BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici

  • Ramona Jurubiţa, KPMG: Renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism nu face decât să adâncească prăpastia între contribuabili şi autorităţi

    “Sunt ani buni de când vorbim de construirea unor piloni de încredere pe care să se aşeze relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală. Şi cu toate acestea, măsuri de genul renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism complet diferit bazat pe cifra de afaceri sau introducerea unei taxe de solidaritate nu fac decât să adâncească prăpastia între contribuabilii de bună credinţă şi autorităţi.

    Pe lângă asta, explica Ramona Jurubiţa, se creează şi un sentiment de panică “dublat de neîncredere în rândul celor care creează valoare economică în această ţară, ceea ce din păcate nu poate contribui deloc la susţinerea unei creşteri economice sustenabile.”

    Guvernul doreşte să introduce impozitul pe venit pentru toate companiile, diferenţiat în trei trepte: 1%, 2% şi 3%, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după audierile din Parlament.

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat, joi, Ionuţ Mişa.

    Întrebat de ziarişti despre posibilitatea ca unele firme să renunţe să mai facă investiţii după introducerea noilor cote de impozit, Mişa a precizat că: “Companiile care vor declara că nu mai fac investiţii din această cauză vor ajunge la concluzia că vor avea un sistem mult mai facil din punct de vedere al documentelor şi birocraţiei. În plus, şi din punct de vedere al diferenţei de sumă care rămâne între venituri şi cheltuieli, acea sumă va rămâne la dispoziţia agentului economic”.

  • O NOUĂ taxă pentru români. Vezi cine trebuie să o plătească

    “S-a gândit această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Pe site-ul PSD a fost postat recent un noul program de guvernare depus în Parlament de guvernul Tudose. Documentul prevede introducerea unor noi taxe şi impozite: contribuţia de solidaritate, taxa pe produsele nocive, impozitul suplimentar pe resurse naturale. În acelaşi timp dispare impozitul pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2018, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.

    Pe de altă parte, pentru a colecta mai mulţi bani la buget, cabinetul Tudose doreşte să majoreze cu minimum 20% impozitul pe profitul obţinut din extracţia de resurse naturale care nu sunt prelucrate în România, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, până cel târziu la sfârşitul anului 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O NOUĂ taxă pentru români. Vezi cine trebuie să o plătească

    “S-a gândit această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Pe site-ul PSD a fost postat recent un noul program de guvernare depus în Parlament de guvernul Tudose. Documentul prevede introducerea unor noi taxe şi impozite: contribuţia de solidaritate, taxa pe produsele nocive, impozitul suplimentar pe resurse naturale. În acelaşi timp dispare impozitul pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2018, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.

    Pe de altă parte, pentru a colecta mai mulţi bani la buget, cabinetul Tudose doreşte să majoreze cu minimum 20% impozitul pe profitul obţinut din extracţia de resurse naturale care nu sunt prelucrate în România, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, până cel târziu la sfârşitul anului 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici

  • Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să introducă noi taxe după Brexit

    Deşi retragerea Marii Britanii din blocul comunitar va însemna pierderea unui important partener şi contribuitor la finanţarea programelor şi politicilor Uniunii Europene, Brexitul va înlătura câteva obstacole din calea sectorului de venit al bugetului UE, potrivit Comisiei Europene.

    Prin Documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE se cere statelor membre să examineze modul în care pot fi îmbunătăţite propriile resurse, care, în prezent, sunt reprezentate de impozitul asupra taxelor din vânzări, de taxele vamale şi de transferurile de la bugetele celor 28 de state membre.

    Marea Britanie asigură 12 miliarde de euro la bugetul blocului comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani vrea să le ceară Digi clienţilor pe suprataxă pentru a putea susţine netul gratuit

    “Am depus către ANCOM o solicitare de a introduce suprataxa de roaming imediat ce BEREC, organismul reglementatorilor europeni, a finalizat modelul de cerere. Am comunicat cu ANCOM permanent. Ei sunt în faza finală de a ne aproba cererea de a introduce suprataxa. Aşteptăm cu nerăbdare feedbackul final al ANCOM şi al Comisiei europene”, a declarat Popoviciu.
     
    El a precizat că RCS&RDS are în plan să îşi taxeze clienţii cu aproximativ 6 euro pentru fiecare GB de date consumat în roaming în UE, un tarif de aproximativ 10 ori mai mic decât cel anterior.
     
    “Aşteptăm un feedback din partea ANCOM şi de aceea nu putem să le comunicăm clienţilor tarifele. Suprataxa va fi în jur de – spun o cifră rotundă – 6 euro pe GB de date. Este o scădere semnificativă, de la 60 de euro”
     

  • Cronică: Twin Peaks, un serial controversat

    E firesc să fie aşa, pentru că Twin Peaks e considerat şi azi, la 27 de ani de la apariţie, una dintre cele mai tulburătoare producţii destinate micului ecran. Născut din imaginaţia lui David Lynch, Twin Peaks a deschis drumul pentru multe alte seriale similare – cel mai cunoscut exemplu fiind Dosarele X. Atât Lynch cât şi Frost au fost influenţaţi, la acea vreme, de cea mai dominantă formă de televiziune a anilor ’90: soap opera. Gândiţi-vă la seriale precum Dallas sau Dynasty, care dominau peisajul TV. Ce a transformat însă Twin Peaks într-un succes este modul în care povestea debutează ca o dramă normală şi se transformă, încet-încet, într-una presărată cu viziuni înspăimântătoare.

    Lynch e cunoscut pentru stilul său neconvenţional, prin care îşi supune spectatorii la un exerciţiu de imaginaţie. Printre cele mai importante filme pe care şi-a lăsat amprenta trebuie să amintesc Mulholand Drive şi The Elephant Man, cel din urmă fiind nominalizat la nu mai puţin de nouă premii Oscar. Meritul lui Frost a fost acela de a structura investigaţia legată de moartea Laurei Palmer astfel încât serialul să aibă o ancoră; cel al lui Lynch a fost de a introduce toate elementele ce diferenţiază Twin Peaks de oricare alt serial produs.

    Twin Peaks şi-a introdus fanii într-o atmosferă sumbră, întunecată, diferită de ceea ce obişnuiau reţelele de televiziune să prezinte. Povestea se schimbă de numeroase ori şi aproape toate personajele influenţează într-un fel sau altul desfăşurarea lucrurilor. Unii dintre voi îşi amintesc, probabil, că ultimele secvenţe ale serialului original o prezintă pe Laura Palmer spunându-i agentului Dale Cooper: ”Ne vedem peste 25 de ani„. Coincidenţă sau nu, este exact perioada care a trecut de când spectatorii şi-au luat rămas bun de la locuitorii din Twin Peaks.

    Seria nouă începe cu o serie de evenimente care par să nu aibă legătură între ele şi continuă prezentându-l pe Dale Cooper (acelaşi Kyle McLachlan) alături de un grup de personaje noi; de-a lungul primelor două episoade ne reîntâlnim cu mai mulţi dintre cei prezenţi în povestea din ’91. Impresia pe care mi-a lăsat-o Lynch este că nu caută să cucerească alţi fani, ci mai degrabă să îi păstreze doar pe cei care au apreciat cu adevărat Twin Peaks.

    E o învălmăşeală generalizată în prima parte a sezonului şi recunosc că şi eu am rămas de câteva ori întrebându-mă care este ideea urmărită de regizor. Începând cu al patrulea episod, Twin Peaks începe să semene cu Twin Peaks. Reapar scenele de umor negru şi se reduce numărul firelor narative, astfel încât spectatorul poate crea o anumită legătură cu cei prezenţi pe ecran.

    Din punct de vedere tehnic, stilul lui Lynch este nealterat: cadre lungi, bine definite şi care sunt punctate ocazional cu elemente de culoare aprinsă. Acestea fiind spuse, Twin Peaks este un serial pe care îl recomand cu încredere, mai ales celor care au fost încântaţi de episoadele originale. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu stilul lui David Lynch, poate ar fi bine să înceapă cu un lungmetraj şi să treacă, apoi, la povestea bizară din Twin Peaks.

    NOTĂ: 8,5/10

    SEZOANE: 3 (1990-1991, 2017)

    NUMĂR EPISOADE: 18 (SEZONUL 3)

    DURATĂ: 1 ORĂ

    DATA LANSĂRII: 21 MAI

    DISPONIBIL ÎN ROMÂNIA PE HBO, HBO 3, HBO GO