BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    + Proiectul de lege privind înfiinţarea Avocatului Copilului, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului, a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Scopul instituţiei este de a acţiona în scopul apărării, promovării şi protejării drepturilor copiilor.

    + Proiectul de lege privind înfiinţarea Avocatului Copilului, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului, a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Scopul instituţiei este de a acţiona în scopul apărării, promovării şi protejării drepturilor copiilor.

    + Grupul italian de utilităţi Enel va investi circa 400 de milioane de euro în digitalizarea reţelelor şi a proceselor din activitatea de distribuţie din România de la începutul anului viitor până în 2020, după cum au anunţat oficialii companiei în cadrul evenimentului Capital Markets Day, desfăşurat la Londra.

    + Staţiunea Sinaia a fost premiată în cadrul Galei World Ski Awards, din Austria, acesta fiind primul an în care România este inclusă pe lista nominalizărilor. în competiţie, alături de Sinaia, care a fost desemnată cea mai bună staţiune de schi din ţară, au intrat alte nouă localităţi din România.

    + Simona Halep (26 de ani) se află în fruntea clasamentului pentru a 7-a săptămână la rând, având cu 40 de puncte mai mult decât urmăritoarea Garbine Muguruza din Spania. Astfel, Halep e sigură că va trece peste Pliskova în topul jucătoarelor care au stat cel mai mult pe locul 1 WTA (sportiva din Cehia a fost lider mondial pentru 8 săptămâni la rând).

    + Numărul întreprinderilor active a crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 2,5%, la 500.428 de unităţi, iar cel al salariaţilor cu 1,7%, la 3,9 milioane de persoane.

    + Camera Deputaţilor a adoptat OUG nr. 55/2017 prin care este plafonată indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor la suma de 8.500 de lei, guvernul precizând, în actul normativ, că alte state membre ale UE au programe similare, însă nu la fel de ”generoase„ ca România.

    – Al patrulea director general la Tarom în mai puţin de trei luni. Werner Wolff, fost şef al reprezentanţei BMW Timişoara-Arad, a fost numit director general al Tarom de către Consiliul de Administraţie al companiei aeriene. Wolff este al patrulea director în mai puţin de trei luni, după ce Daniela Dragne a demisionat din funcţie.

    – Bucureştiul a fost exclus din cursa pentru găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului; oraşele Milano, Amsterdam şi Copenhaga au trecut în turul al doilea de vot al Consiliului UE privind stabilirea sediului Agenţiei Europene a Medicamentului, Bucureştiul nereuşind să treacă de primul tur. Ulterior, oraşul olandez Amsterdam a fost desemnat pentru a găzdui sediul instituţiei.

    – Aproape 40% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar circa 24% din români raportează o degradare a condiţiilor materiale, potrivit datelor din 2016, publicate într-o analiză realizată de Eurostat.

    – în 11 luni, prin 10 acte normative, au fost schimbate 261 de articole din Codul fiscal, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

    – Bitcoin a scăzut sub valoarea record atinsă zilele trecută, de 8.000 de dolari, la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, după ce a fost anunţat că au fost furate criptomonede tether în valoare de 31 de milioane de dolari.

    – Peste 60% din angajaţi susţin că obişnuiesc să îşi ia o zi de concediu pentru a merge la un interviu pentru alt loc de muncă, în timp ce 4 din 10 recunosc că preferă să inventeze scuze pentru a lipsi de la birou pentru interviu.

     

  • Cele mai ÎNTUNECATE SECRETE ale industriei auto germane. Câţi oameni mor pentru ca producătorii auto să facă miliarde de euro

    Despre celălalt ingredient, ignoranţa (faţă de corupţie, de exploatarea copiilor, de violenţa poliţiei şi chiar de moarte) scrie Handelsblatt, principalul ziar financiar al Germaniei.

    Analiza din Handelsblatt, ”Cele mai întunecate secrete ale industriei auto germane“, începe cu povestea lui Mzoxolo Magidiwana, un tânăr sud-african de 24 de ani. Cunoscuţii îi spun ”mortul viu“ pentru că nu-şi va reveni niciodată după traumele fizice suferite când poliţia a deschis focul asupra lui şi a colegilor săi în urmă cu cinci ani. Gloanţele i-au sfâşiat abdomenul, iar în braţul drept nu mai are nicio putere; şi nici nu mai poate merge bine. A fost operat, dar găurile prin care au ieşit gloanţele sunt încă vizibile. 

    Magidiwana a fost unul dintre liderii celor 3.000 de mineri care au intrat în grevă pe 12 august 2012 pentru a protesta faţă de condiţiile de muncă precare şi faţă de salariile mici de la mina de platină Marikana, din Africa de Sud. Muncitorii erau plătiţi cu echivalentul a doar 400 de euro pe lună pentru munci care le rupeau spatele la propriu. Sub pământ, erau pândiţi de accidente, iar praful omniprezent îi îmbolnăvea. La suprafaţă, respirau fumul toxic provenit din topitoria de platină.

    Reacţia brutală a poliţiei locale, care a acţionat în coordonare cu compania minieră britanică Lonmin, a fost mai târziu descrisă ca un masacru. Forţele de ordine au tras 400 de gloanţe în mulţime, ucigând 37 de muncitori şi rănind mult mai mulţi.

    Iar acum, după cum spune Magidiwana, ”companiile germane poartă o parte din responsabilitatea tragediilor de la Marikana“. El se referă la producătorii de automobile din Germania care cumpără platină produsă în mina sud-africană. Şi nu doar companiile germane cumpără platină de la Lonmin. Minerii sud-africani îşi riscă propria sănătate şi propria viaţă pentru ca nemţii să fie sănătoşi. Iar crimele şi abuzurile din zona Marikana nu au încetat după masacrul de acum cinci ani. Lonmin este furnizor de platină pentru producătorii occidentali. Colosul german din industria chimică BASF este unul dintre importatorii cei mai importanţi. Compania foloseşte platina pentru placarea convertizoarele catalitice, care sunt apoi instalate pe maşinile germane. Se poate spune că muncitorii sud-africani îşi pun în pericol sănătatea pentru ca nemţii să aibă aerul curat în oraşele lor. Indirect, se poate spune chiar că autovehiculele germane au o parte din responsabilitate pentru moartea şi suferinţa muncitorilor nu numai din Marikana, ci din minele din întreaga lume. Acest lucru este valabil pentru multe alte companii mari şi respectabile care procesează materii prime obţinute din mine, cum ar fi producătorii de telefoane mobile Apple şi Samsung.

    În Congo, mii de copii sapă în mine după cobalt. În China, pulberea din exploatarea grafitului poluează aerul şi apa. Grafitul este folosit la bateriile maşinilor electrice şi cele ale telefoanelor mobile inteligente. În Peru, protestele muncitorilor din minele de cupru au degenerat în violenţă. Produsele din toate aceste mine ajung în maşinile germane.

    Lanţul de aprovizionare a industriei auto germane pare curat, însă materiile prime cu care este alimentat rămân murdare. Mult timp, producătorii de automobile au ignorat problema. Tot ce îi interesa era ca preţul să fie mic şi calitatea materialelor să fie bună. Însă în ultimii ani au devenit mai conştienţi de responsabilităţile pe care le au în societate. Bombardaţi cu rapoartele şocante despre abuzurile privind drepturile omului şi de scandalul emisiilor toxice ale motoarelor diesel VW, executivii din industria auto au acţionat în sensul verificării procedurilor de achiziţie şi al găsirii de soluţii. Daimler, BMW şi VW nu neagă că există o problemă în lanţul de aprovizionare şi că trebuie să-i găsească cumva o rezolvare. BMW se concentrează pe această problemă din 2012, căutând să facă cât mai transparente posibil sursele lanţului de aprovizionare. Producătorul de maşini de lux aproape că a reuşit acest lucru cu sursele sale de oţel şi a identificat 30 de materii prime pentru a căror provenienţă doreşte mai multă transparenţă.

    ”Încălcarea drepturilor omului sau abuzurile în ceea ce priveşte poluarea sau exploatarea mediului nu sunt conforme cu principiile noastre sau nu se încadrează în standardele premium ale produselor noastre şi ar putea avea drept consecinţă evitarea maşinilor noastre de către clienţi“, explică Ferdinand Geckeler, managerul de sustenabilitate al BMW.

    Geckeler spune că BMW are un sistem de semaforizare pentru materii prime fără provenienţă certificată. O agenţie externă monitorizează lanţurile de aprovizionare ale BMW, evaluează dealerii, companiile miniere şi ţările de origine şi atribuie culori. Materialele marcate cu verde pot fi achiziţionate fără nicio reţinere. Galben indică faptul că achiziţiile se fac cu condiţia îmbunătăţirii standardelor. Produsele marcate cu roşu sunt evitate.

    ”Scopul nostru este ca 95% dintre furnizorii noştri să primească lumină verde. Însă pentru 1 până la 3 procente lumina este încă roşie“, spune directorul Geckeler. Este recunoscut faptul că lanţul de aprovizionare nu va fi niciodată fără riscuri.

    Scandalul dispozitivelor cu care VW şi-a dotat motoarele diesel pentru a trişa în testele de poluare de laborator i-a pus în gardă pe producătorii auto în legătură cu riscurile publicităţii negative.

    ”Problemele de mediu sau sociale legate de producţia de materii prime într-o ţară îndepărtată pot ajunge acum în ziarele de aici în câteva ore“, spune Horst Wildemann, profesor de economie şi specialist în logistică auto la Universitatea Tehnică din München. ”Şefii companiilor sunt într-adevăr speriaţi de aşa ceva. Scandalul motoarelor pe motorină le-a arătat că sentimentul public poate pune în pericol divizii întregi de afaceri.“

    O maşină medie germană cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan.

  • PMB va acoperi cheltuielile pentru repararea faţadelor. Proprietarii vor înapoia banii în 10 ani

    Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 37 de voturi “pentru” şi 11 “împotrivă” şi prevede încheierea de contracte între proprietarii de imobile care au faţadele deteriorate şi Primăria Capitalei. Sumele urmează a fi stabilite în funcţie de fiecare clădire.

    Primele zone care vor intra în acest proiect sunt cele de la Universitate, Magheru şi Lascăr Catargiu. În proiectul de hotărâre nu vor intra clădirile cu risc seismic 1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paletul, unitatea de măsură a capitalismului

    Piaţa de distribuţie şi logistică din România începe să se maturizeze, iar în acest context Pall-Ex, serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţă în 2011, are creşteri consistente, compania încheind 2016 cu o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de 2015. Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex România, povesteşte despre evoluţia firmei, despre planurile acesteia, dar şi despre piaţa locală şi cea din regiune.

    Nu este ieşit din comun ca în prezent magazinele să promită consumatorilor livrarea produselor a doua zi, în aceeaşi zi sau chiar în câteva ore. Comerţul a devenit extrem de dinamic, dar acest lucru nu ar fi fost posibil, în forma actuală, fără infrastructura solidă din spate, fără punerea la punct a serviciilor de transport şi logistică. Un rol esenţial, şi unitatea de măsură a capitalismului, zicem noi, îl are obiectul de lemn a cărui importanţă o pierdem din vedere cei mai mulţi dintre noi: paletul.

    Paletul este cel mai simplu şi mai practic instrument folosit în transportul mărfurilor, păstrându-şi forma iniţială de acum mai bine de 70 de ani, de când se presupune că a fost inventat de către olandezi. Utilizat pentru prima oară în transporturile de mărfuri ale International Union of Railways, a devenit extrem de popular în America în timpul celui de-al doilea război mondial, când a revoluţionat industria alături de stivuitoarele folosite în transportul încărcăturilor de război. Practic, paletul a mărit viteza de încărcare şi descărcare; astfel, în trecut, descărcarea unui transport de 13.000 de conserve putea dura şi trei zile. În prezent, cu paleţi, aceeaşi cantitate poate fi descărcată în doar patru ore, potrivit publicaţiei Pallet Enterprise.

    Mai mult de atât, acest simplu obiect de lemn a influenţat evoluţia mai multor industrii. Un exemplu în acest sens este IKEA, care a redimensionat un anume model de cană pentru a putea încăpea mai multe pe un palet, astfel au trecut de la 864 de bucăţi la 2.204. În spatele aşezării eficiente a mărfurilor pe paleţi stă o întreagă ştiinţă, concentrată pe reducerea spaţiilor goale care se pot ivi, ştiinţă cu principii asemănătoare cu ale unui joc Tetris.

    Acest lucru nu este însă o noutate pentru Danor Ionescu, care are o experienţă de 21 ani de experienţă managerială în România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Marea Britanie, în transport şi logistică, vânzări şi operaţiuni în industriile FMCG. Danor Ionescu este CEO al Pallet Express, companie care operează franciza Pall-Ex pe pieţele din România, Ungaria şi Republica Moldova. De asemenea, el ocupă şi funcţia de Group CEO Logistics pentru grupul Delamode, firmă de transport şi logistică.

    El s-a alăturat Delamode din 2006, pe poziţia de corporate development director. Doi ani mai târziu, în decembrie 2008, a devenit CEO al Central & Eastern Europe la Delamode. Din această poziţie, a coordonat timp de trei ani pieţele din România, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova. În 2011 a demarat pe plan local şi proiectul Pall-Ex România, Danor Ionescu ocupând şi aici poziţia de CEO. El este absolvent ASE şi a obţinut un MBA de la University of South Australia şi Swiss Business School.

    Pall-Ex este un serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţa locală la 1 decembrie 2011, prin intermediul Pall-Ex România, care deţine franciza pe plan local. Serviciul a fost lansat în 1996 în Marea Britanie, apoi s-a extins în mai multe ţări din Europa, precum Spania, Franţa, Italia, Polonia şi România.

    Modelul Pall-Ex înseamnă formarea unei reţele de transportatori şi distribuitori locali, de regulă firme independente; astfel, în 24 de ore mărfurile paletizate pot fi livrate pe întreg teritoriul ţării, dar şi în străinătate prin intermediul membrilor Pall-Ex din alte ţări. Practic, transporturile de mărfuri sunt realizate prin intermediul companiilor de transport.

    Membrii colectează marfa de la clienţii locali, apoi aceasta este transportată la un depozit pentru ambalare şi pregătirea de transport. În cadrul depozitului Pall-Ex toată marfa este organizată, aşezată şi reîncărcată pe paleţi pentru transport către alte depozite ale membrilor, de unde firmele înscrise în această reţea îşi preiau mărfurile, cu vehicule mai mici pentru livrarea către consumator.

  • Uber şi NASA vor lansa ”taxiuri zburătoare” fără pilot

    Uber a declarat că este prima companie care a încheiat un parteneriat cu NASA pentru realizarea unor nave de transport la altitudini joase.Conform Reuters, primele ”taxiuri zburătoare” cu patru locuri ar putea fi testate deasuprea oraşului Los Angeles din 2020.

    Noul serviciu denumit uberAIR se vrea a fi o alternativă mult mai ieftină şi mai sigură decât elicopterele.

    Compania plănuieşte ca din 2023 să introdusă taxiurile zburătoare intraurbane cu plată şi cooperează cu autorităţile de reglementare din domeniul aviaţiei din SUA şi Europa pentru obţinerea aprobărilor.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • ELBI Electric & Lighting a bifat o cifră de afaceri de 38 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    Intrată de curând în raportul Bursei de Valori Londoneze drept una dintre cele zece companii româneşti care pot inspira Europa, ELBI Electric & Lighting îşi propune să încheie anul cu o creştere de minimum 10% a cifrei de afaceri prin dezvoltarea continuă a portofoliului de produse (peste 16.000) şi accesibilitatea livrărilor din stoc.

    „Ştim că diversitatea portofoliului şi preţurile bune oferite clienţilor nu mai constituie singurele atuuri pentru a-ţi păstra locul de referinţă ca opţiune de achiziţie. Trăim vremuri dinamice, în care contează dacă poţi livra acum, din stoc, între 3 şi 10.000 de produse de acelaşi fel. De aceea, în mai puţin de un an, aproape ne-am dublat hub-urile logistice proprii, de la 26.000 de mp, la 45.500 mp, din care 22.000 mp suprafaţă acoperită. Investiţia în centrele de depozitare a fost de 1.8 milioane de euro. Mai mult, avem în permanenţă pe stoc produse de peste 16 milioane de euro”, declară Dan Ovedenie, directorul de achiziţii al companiei.

    ELBI Electric & Lighting deserveşte peste 10.000 de clienţi B2B la nivel naţional, atât din distribuţia tradiţională (magazine specializate şi magazine universale), cât şi din retailul modern (FMCG si DIY). O altă categorie de clienţi o constituie firmele de construcţii, de instalaţii, municipalităţi şi instituţii, arhitecţi şi electricieni.

    Top 20 clienţi ELBI Electric & Lighting au generat peste 7 milioane de euro din cifra de afaceri analizată la sfârşitul primului semestru. Printre aceştia, Hornbach, Rewe, Leroy Merlin, Dedeman, METRO, Auchan, Kaufland, Carrefour, Energobit, IMSAT, Electrogrup, Elsaco, Elco, Tiab, Valoris, Catena şi Electrocenter. Pe acest trend, ELBI apreciază că retailul modern începe să caştige teren şi în vânzarea produselor electrice. „Din analiza primelor 6 luni, peste 10% din vânzările noastre au venit din hipermarketurile DIY si FMCG. Distribuitorii naţionali au generat 65% din venituri, iar 25% au provenit din proiectele speciale de instalaţii electrice, infrastructură reţele electrice, proiecte de iluminat, cu eficienţă energetică crescută şi management energetic”, susţine Vasile Tiorean, directorul comercial al companiei.

    În topul vânzărilor ELBI Electric & Lighting se înscriu în acest an sursele de iluminat (LED şi convenţionale), corpurile tehnice de iluminat, cablurile şi sistemele de protecţie. Dintre acestea, peste 40% din vânzări au fost generate de brandurile proprii, Total Green, Novelite, Solentis, Erste Lighting, Ittus – brand specializat în soluţii de securitate şi Inlet – cel mai nou brand din portofoliul ELBI.

    „Este mai mult decât un trend construcţia brandurilor locale. Credem că este o datorie, atunci când cunoşti piaţa şi consumatorul român, să oferi produse adaptate, soluţii tehnice inovatoare la preţuri accesibile în cadrul brandurilor dedicate pieţei. Într-un fel, misiunea noastră este uşor inversul dezbaterilor actuale pe tema calitate versus brand, pieţe vest-europene versus sud şi est. În domeniul nostru, provocarea pe segmentul premium este preţ versus caracteristici tehnice (durata de viaţă, calitatea luminii, eficienţa energetică), iar pe segmentul economy luptăm cu produsele care, deşi afişează caracteristicile produsului, în realitate acestea nu corespund cu eticheta”, mai afirmă Vasile Tiorean.

    Una dintre sursele de creştere a business-ului ELBI Electric & Lighting este divizia de proiecte speciale, ELBI Projects Division, înfiinţată în 2015. Ingineri şi experţi în proiectarea şi implementarea soluţiilor de iluminat inteligente reuşesc să creeze sisteme adaptate pentru parcurile industriale, zonele rezidenţiale, supermarketuri, spitale, instituţii de învăţământ, iluminat public cu un consum de energie scăzut cu până la 50% – 70% faţă de iluminatul convenţional, costuri mai mici de mentenanţă şi management de sisteme, cu tehnologii smart. „Vorbim de soluţii profesionale în care durata corpurilor de iluminat poate fi de 100.000 de ore, echivalentul a 25-27 de ani, în care oferim garanţia sistemelor de iluminat de minimum cinci ani, şi chiar finanţare de tip ESCO pentru implementarea proiectelor. Divizia noastră este una dintre puţinele din România care aduc plus valoare nu doar prin produsele folosite, ci încă de la evaluarea şi conceperea sistemelor de iluminat, croite special pentru beneficiarul lucrării”, declară Vasile Tiorean.

    Fondată în 1996, compania românească ELBI Electric & Lighting este cel mai mare distribuitor naţional de produse electrice. Portofoliul companiei conţine peste 16.000 de produse din categoriile: surse de iluminat, corpuri de iluminat tehnice, corpuri de iluminat decorative, cabluri, conductori şi trasee electrice, automatizări, sisteme de protecţie şi avertizare. Cele mai importante branduri din portofoliu sunt Novelite, Total Green, Erste Lighting, Solentis, , Ittus – brand specializat în soluţii de securitate şi Inlet – cel mai nou brand din portofoliul ELBI Electric & Lighting.

    Cu o structură logistică proprie la nivel naţional (9 centre în Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Baia Mare, Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj şi Bistriţa cu o suprafaţă de 45.500 de mp, dintre care 22.000 mp suprafaţă acoperită) şi peste 200 de angajaţi, ELBI Electric & Lighting deserveşte peste 10.000 de clienţi B2B, din distribuţia tradiţională şi retailul modern, alături de companii de instalaţii, de construcţii, municipalităţi, firme de arhitectură şi mici electricieni.

    La finalul lui 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 84 de milioane de euro, din care 52.1 milioane au provenit din activitatea aferentă comercializării produselor electrice şi proiectelor integrate de iluminat.

     

  • Această româncă şi-a transformat pasiunea într-o afacere. Vinde obiecte de care nicio femeie nu se desparte, în valoare de 100.000 de euro

    „Încă din facultate îmi personalizam elementele din garderobă. Fie că era vorba de haine sau de accesorii, le căutam pe cele mai neobişnuite, colorate sau cu tăieturi şi croiuri speciale, le purtam o perioadă, apoi le «îmbunătăţeam», astfel încât să se plieze pe personalitatea mea”, povesteşte Armina Popeanu despre ideea care a stat la baza înfiinţării Lyria. Tânăra este de profesie arhitect, cu mai multe specializări în design, iar în cazul său antreprenoriatul este o prelungire a pasiunii sale sau, mai popular spus, îmbinarea utilului cu plăcutul. „În materie de genţi, mi le achiziţionam, le purtam o perioadă scurtă, apoi le pictam cu povestea mea din acel moment.

    Aşadar, domeniul fashion handmade a fost ales cumva natural”, spune ea. Primul gând de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în mai 2014, după ce mai multe prietene au apelat la ea pentru a-şi personaliza poşetele. Simţind potenţialul unei afaceri, în acelaşi an, la sfârşitul lui august, Armina Popeanu avea deja 35 de genţi pictate listate pe o platformă online, „gata pentru a-şi găsi perechea”. A plecat la drum cu 2.000 de euro, iar prima comandă a venit la trei luni de la lansarea Lyria ca magazin online.

    „Cea mai mare provocare a fost relaţia cu furnizorii”, îşi aminteşte tânăra. „Trecuse jumătate de an, Lyria era online şi începea să prindă avânt, iar eu nu mă puteam baza până la capăt pe cei cu care începusem să lucrez”, explică antreprenoarea. Iniţial, a căutat pentru colaborări fabrici şi ateliere din ţară, dorindu-şi ca produsele Lyria să fie 100% româneşti, însă acestea nu au reuşit să se plieze pe criteriile sale. „Din păcate, nu am găsit furnizori de genţi care să se încadreze în specifiicaţile şi timpul de producţie, nici producători deschişi pentru o colaborare pe termen lung”, povesteşte Popeanu. De aceea, împreună cu soţul său, a luat decizia de a achiziţiona o fabrică de profil, cu tradiţie de peste 15 ani în producţia articolelor de marochinărie, atât pentru piaţa internă, cât şi cea externă.

    Aşa a luat naştere, în noiembrie 2015, brandul Desirette, care a devenit şi furnizor pentru Lyria. În prezent, toate genţile şi accesoriile Lyria sunt realizate în atelierul propriu, unde are libertatea deplină în transpunerea ideilor din schiţă în realitate. „Aici, cu ajutorul unei echipe entuziaste, am reuşit să manufacturez modelele pe care le doream în parametrii necesari de design şi calitate”, explică ea. Pe de altă parte, toată materia primă necesară este cumpărată din tăbăcăriile italieneşti, iar antreprenoarea călătoreşte de câteva ori pe an pentru a le alege. Cea mai comandată geantă este modelul Sebille Red Poppies – aflată în prezent la un preţ de 459 lei, conform site-ului propriu – , pe care fondatoarea Lyria o descrie ca „echilibrată”. „Are un balans optim între cromatica poveştii, forma şi culoarea genţii. De asemenea, este povestea cu care majoritatea clientelor noastre se identifică şi, ca o confesiune, mărturisesc că a fost prima poveste pictată din istoria Lyria”, declară antreprenoarea. Însă produsele sunt disponibile şi în colecţii de genţi nepictate, dar speciale prin alăturarea unor piei naturale cu texturi, culori şi forme îndrăzneţe, mai precizează aceasta.

    În medie, Lyria primeşte un număr de circa 70-80 de comenzi pe lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 400 de lei, spune fondatoarea; conform site-ului propriu, genţile Lyria se găsesc la preţuri cuprinse între 200 şi 600 de lei. Cea mai mare comandă a fost din partea unei iubitoare de artă din SUA, valoarea totală fiind de circa 2.000 de dolari. Dacă ar fi să stabilească un profil al clientelor Lyria, acesta ar cuprinde femei cu studii superioare, între 35 şi 54 de ani, cu venituri medii spre mari şi, mai ales, cu un stil unic şi nonconformist, având în vedere că produsele Lyria nu sunt de serie. De asemenea, poziţionarea Lyriei în ceea ce ţine de preţuri este una medie. „Elementul diferenţiator faţă de concurenţă este, cu siguranţă, pictura manuală a fiecărei poveşti din spatele genţilor Lyria”, ţine ea să precizeze.

    După doi ani de activitate, Lyria a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro şi a înregistrat o creştere de circa 60% faţă de anul precedent. Pentru 2017 îşi propune lansarea unor noi colecţii şi linii de produse, „care să ducă povestea Lyria mai departe”, spune antreprenoarea. De asemenea, în ceea ce priveşte creşterea, ţinteşte plusuri de aproximativ 40% până la finele anului. Antreprenoarea este optimistă şi în ce priveşte planurile pe termen lung: „Atenţia cumpărătorilor s-a mutat în ultimii ani în online – segmentul de cumpărături online a crescut în 2016 cu 30% mai mult ca în anul anterior, atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit raportărilor principalelor magazine online”.

    Cu toate acestea, antreprenoarea este conştientă că un magazin fizic ar consolida imaginea brandului. Aşadar, are în plan deschiderea unui concept store în Bucureşti, care „să invite clienţii în universul Lyria şi să le ofere o întreagă experienţă”.
    Până atunci însă, începând cu luna aceasta, Lyria şi Dessirette vor fi disponibile în ediţie limitată într‑un magazin multibrand din Bucureşti dedicat designerilor români. Pe termen lung, Armina Popeanu consideră că femeile din România se vor îndepărta treptat de brandurile de masă şi vor începe din ce în ce mai mult să caute acele branduri care să le definească personalitatea şi să se fie un statement al stilului propriu. „Piaţa de fashion din România este în continuă creştere – de circa 15 – 25% în fiecare dintre ultimii ani”, observă antreprenoarea.

    Datele arată că apetitul românilor către fashion se află într-o continuă creştere, deşi alături de Bulgaria, România are cea mai scăzută putere de cumpărare din UE. Cu toate acestea, românii au cheltuit 16 miliarde de lei în 2015, faţă de 15,2 miliarde de lei în anul anterior, conform Ziarului Financiar. Din totalul sumei, circa 65% a mers către achiziţiile de haine, 28% către încălţăminte, iar restul către articole sportive. Piaţa locală de modă este dominată de grupurile Inditex (Zara, Massimo Dutti), H&M şi C&A, care sunt, în această ordine, liderii pieţei. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Astfel, un român cheltuie lunar circa 77 de lei pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ.

     

  • Firma de catering SanaGout anunţă o creştere cu 20% a cifrei de afaceri

    Lansată în 2008 de câţiva tineri pasionaţi de mâncare sănătoasă, compania sărbătoreşte în acest an 9 ani de activitate şi peste 10.000 de evenimente ”concept” organizate. Cu această ocazie, SanaGout a lansat un nou site şi un blog, unde oferă sfaturi şi sugestii despre organizarea unor mese şi evenimente speciale, cu hrană sănătoasă.

    ”În toţi aceşti ani, pe o piaţă foarte aglomerată şi cu perioade destul de dificile, am reuşit să ne păstrăm identitatea şi să oferim clienţilor experienţe culinare deosebite care aduc împreună preparate sănătoase şi aranjamente spectaculoase. De-a lungul timpului am gândit concepte de catering pentru mai mult de 10.000 de evenimente, de la întâlniri restrânse, de familie la conferinţe cu mii de invitaţi”, a continuat directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.

    SanaGout a demarat din 2015 un proces de regândire a strategiei si abordării pieţei, renunţând la elementele neproductive si activităţile ineficiente. Noua strategie dus într-o prima fază la o scădere dramatică a încasărilor, însă acum începem să vedem roadele- o creştere anuală de 20-25% a cifrei de afaceri, dar şi a portofoliului de clienti şi a marjei de profitabilitate.

    ”În 2008, am început să oferim prânzuri pentru corporatiştilor, am avut şi un magazin de desfacere în zona Dorobanţi, dar uşor ne-am reinventat, am renunţat la activităţile ineficiente şi acum ne focusăm pe noi nişe de piaţă: evenimente corporate, de poveste, care să impresioneze atât din punct de vedere vizual, cât şi ca mesaj, şi programe speciale pentru companiile care îşi doresc să crească productivitatea angajaţilor”, declară directorul general al SanaGout, Ana Alexandrescu.

    În ultimii ani, companiile caută metode tot mai inovatoare de a-şi fideliza angajaţii, iar sfaturile de nutriţie şi mâncarea sănătoasă s-au dovedit de succes.

    ”Pornind de la nevoia companiilor de a găsi modalităţi de fidelizare a angajaţilor şi de la principiul că eşti ceea ce mănânci, am creat programe pe partea de healthy food, foarte apreciate de clienţi şi angajaţii acestora. Un astfel de program SanaGout durează minim 3 săptămâni si presupune fie lucrul cu un nutriţionist , fie cu un antrenor de fitness, plus un meniu personalizat, în funcţie de obiectivele companiei pentru fiecare angajat în parte. ”, explică Ana Alexandrescu.

    În cei nouă ani de activitate, pentru a-şi menţine standardele şi succesul, compania a investit circa 500.000 euro în echipamente, personal şi ingrediente de calitate.

    ”Ca să ajungem aici, am investit temeinic în specializare echipei, care creează atât preparate, cât şi experienţe culinare excepţionale prin calitate, sofisticare şi detalii inedite, în echipamente de ultimă generaţi şi ingrediente de calitate şi în imagine. Mizăm în continuare pe nişele de piaţă pe care le-am identificat şi estimăm o creştere a cifrei de afaceri de până la 25% şi in acest an”, a arătat directorul SanaGout.

     

  • Opt firme care formau un cartel pe piaţa bateriilor auto au fost amendate de Consiliul Concurenţei

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pentru stabilirea preţului de revânzare a produselor şi împărţirea pieţelor de desfacere în perioada 2010-2015. Înţelegerile respective erau stabilite „între producătorul Caranda Baterii SRL şi distribuitorii săi Ani Auto Sport SRL, Uto-Ovarom SRL, Barady Services SRL, Beda Impex SRL, Marcat Invest SRL, Mecantu SRL, Stanciu-Service SNC)”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL lui Trump: Perioada ”răbdării strategice” faţă de Coreea de Nord s-a încheiat

    Preşedintele SUA efectuează un turneu de 12 zile în Asia, acesta a avut o întrevedere cu liderii mediului de afaceri din Japonia.

    ”Testele nucleare ilegale şi balistice reprezintă o ameninţare faţă de pacea şi stabilitatea internaţională”, a afirmat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu premierul japonez, Shinzo Abe.

    Donald Trump urmează să efectueze o vizită oficială în Coreea de Sud. În cadrul acestei vizite, Trump va discuta cu preşedintele sud-coreean Moon Jae-in despre ameninţările venite dinspre Phenian.