Tag: institutii

  • Adrian Solomon nu va merge la manifestaţiile anunţate de PSD pentru sâmbătă: “Şi pe Ceauşescu l-au sfătuit unii să facă miting.”

    Întrebat dacă ar trebui întărite instituţiile statului, Solomon a răspuns: „Eu cred că sunt destul de puternice, numai că trebuie să dorească să fie cu adevărat instituţii ale statului, ăsta care-l slujim noi şi cetăţenii”.

    „Statul paralel îl putem defini fiecare cum dorim, dar vedem că sunt instituţii sau persoane care ţin să acţioneze altfel de cum hotărăşte poporul prin votul universal, liber exprimat în timpul alegerilor”, a adăugat Solomon.

    Întrebat cine sunt aceste persoane şi împotriva cui vor manifesta social-democraţii sâmbătă, Solomon a răspuns: „Eu nu ies în stradă sâmbătă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 decembrie 2017

    COVER STORY:  Se află la vârful unora dintre cele mai mari companii din economie de mai bine de un deceniu. Au trecut atât prin perioadele de creştere economică, cât şi prin anii de criză, au făcut restructurări sau, din contră, au demonstrat că pot crea sute de noi locuri de muncă. În contextul în care, în medie, mandatul unui CEO în România are o durată de 3 ani, există o serie de manageri de top care au rezistat în funcţie mult mai mult. Care sunt factorii care determină longevitatea unui CEO?


    TRANZACŢIE: Vânzarea Bancpost către Banca Transilvania


    ANALIZĂ: Piaţa cărţilor învie de două ori pe an


    LIFESTYLE: Un butic pentru luxul din locuinţe


    SPECIAL: Cum socialismul şi comunismul incubează în inima capitalismului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 noiembrie 2017

    COVER STORY:  2017 a fost un an bun pentru industria vinului, mărcile se întăresc de la an la an, dar există şi o întreagă paletă de minusuri – de la lipsa studiilor amănunţite şi până la nevoia acută a unei strategii de promovare a vinurilor rom~neşti. cum se diferenţiază un vin de horeca faţă de unul de retail? la ce se uită un client când vine vorba de o achiziţie: la preţ, brand, etichetă, soi? cât de mult contează eticheta ”made in romania“? câte crame îşi deschid porţile pentru turişti? cu ce tipuri de mâncăruri se asociază diferite feluri de vin? 

     

    CATALOG: Clasamentul valorilor, la a 12-a ediţie

     


    RETAIL: Sprint pe piaţa arcticolelor sportive

     


    COMERŢ: Cumpărăturile online, din ce în ce mai populare

     


    ANTREPRENORIAT: Puterea simbolurilor


    SPECIAL: Jaf şi crimă în Paradis

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Kovesi îl reclamă pe Tăriceanu la CSM: Gravitatea atacurilor sporeşte zi de zi

    “Deşi Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum rezultă din comunicatul de presă din 7 februarie 2017, a invitat reprezentanţii autorităţilor statului, instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare, preşedintele Senatului continuă acelaşi tip de mesaj public şi face afirmaţii de o gravitate extremă la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parte a sistemului judiciar din România”, transmite DNA într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    A părăsit instituţia şi a fost repede angajat de către Credit Suisse şi apoi de către Barclay’s, unele dintre cele mai puternice instituţii financiare ale lumii. Povestea sa a luat însă o turnură neaşteptată în anul 2001, atunci când a preluat o poziţie de bancher privat la UBS, cea mai mare bancă elveţiană care operează la nivel internaţional. În Elveţia, instituţia activează pe segmentele retail, corporate, instituţional, managementul averilor, gestionarea activelor şi investiţii. UBS Elveţia deţine o poziţie de lider în toate cele cinci segmente de business, are o reţea cu circa 300 de sucursale şi 4.700 de angajaţi, iar la serviciile sale apelează una din trei persoane din Elveţia cu o situaţie financiară de nivel înalt şi aproximativ jumătate dintre toate companiile elveţiene.

    În calitate de director al UBS, având clienţi cheie cu sume nete de peste 25 milioane de dolari, o parte din munca lui Birkenfeld presupunea deplasarea în Statele Unite pentru a găsi noi oportunităţi de afaceri. Acest lucru nu era ceva neapărat corect din punct de vedere etic, pentru că în mod normal clienţii sunt cei care trebuie să caute serviciile băncii, şi nu invers. Birkenfeld povesteşte că UBS a făcut acelaşi lucru în Germania, Asia, Scandinavia, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Canada. Pentru a-şi înlesni procesul de prospectare a pieţei în diverse ţări, banca a sponsorizat evenimente din întreaga lume: festivaluri de muzică, spectacole de artă sau expoziţii de maşini clasice. „Am respectat întotdeauna legile elveţiene şi în special secretul bancar elveţian, dar atunci când lucrezi suficient de mult timp la aceste instituţii uriaşe, începi să înţelegi că principalul obiectiv este realizarea unui profit cât mai mare”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Au fost foarte multe exemple de comportament nepotrivit sau acte ilegale comise de directorii cu vechime.”

    Misiunea bancherilor era cât se poate de clară: ei trebuia să folosească evenimentele în cauză pentru a aduce noi clienţi, lucru considerat de Birkenfeld ca o „stârnire” a evaziunii fiscale. El spune că existau şi alte semne că ceva nu era chiar în regulă, aşa cum ar fi documente care îi învăţau cum să folosească laptopuri criptate. El nu a dat însă prea multă importanţă acestor lucruri până în aprilie 2005, după aproape patru ani de când lucra la UBS. 

    Semnalul de alarmă a fost dat de un coleg care i-a adus un document UBS de trei pagini ce contrazicea tot ceea ce făcuse până atunci, notând în mod explicit că nu ar trebui să caute şi să facă oferte unor potenţiali clienţi din alte ţări. Practic, documentul îl transforma pe Birkenfeld şi alţi colegi ai săi în ţapi ispăşitori pentru practicile de la UBS.

    Cu alte cuvinte, dacă autorităţile i-ar fi prins ofertând un client străin sau făcând ceva ilegal în acest sens, UBS se putea scuza pur şi simplu spunând că regulamentul interzice o astfel de abordare.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 noiembrie 2017

    COVER STORY: Povestea lui Bradley Birkenfeld pare ruptă din filme: a lucrat timp de mai mulţi ani ca bancher, învăţând şi înţelegând practicile instituţiilor financiare, iar la un moment dat a înţeles că multe dintre lucrurile pe care le văzuse nu erau ceea ce păreau a fi.


    AVIAŢIE: Cu aripi noi


    TEHNOLOGIE: Schimbare de filosofie în securitatea cibernetică


    TURISM: 5 ani pentru 50 de milioane


    SPECIAL: Cele mai întunecate secrete ale industriei auto germane


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • S-a născut în sărăcie în Scoţia, cu toate acesta a reuşit să ajungă cel mai bogat om din lume. “Dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare”

    Andrew Carnegie a fost un om de afaceri american de origine scoţiană considerat creatorul industriei moderne a oţelului. Născut într-o familie săracă din Scoţia, fără educaţie, Carnegie avea să ajungă cel mai bogat om din lume.

    Carnegie considera că este un act de “neglijenţă criminală” pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh.

    Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: “Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi.”

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901  a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică şi a fondat mai multe instituţii, printre care  Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţămând din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite.

    Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

  • Premierul Spaniei avertizează că ordinea constituţională va fi restabilită rapid în Catalonia

    “Lansez un apel la calm. Principiile statului de drept vor fi restabilite rapid” în Catalonia, a declarat Mariano Rajoy, citat de cotidianul El Pais.

    Senatul Spaniei urmează să decidă în scurt timp activarea Articolului 155 al Constituţiei, care prevede suspendarea autonomiei Cataloniei şi practic dizolvarea tuturor instituţiilor regionale.

  • BNR: Creditul guvernamental a crescut cu 9,4% în ultimele 12 luni, soldul se apropie de 100 de miliarde de ei

    De cealaltă parte, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,3% faţă de 30 septembrie 2016, pe seama majorării cu 17,1% a componentei în lei şi a diminuării cu 5,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,3%).

    Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna septembrie 2017 cu 1,4% faţă de luna august 2017, până la nivelul de 232,7 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Cataloniei, primul răspuns după ultimatumul de la Madrid

    “Joi, nu vom oferi ceva diferit faţă de ce am transmis luni. Nu sunt surprins de decizia Curţii. S-au mişcat rapid, nu? Ne confruntăm cu o putere executivă a statului care foloseşte ramura judiciară pentru a bloca legislativul. Organizarea unui referendum nu este o infracţiune, pentru că a fost decisă de către Congres. Dar nu vom rămâne în contemplare pentru a urmări cum sunt ocupate instituţiile catalane. Pentru guvern, obiectivul referendumului din 1 octombrie este irevocabil, iar renunţarea nu face parte din scenariile noastre”, a spus Turull.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info