Franta, promitand sa imbunatateasca protectia mediului,
planuieste introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de
carbon. In Finlanda, unde guvernul spune ca vrea sa amelioreze
calitatea alimentatiei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri si
sucuri. La fel, Danemarca a adaugat tutunul si unele mancaruri
grase pe lista produselor impozitabile.
Marea Britanie abordeaza un alt plan, gandindu-se la o
asa-numita taxa pe cal, impusa detinatorilor de animale, inclusiv
de cai, indiferent de scopul pentru care acestia sunt crescuti (cai
de povara, de curse sau de agrement).
Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca avand
justificari virtuoase, dar ele mai au ceva in comun: ajuta la
astuparea gaurilor bugetare adancite de recesiune, de pachetele de
salvare financiara a bancilor si de miliardele cheltuite pentru
relansarea economiei.
Intr-un moment cand liderii politici din Europa si Statele Unite
se declara impotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de
mijloc, taxele sus-amintite au si avantajul de a creste veniturile
fara sa atraga prea mult atentia asupra inaspririi conditiilor
fiscale.
Ca urmare, spun analistii, contribuabilii din California si pana
in Copenhaga ar trebui sa se pregateasca pentru mai multe “impozite
fantoma” – taxe indirecte, precum cele aplicate pe vanzari, sau
micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis in trecut,
cum este inregistrarea unui animal de companie.
Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii
de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai putin volatile si mai
putin dependente de ciclurile economice decat impozitele aplicate
companiilor sau cele pe venit. Pe de alta parte, ele sunt mai putin
predispuse sa fie evitate si sunt mai ieftin de colectat. In fine,
spun analistii, ele sunt in general si mai usor de introdus.
“Politica intra aici in joc”, afirma Stephen Matthews, expert in
impozite la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Cresterea taxelor pe venit este mai mult “o solutie cand toate
celelalte au esuat”.