, Consiliul de Administraţie a hotărât demiterea învăţătoarei Dana Blându, pentru abateri grave.

    Reprezentantul CL în Consiliul de Administraţie al Şcoli 10, Mihail Brancu, a declarat că s-a decis desfacerea contractului de muncă al învăţătoarei Dana Blându, începând de vineri, precizând că este o decizie justă, pentru că nu putea o asemenea persoană să pună o pată pe tot învăţământul.

    Mihail Brancu a mai spus că decizia din Consiliul de Administraţie al Şcolii nr. 10 “Maria Rosetti” a fost luată conform raportului Comisiei de disciplină.

    “I s-a desfăcut contractul de muncă, de vineri, conform raportului Comisiei de disiplină”, a precizat reprezentantul Consiliului Local (CL) în Consiliul de Administraţie al Şcolii nr. 10.

    Brancu a mai spus că s-a luat în CA o decizie fermă, pentru că “nu putea o asemenea doamnă să pună o pată pe tot învăţământul românesc”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FSLI: Ministerul Finanţelor întârzie plata salariilor în învăţământ cu o săptămână

     Potrivit FSLI, Ministerul Finanţelor Publice a emis în decembrie 2013 un ordin pentru punerea în aplicare a OU 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Actul normativ trebuie pus în practică începând din 1 ianuarie 2014, în condiţiile în care Trezoreriile judeţene nu au o logistică adaptată noilor cerinţe, iar serviciile de secretariat şi de contabilitate din unităţile de învăţământ au foarte mult de muncă pentru întocmirea documentelor care stau la baza plăţii salariilor.

    Preşedintele FSLI, Simion Hancescu, a spus că “victimele acestei măsuri prost aplicate” sunt, în primul rând, salariaţii din învăţământ, care vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o săptămână.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Milioane de studenţi vor putea să studieze în străinătate, prin Programul Erasmus plus

    Programul are ca obiectiv stimularea dezvoltării competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională şi sprijinirea modernizării sistemelor de învăţământ, de formare profesională şi pentru tineret. Bugetul alocat este de 14,7 miliarde euro, cu 40% mai mare decât nivelurile actuale.

    Beneficiarii Erasmus plus sunt, pe lângă cele două milioane de studenţi, 650.000 de ucenici şi de elevi din învăţământul profesional care vor primi burse ca să studieze, să se formeze profesional sau să lucreze în străinătate; 800.000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, formatori, membri ai personalului didactic şi lucrători din domeniul tineretului vor avea posibilitatea de a preda sau de a oferi cursuri de formare profesională în străinătate; 200.000 studenţii masteranzi care urmează un ciclu complet în altă ţară vor beneficia de garanţii ale împrumuturilor; peste 500.000 de tineri vor putea desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimb de experienţă; peste 25.000 de studenţi vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat, ceea ce înseamnă a studia la cel puţin două instituţii de învăţământ superior din străinătate; 125.000 de şcoli, de instituţii de învăţământ profesional şi de formare, de instituţii de învăţământ superior şi de învăţământ pentru adulţi, de organizaţii pentru tineret şi de întreprinderi vor primi finanţare pentru a institui 25.000 de “parteneriate strategice”, cu scopul de a promova schimbul de experienţă şi crearea contactelor cu piaţa muncii; 3.500 de instituţii de învăţământ şi întreprinderi vor primi sprijin pentru crearea a peste 300 de “Alianţe ale cunoaşterii” şi “Alianţe ale competenţelor sectoriale” pentru a stimula capacitatea de inserţie profesională, inovarea şi spiritul antreprenorial; 600 de parteneriate în domeniul sportului, inclusiv evenimente europene de tip non-profit, vor beneficia de asemenea de finanţare.

    Erasmus plus are trei obiective principale: oportunităţi de studiu în străinătate, atât pe teritoriul UE, cât şi în afara sa (două treimi din buget), parteneriate între instituţii de învăţământ, organizaţii pentru tineret, întreprinderi, autorităţi locale şi regionale şi ONG-uri şi reforme de modernizare a educaţiei şi a formării profesionale şi de promovare a inovării, a spiritului antreprenorial şi a capacităţii de inserţie profesională (o treime din buget).

     

  • Peste 10.000 de sindicalişti din învăţământ protestează miercuri la Guvern şi Parlament

     Mitingul din Piaţa Victoriei ar urma să aibă loc între orele 11.00 şi 12.00, după care sindicaliştii vor pleca în marş până la Parlament, potrivit organizatorilor.

    “Dacă şi după această amplă acţiune vom fi trataţi cu aceeaşi ignoranţă, dascălii vor fi nevoiţi să închidă şcolile”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

    În 30 octombrie, după ce peste 400 de membri ai FSLI au pichetat timp de trei zile sediile Guvernului şi USL, reprezentanţii federaţiei au anunţat că acţiunile nu au dus la niciun rezultat, iar atitudinea guvernanţilor împinge profesorii spre protestul final – greva generală.

    Şi sindicaliştii federaţiilor “Spiru Haret” şi “Alma Mater” au protestat în Bucureşti, luni, printr-un pichet la Palatul Parlamentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: Revendicările sindicaliştilor din învăţământ, justificate. Constituţia să prevadă 5% din PIB

     “Sunt justificate revendicările înprimul rând prin prisma promisiunilor electorale neonorate de către actuala putere. Un procent de 5% pentru învăţământ, ei cer 6 pentru că probabil se gândesc şi la un punct pentru cercetare, deci 5% pentru învăţământ susţinem şi noi şi chiar la modificarea viitoarei Constituţii pentru că altfel guvernele una spun şi alta fac. Dacă trecem în Constituţie 5% din PIB pentru învăţământ problemele se vor rezolva”, a precizat Blaga.

    El a arătat că situaţia din sănătate “este într-adevăr disperată” şi a mai spus că “este o gestionare foarte proastă a fondurilor publice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Elevii bucureşteni se simt mai în siguranţă dacă vin înarmaţi la şcoală

     Analiza realizată de ofiţerii Serviciului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei arată că elevii care vin înarmaţi cu arme albe la şcoală fac parte, în general, din categoria copiilor agresivi, care au tendinţa de a genera conflicte.

    Chestionaţi de poliţişti, unii elevi au explicat că părinţii le împrumută sau chiar le cumpără bricege. Un motiv pentru care se ajunge în această situaţie, identificat de poliţişti, este acela că părinţii au conflicte personale cu alte persoane şi le dau cuţite copiilor pentru ca aceştia să aibă cu ce să se apere în cazul în care sunt atacaţi de presupuşii duşmani ai familiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mai sunt multe lucruri de făcut ca şcoala superioară să atingă nivelul de performanţă dorit

    În mesajul transmis la începutul noului an universitar, şeful Guvernului arată că învăţământul superior face eforturi pentru a se conecta cât mai clar la dezvoltările din plan european şi internaţional şi pentru a deveni mai competitiv pe o piaţă tot mai concurenţială, în care capacitatea de adaptare şi de inovaţie a devenit criteriu de departajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro