BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Impozitul pe venitul agricol va fi anulat pentru fermierii afectaţi de calamităţi meteo în 2013

    Ordonanţa reglementează şi alte aspecte, precum excepţia în privinţa obligaţiei de desemnare a unui împuternicit de către contribuabilii care au obligaţii declarative şi nu au un domiciliu fiscal în România, posibilitatea emiterii şi comunicării actelor administrative fiscale şi în formă electronică, posibilitatea contribuabililor de a transmite la organele fiscale cereri ori alte acte procedurale, utilizând mijloacele de transmitere la distanţă, posibilitatea organului fiscal de a transmite, inclusiv în format electronic, la solicitarea altor autorităţi publice, documentele privind situaţia fiscală a unui contribuabil.

    Ordonanţa mai prevede că acele creanţe stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) se includ în sfera de aplicare a eşalonării de plată, astfel încât vor constitui obiect al eşalonării toate obligaţiile de plată existente în evidenţa organului fiscal.

  • Taxa pe stâlp ar putea amâna o parte din investiţiile Romtelecom şi Cosmote de 170 mil euro din 2014

     “România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contra-productive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe. Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al celor doi operatori telecom, Nikolai Beckers.

    Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultorii cu pagube în 2013 din cauza calamităţilor naturale ar putea fi scutiţi de impozit

     Impozitul pe venitul din activităţi agricole datorat pentru anul fiscal 2013 de contribuabilii care au desfăşurat activităţi agricole individual sau în asociere se va anula dacă a fost stabilit pe bază de norme de venit, iar producţia a fost afectată în proporţie de peste 30%, cu acte doveditoare, nefiind încheiată o poliţă de asigurare aferentă, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Gradul de calamitate se dovedeşte cu documentul emis de autoritatea competentă.

    Agricultorii au consemnat anul trecut pierderi de venit ca urmare a pagubelor produse de fenomenele meteo extreme, ceea ce a generat un impact fiscal negativ pentru cei care au avut venitul stabilit pe bază de normă de venit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Impozitul pe sumele repatriate

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Unele voci vorbesc de suma de 10 miliarde de euro, altele avansează ipoteza unei sume undeva în jur de 50 de miliarde de euro. Sincer, o estimare în acest sens mi se pare cel puţin hazardată, cu un pronunţat caracter empiric, dintr-un motiv foarte simplu, respectiv provenienţa sumelor de bani, care se împart în 3 mari categorii: ilegale, semilegale (în unele accepţiuni, „aparent legale„) şi legale (aici am în vedere sumele nerepatriate aferente câştigurilor de capital din companii de tip holding).

    Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care susţin că nu mai sunt cine ştie ce bani afară, iar cei care mai sunt nu şi-ar dori neapărat să se şi întoarcă, deoarece cei care au vrut să-şi aducă banii în ţară deja au făcut-o, prin diferite entităţi şi structuri înregistrate în paradisuri fiscale. Şi atunci, de ce ar fi acum un moment oportun pentru promovarea unei astfel de măsuri? În opinia mea, aducerea banilor în ţară ar crea un surplus de lichiditate pe piaţă, fapt deloc de neglijat, mai ales în condiţiile în care statul acţionează ca un veritabil şi extrem de consistent purtător al cererii de masă monetară, prin împrumuturile pe care le contractează, inclusiv pe piaţa internă.

    Cu toate acestea, tot mai multe voci afirmă că sume considerabile de bani „băltesc„ şi acum în sectorul bancar, şi astfel apare întrebarea dacă aceşti bani ar putea fi transformaţi în resurse investiţionale şi, implicit, direcţionaţi către domenii asumate de guvern ca fiind prioritare (cum ar fi, spre exemplu, programele de privatizare ale companiilor de stat) sau se vor orienta tot către economisire sau, cel mult, către tranzacţii financiare de tip speculativ.

    Deşi Marek Belka (şeful departamentului pentru Europa din FMI la momentul respectiv) asimila amnistia fiscală cu „un semn de disperare„, personal nu împărtăşesc această idee, deşi nu cred în moralitatea unei astfel de măsuri, aşa cum nu cred nici în „moralitatea„ evaziunii fiscale. Aş vedea mai degrabă amnistia fiscală ca o recunoaştere tacită a existenţei (reale!) a unor imperfecţiuni – de natură legislativă, dar, mai ales, procedurală, instituţională – în identificarea şi prelevarea obligaţiilor fiscale datorate de unele categorii de contribuabili. Dacă vreţi, „gradul de disperare„ poate fi apreciat mai exact doar în momentul transpunerii în practică a unei eventuale amnistii fiscale, în funcţie de condiţiile, criteriile şi modalităţile efective de implementare a acesteia.

    Cred însă că, pe lângă aspectul pecuniar al problemei (în speţă, impozitul aplicat asupra sumelor repatriate ca urmare a unei amnistii fiscale), o dimensiune foarte importantă o joacă şi garanţiile morale pe care autoritatea publică este dispusă să le ofere „fiilor rătăcitori„. Aici trebuie precizat faptul că, la nivel european, s-au prevăzut limitativ cazurile în care pot fi efectuate verificări în acest sens, exclusiv cu un caracter administrativ, respectiv în cazul fraudelor în materia TVA şi a fraudelor fiscale (Regulamentul nr. 203/17089/CE), dar şi în cazul operaţiunilor de spălare a banilor care au ca scop final finanţarea actelor de terorism.

    În orice altă situaţie aceste verificări sunt excluse şi pe deplin refuzate, iar verificarea sumelor de bani ce au părăsit teritoriul naţional, iniţiate de către ONPCSB, nu pot fi folosite în cadrul procedurilor judiciare ori a verificărilor fiscale decât cu consimţământul expres al statului căruia i s-a solicitat efectuarea acestor verificări (a se vedea memorandumurile de înţelegere cu fiecare stat membru/parte).

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Ioana Petrescu: Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Fiscal au abordări diferite privind impactul profitului reinvestit

     “Opiniile MFP (Ministerul Finanţelor Publice – n.r.) şi Consiliului Fiscal au plecat de la abordări diferite. Tendinţa generală este ca din toţi agenţii economici care obţin profit, aproximativ 30% din profitul brut va fi folosit în investiţii. Dintre aceştia, 30,5% reinvestesc în instalaţii tehnice şi maşini, iar din acest procent doar 70% investesc în echipamente tehnologice incluse în subgrupa 2.1, pentru care se poate aplica facilitatea fiscală”, a afirmat Petrescu, după ce preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că Finanţele au subestimat impactul, respectiv 500-600 milioane lei anual, pe când Consiliul a calculat cel puţin 2 miliarde lei.

    Dumitru a afirmat vineri că, raportat la PIB, impactul de peste 2 miliarde lei are o pondere de 0,3-0,4%, o sumă “deloc de neglijat”.

    “La nivel anual, Ministerul de Finanţe spune că impactul este undeva în jur de 500-600 milioane lei, după calculele noastre, într-un scenariu conservator, discutăm de cel puţin 2 miliarde de lei”, a spus Dumitru după conferinţa “Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?”, organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu mi-e milă de Isărescu că a plătit impozitul. Le ştie pe toate, dar spune numai părţi

     “M-am enervat pe el, nu l-am auzit pe guvernator spunând: «Domnule Ponta, nu introduce 35 de taxe noi, că sufocă economia, peste trei ani nu va putea creşte economia cum trebuie». Nu mi-e milă că a plătit impozitul, pentru că le ştie pe toate, dar spune numai părţi din ce ştie”, a spus Băsescu la B1TV.

    Băsescu a mai spus, referindu-se la Mugur Isărescu: “Dacă tot are de făcut observaţii, să le facă pe toate”.

    Preşedintele a mai precizat că guvernatorul ar trebui să spună ce se va întâmpla peste trei ani, dar şi faptul că actuala creştere economică este rezultatul măsurilor luate de Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost APROBATĂ de Guvern

     Aprobarea ordonanţei de urgenţă, care modifică Codul Fiscal, a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

    Conform proiectului, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice -maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit.

    Firmele care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi echipamentele tehnologice înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce venituri au avut Barack şi Michelle Obama în 2013

     Barack şi Michelle Obama au câştigat 481.098 dolari în 2013, în scădere faţă de 608.611 în 2012 şi 789.674 în 2011. Ei au plătit un impozit pe venit în valoare de 98,169 de dolari.

    Potrivit postului de televiziune NBC News, documentul de 42 de pagini, prezentat de Casa Albă, arată că familia Obama a donat 59,251 de dolari către 32 de organizaţii de caritate.

    În calitatea de preşedinte al SUA, Barack Obama are un salariu anual de aproximativ 400.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu plăteşte TVA, nici impozit pe profit şi face trei miliarde de dolari pe an din vânzarea de cafea

    Iată cum funcţionează: clienţii intră în restaurant, comandă ce vor să servească şi sunt anunţaţi care este preţul sugerat al produselor. Clienţii decid cât din această sumă sunt dispuşi să plătească şi lasă banii într-o cutie pentru donaţii, relatează Here&Now. Sistemul pare să aibă succes, încasările fiind de aproape trei miliarde de dolari  pe an.

    Conform celor care lucrează la restaurantele Panera Cares, clienţii se împart în trei categorii: 60% plătesc preţul sugerat, 20% plătesc mai puţin şi 20% mai mult. Oficialii companiei estimează că peste 100 de milioane de dolari merg anual în donaţii, fie sub formă de alimente sau ajutoare financiare.

    O altă noutate adusă de Panera Cares este programul de voluntariat contra mâncare: mai precis, cei care nu îşi pot permite să plătească nici măcar un cent se pot bucura totuşi de o masă caldă, angajându-se în schimb să ajute angajaţii restaurantului la treburile zilnice.

    “Oamenii vor să contribuie cu ceva chiar dacă nu au niciun ban”, a declarat Kate Antonacci, project manager Panera Cares. “Din când în când, ne trezim cu diverse obiecte în coşul de donaţii”.