BusinessMagazin

Tag: INS

  • Oraşele din România unde se dau cele mai mici salarii

    La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

    Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei).

    Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba.

    Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).

    Un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşele din România unde se dau cele mai mici salarii

    La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

    Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei).

    Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba.

    Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).

    Un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • Câţi pensionari sunt în România şi care este pensia medie lunară

    Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) numărul pensionarilor din ţară a ajuns la 5.260.000 de persoane în trimestrul II 2016, în scădere cu 13.000 faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară a fost de 943, mai mare cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă anul trecut.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor
    a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total, iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,0% în totalul celor de asigurări sociale.

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • INS: Afacerile din comerţul cu ridicata au crescut în primele şapte luni cu 7%

    Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele şapte luni cu 7%, ca serie brută, în timp ce luna iulie a adus un plus de 4,7%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, creşterea la şapte luni a fost de 6,2%, iar în iulie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, de 6,6%.

    Majorarea afacerilor din comerţ în iulie a fost susţinută de comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+34,3%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,7%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+10,9%), comerţul cu ridicata nespecializat (+9,2%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,9%) şi comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+5,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu mai fac românii copii? Radiografia unui fenomen care ia amploare în România

    187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”. Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

    Cum s-a ajuns aici?

    „Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu. Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României.

    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi  în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

    Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Numărul de farmacii a scăzut pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Aproape 70 de farmacii au dispărut anul trecut din retailul farmaceutic, o piaţă de 3,5 miliarde de euro anual, şi chiar dacă aparent pierderea a 1% din piaţă este nesemnificativă, ea marchează un punct de cotitură în condiţiile în care numărul farmaciilor a crescut permanent în ultimele două decenii.

    În România erau la finalul anului trecut 7.750 de farmacii, cu 1% mai puţine faţă de 2014, arată datele  Institutului Naţional de Statistică (INS). Până la scă­derea din ultimul an, ritmul de creştere a numărului de farmacii era constant din 2004 până în 2014, evoluând cu circa 300 de noi unităţi deschise în fiecare an. Cea mai mare creştere a numărului de farmacii s-a înregistrat în 2007, când au fost deschise 550 de farmacii, potrivit datelor INS.

    „Principala cauză a fost scăderea bruscă şi masivă a preţurilor la me­dicamente de la 1 iulie 2015, care nu a fost chiar judicioasă şi multe farmacii care erau la limita profitabilităţii au trecut destul de abrupt pe minus în activitate din punct de vedere financiar“, a spus Mihai Miron, director general al Ropharma, al cincilea jucător din retailul de me­dicamente după cifra de afaceri înregistrată în 2015.

    În plus, Mihai Miron menţionează că activităţile suplimentare, cum ar fi serviciile de noapte, nu sunt decontate pentru farmacii, fapt ce duce la „o nesuportabilitate a costurilor operaţionale ale unor farmacii“.

    Scăderea în sectorul farmaceutic în 2015 nu a afectat doar numărul de farmacii active, ci şi vânzările de medicamente ale acestora, care s-au diminuat cu 4,7% în ianuarie – decembrie 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Şi vânzările de medicamente cu prescripţie (Rx), cu o cotă de 70% din piaţă, au înregistrat scăderi de 10% în 2015, arată datele companiei de analiză Cegedim România.

    „Cred că în 2016 va fi o scădere (a numărului de farmacii – n.red.) şi mai dură decât anul trecut pentru că efectele au înce­put la jumătatea anului trecut, iar anul acesta efectele scăderii de preţ vor fi pe 12 luni, nu pe şase luni. Foarte multe far­macii sunt acum în dificultate şi sunt între a fi sau a nu fi“, precizează Mihai Miron, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din industria farmaceutică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro