BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Care sunt cele mai bune zone din nordul Bucureştiului pentru dezvoltatorii imobiliari

    Potrivit reprezentanţilor Nords, factorii care determină ritmul actual de dezvoltare al unei zone sunt numărul de terenuri libere, aflate la vânzare sau în curs de obţinere de avize, concurenţa în rândul ansamblurilor aflate în construcţie şi, mai nou, uşurinţa obţinerii unei autorizaţii de construire pentru acea zonă. Dacă în zonele cu puţine construcţii, precum Băneasa – Siseşti sau Străulesti autorizaţia de construire a unui bloc sau ansamblu de mari dimensiuni se obţine în circa 6-12 luni, în zonele Primăverii, Kiseleff sau Dorobanţi Capitale obţinerea autorizaţiei pentru un bloc cu patru etaje poate trece de doi ani, de exemplu, în funcţie de etapele premergătoare solicitate de către autorităţi (PUZ, PUD, etc).
    Pe lângă faptul că în zonele exclusiviste Primăverii, Kiseleff sau Victoriei terenurile sunt foarte mici şi puţine, iar preţurile lor trec uneori şi de 2.000-3.000 euro/mp, investitorii au început să îşi ia în calcul şi durata şi demersurile obţinerii autorizaţiei de construire, care se regăsesc şi ele în preţul final al apartamentelor construite în aceste zone.

     „Preţul unui teren poate fi semnificativ mai mare într-o zonă premium, de exemplu în zonele Primăverii, Dorobanţi-Capitale sau Kiseleff-Aviatorilor preţul poate ajunge şi la 3.000 euro/mp, incidenţa costului terenului fiind semnificativă în acest caz în preţul final de vânzare.
    Pentru zona Herăstrău, preţul pentru teren este între 1.000-1.200 euro/mp, iar dacă mergem mai spre Nord, în zonele Băneasa sau Pipera aici preţul este între 300-500 euro/mp, având o variaţie în funcţie de suprafaţă şi locaţie exactă ”, declară Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    TOP zone unde se vor construi cele mai multe apartamente noi în 2017-2019
    1.    Zona Băneasa – Siseşti – Şos. Gh. Ionescu Siseşti
    2.    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca
    3.    Zona Pipera
    4.    Zona Aviaţiei – Băneasa
    5.    Şoseaua Nordului – Herăstrău

    Zonele de lux Piaţa Victoriei, Dorobanţi şi Primăverii, situate între Guvern şi Parcul Herăstrău sunt aproape închise, aici fiind disponibile la vânzare foarte puţine terenuri. În lucru sunt mai multe ansambluri elitiste, tip boutique, construite pe terenuri mici, cu număr mic de apartamente, care au însă suprafeţe mari, de la 90 mp pentru 2 camere şi până la penthouse-uri de 200-300 mp.  
    Preţurile pentru astfel de apartamente pornesc de la 3.000 euro/mp construit. Pentru cele de două camere pornesc de la 1.900 euro/mp şi ajung la 4.000 euro/mp construit, în cazul apartamentelor tip penthouse.
    La polul opus sunt zonele Băneasa-Siseşti şi Bucureştii Noi, unde creşte pe zi ce trece numărul terenurilor aflate la vânzare şi al ansamblurilor rezidenţiale aflate în diverse stadii de avizare sau lucru.
    În ultimii ani, infrastructura s-a îmbunătăţit constant: Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti a fost lărgită la patru benzi şi au apărut staţii noi de metrou sau sunt în plan pentru următorii ani. Investitorii care aveau în plan această zonă, amorţiţi de perioada crizei, revin cu planuri de viitor.
    Ca urmare, în aceste zone se construiesc sau se vor construi ansambluri rezidenţiale de diverse dimensiuni, de la cele boutique, aflate în la capătul dinspre Băneasa al Şoselei Gheorghe Ionescu Siseşti, până la ansambluri cu sute de apartamente, aflate în zona Bucureştii Noi, Chitila, Pod Constanţa.

    Zona care se menţine atât în preferinţele cumpărătorilor, cât şi ai dezvoltatorilor este zona Şoseaua Nordului Herăstrău, unde numărul terenurilor libere scade însă simţitor şi unde s-au descoperit şi nişte situri arheologice, care îngreunează procesul de autorizare. În 2016 şi 2017 a crescut foarte mult numărul de ansamblurilor rezidenţiale în lucru, de mici, dar şi de mari dimensiuni, în avizare mai fiind încă un număr semnificativ de proiecte. Preţurile pentru apartamente în Şoseaua Nordului Herăstrău pornesc de la 1.500 Euro/mp construit şi sunt în creştere uşoară, deoarece proiectele bune, cu facilităţi şi preţuri competitive au fost deja precontractate.

    O zonă unde s-a construit mult şi până în 2013 şi în ultimii ani, dar unde vânzările au stagnat este Pipera. Numărul proiectelor la vânzare este mare, dar şi a terenurilor disponibile, urmând a se anunţa noi proiecte după ce piaţa le va absorbi pe cele existente. În planul doi al zonei de birouri cu zgârie nori Barbu Văcărescu- Floreasca se construiesc apartamente. Cel mai mare proiect imobiliar din zonă are în plan 1.500 apartamente.

    „În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, numărul ansamblurilor anunţate în a doua parte a lui 2016 şi începutul lui 2017 a crescut simţitor. Aici se construiesc apartamente cu suprafeţe cuprinse între 40 si 200 mp şi preţuri în medie de 2.700 euro/ mp.În viitor însă numărul terenurilor va scădea, urmând ca zona de interes, atât rezidenţială, cât şi a clădirilor office, să se extindă către Pipera si Cartierul Tei”, estimează Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

  • Cel mai utopic proiect de infrastructură de după revoluţie capătă o şansă: Contractul de proiectare şi execuţie a podului de peste Dunăre de la Brăila a fost scos la licitaţie

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a postat pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii pu­blice) „contractul pentru proiectarea şi exe­cuţia podului suspendat de la Brăila”, despre care susţine că „va fi cea mai complexă lu­crare de infrastructură din ultimii 27 de ani”.

    Scoterea la licitaţie a proiectului este pa­sul cel mai avansat făcut până acum de ad­mi­nistraţiile care au condus România de 27 de ani, având în vedere că lucrurile se opreau de obicei la ieşirea din sala de seminarii unde se discuta despre utilitatea podului sau, în cel mai bun caz, la finalizarea studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate.

    Podul ar folosi în primul rând deplasărilor interne, dar şi deplasărilor din/către Polonia, Ucraina sau Federaţia Rusă. Acum cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila trebuie să fo­losească bacul sau să ocolească peste 100 km pentru a traversa fluviul pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură în ultimii 27 de ani a fost scos la licitaţie pentru o sumă URIAŞĂ

    Podul suspendat de la Brăila va fi cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

    Anunţul de licitaţie pentru această lucrare (proiectare + execuţie) este postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Podul de la Brăila va fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani. 

    Cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură în ultimii 27 de ani a fost scos la licitaţie pentru o sumă URIAŞĂ

  • Cât va costa podul suspendat de la Brăila, cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani

    Anunţul de licitaţie pentru această lucrare (proiectare + execuţie) este postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Podul de la Brăila va fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani. După ce va fi construit, construcţia se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 de metri).

    Anunţul de participare pentru proiectarea şi execuţia Podului suspendat peste Dunăre la Brăila a fost validat pe 28 aprilie şi poate fi vizualizat în SEAP. CNAIR a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor data de 11 august 2017, ora 16.00.

    „Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel, 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor iar perioada de garanţie va fi de minimum 60 de luni”, precizează CNAIR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai dificile aspecte în domeniul distribuţiei de energie electrică

     „Când electricitatea funcţionează, toată lumea este OK, când nu circulă, suntem primii în linie. Aşa că pentru noi, aspectele critice sunt asigurarea conectivităţii şi disponibilităţii cererii.” Despre investiţiile făcute în reţeaua de distribuţie, CEO-ul CEZ spune că deşi au o idee clară despre ce poate fi făcut în această direcţie, sunt limitaţi de autoritatea reglementatoare (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE) în ce priveşte pragul investiţiilor ce pot fi făcute în reţea. „În distribuţie, per ansamblu, piaţa se schimbă. Cred că fiecare persoană din această încăpere a avut la un moment dat o pană de curent, dar calitatea per ansamblu s-a îmbunătăţit. Toate companiile alocă bugete mari pentru reţele; noi am investit peste 2 miliarde de lei în opt ani şi dacă am putea să investim mai mult, am face-o”, punctează Zmelik. Anul trecut, de pildă, investiţiile CEZ în reţelele de distribuţie de energie electrică au ajuns la 166,8 milioane de lei. Sesizează o reducere a pierderilor: „Când distribui electricitatea, poţi să pierzi din ea din cauza ineficienţei reţelei sau din cauza creativităţii unor anumiţi clienţi; totodată, scad şi numărul întreruperilor, dar şi perioada medie a întreruperilor. Provocarea este legată de resursele disponibile limitate şi de atingerea obiectivelor fixate de ANRE; din când în când, este dificil să ajungem la un echilibru din acest punct de vedere”. Pentru îmbunătăţirea calităţii reţelelor, crede că investiţiile necesare sunt mai mari. „Cred că pentru dezvoltarea ţării ar fi vital ca distribuitorii să investească puţin mai mult, să crească competitivitatea ţării.”

  • Isărescu: Fără reducerea decalajelor între regiunile României trecerea la euro nu este sustenabilă

    Prima reuniune a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro a avut loc astăzi, la Palatul Victoria. Şedinţa a fost prezidată de premierul Sorin Grindeanu, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, au participat în calitate de vicepreşedinţi ai Comitetului.

    “România îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro şi face eforturi pentru pregătirea riguroasă a acestui proces, astfel încât trecerea la moneda unică să se facă la momentul oportun”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O altă staţiune românească la un pas de colaps

    Situată la poalele Munţilor Rodnei, într-un peisaj de basm, staţiunea Sîngeorz-Băi este renumită pentru apele minerale vindecătoare care vin din numeroasele izvoare aflate în zonă, fiind desemnată staţiune balneoclimaterică încă din secolul XVII, relatează Mediafax.
     
    Apele de aici vindecă boli ale aparatului digestiv (gastrite, ulcer, constipaţie cronică), colicistite, reumatism degenerativ, pancreatită cronică, obezitate, hepatită cronică şi chiar guta cu manifestări la nivelul articulaţiilor.
     
    Deşi recunoscute peste tot în lume, apele nu reuşesc să atragă nici turiştii şi nici bolnavii, lipsa investiţiilor în infrastructură, în zone de agrement şi de petrecere a timpului liber nereuşind să substituie investiţiile masive făcute de complexurile hoteliere în bazele de tratament.
     
    “Am pierdut şirul investiţiilor pe care le-am făcut aici. Avem cea mai modernă bază de tratament din Bistriţa-Năsăud, cu cel mai mare punctaj la casa de asigurări de sănătate, dar din păcate staţiunea este evitată de pensionari, dar şi de tineri. Am investit masiv în baza de tratament, am reuşit să modernizăm şi să acredităm 230 de camere de hotel, să le clasificăm de trei stele. Ne-am autorizat şi pentru tabere, însă puţini sunt cei care vor să vină aici din cauza infrastructurii proaste, a faptului că staţiunea nu oferă mare lucru – nu există un club, nu există piscină, nu există un parc de aventură sau o pârtie de schi, aşa că promovarea pe care o facem hotelului nostru nu este din păcate foarte eficientă” a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Eduard Mihăilescu, directorul unuia dintre complexele hoteliere din Sîngeorz-Băi.
     

  • O altă staţiune românească la un pas de colaps

    Situată la poalele Munţilor Rodnei, într-un peisaj de basm, staţiunea Sîngeorz-Băi este renumită pentru apele minerale vindecătoare care vin din numeroasele izvoare aflate în zonă, fiind desemnată staţiune balneoclimaterică încă din secolul XVII, relatează Mediafax.
     
    Apele de aici vindecă boli ale aparatului digestiv (gastrite, ulcer, constipaţie cronică), colicistite, reumatism degenerativ, pancreatită cronică, obezitate, hepatită cronică şi chiar guta cu manifestări la nivelul articulaţiilor.
     
    Deşi recunoscute peste tot în lume, apele nu reuşesc să atragă nici turiştii şi nici bolnavii, lipsa investiţiilor în infrastructură, în zone de agrement şi de petrecere a timpului liber nereuşind să substituie investiţiile masive făcute de complexurile hoteliere în bazele de tratament.
     
    “Am pierdut şirul investiţiilor pe care le-am făcut aici. Avem cea mai modernă bază de tratament din Bistriţa-Năsăud, cu cel mai mare punctaj la casa de asigurări de sănătate, dar din păcate staţiunea este evitată de pensionari, dar şi de tineri. Am investit masiv în baza de tratament, am reuşit să modernizăm şi să acredităm 230 de camere de hotel, să le clasificăm de trei stele. Ne-am autorizat şi pentru tabere, însă puţini sunt cei care vor să vină aici din cauza infrastructurii proaste, a faptului că staţiunea nu oferă mare lucru – nu există un club, nu există piscină, nu există un parc de aventură sau o pârtie de schi, aşa că promovarea pe care o facem hotelului nostru nu este din păcate foarte eficientă” a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Eduard Mihăilescu, directorul unuia dintre complexele hoteliere din Sîngeorz-Băi.
     

  • Încep negocierile pentru ca România să devină membră a Băncii Asiatice pentru Infrastructură

    De asemenea, a fost aprobată transmiterea unei scrisori conducerii băncii, privind acceptarea condiţiilor financiare propuse, respectiv subscrierea a 1.530 de acţiuni, reprezentând o valoare totală a capitalului de 153 milioane dolari, din care 30,6 milioane dolari capital vărsat, plătibil în cinci tranşe egale.
     
    Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) este o instituţie financiară internaţională, cu sediul la Beijing, China, al cărui obiectiv declarat este de a promova interconectarea şi integrarea economică în regiunea Asiei, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii şi a altor sectoare productive, inclusiv energie, transport şi telecomunicaţii, infrastructură rurală şi dezvoltarea agriculturii, alimentare cu apă şi canalizare, protecţia mediului, dezvoltare urbană şi logistică etc.
     
    La iniţiativa de înfiiinţare a instituţiei lansate de China, au răspuns 57 de state care au dobândit statulul de state membre fondatoare: 37 din Asia/Oceania şi 17 din Europa, Africa de Sud, Egipt şi Brazilia.
     

  • Povestea impresionantă a doctorului care a salvat un milion de soldaţi de la moarte

    Germania nazistă era implicată, la acea vreme, într-o campanie de bombardamente asupra Marii Britanii, care se prelungise dincolo de estimările iniţiale. Soldaţii britanici aveau nevoie disperată de transfuzii de sânge, dar cu infrastructura distrusă, ei au fost nevoiţi să caute în altă parte.

    Cei care au răspuns apelului au fost cei de la Crucea Roşie americană; dar fiind despărţiţi de 6.000 de kilometri, cele două părţi s-au confruntat cu o nouă problemă: trimiterea sângelui pe continentul european fără a-l altera.

    Pentru a rezolva problema, Crucea Roşie a apelat la Charles Drew, un expert în domeniu. El a fost însărcinat cu găsirea unei soluţii pentru a demara cea mai mare operaţiune de donare a sângelui, denumită “sânge pentru Anglia”.

    Drew a reuşit să separe sângele de plasmă, transportându-l apoi peste ocean; vieţile a mii de soldaţi britanici au fost astfel salvate.

    Crucea Roşie a mai apelat o dată la Charles Drew atunci când Statele Unite au intrat în război. El a folosit aceleaşi metode, îmbunătăţindu-le, şi a dezvoltat primul centru mobil pentru donare de sânge. În mod ironic, Drew nu a putut dona sânge chiar el datorită originilor sale afro-americane.