BusinessMagazin

Tag: imigranti

  • Numărul naşterilor din 2013 a scăzut sub 180.000, record negativ pentru ultimii 70 de ani

    “2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii este mai mic de 180.000. După revoluţie s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat şi mici perioade de creştere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a spus Tudorel Andrei.

    El a explicat că pe parcursul perioadei de tranziţie, scăderea populaţiei a fost cauzată în principal de imigraţie, dar anul trecut proporţia s-a inversat, iar principala cauză a scăderii populaţiei a fost sporul natural negativ.

    Altfel spus, anul trecut diferenţa negativă dintre noii-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

    Tudorel Andrei a precizat că reducerea populaţiei a fost cauzată anul trecut în proporţie de 95% de sporul negativ al populaţiei.

    “Avem aproape un echilibru între migraţie şi emigraţie, sub 10.000 de persoane”, a completat şeful INS.

    Directorul general al direcţiei generale de demografie şi statistică socială, Silvia Pisică, a explicat că scăderea natalităţii are două explicaţii, fiind rezultatul atât a emigraţiei, cât şi a modificărilor de comportament generaţionale.

    “Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârşitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut şi vârsta de căsătorie. Generaţia părinţilor noştri se căsătorea puţin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile şi naşterile se duc spre 30 de ani”, a explicat Pisică.

    Directorul din INS a arătat că şi numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.

    “Dacă în generaţia anterioară, a părinţilor noştri, fiecare familie avea cel puţin doi copii, nu vorbim de bunicii noştri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuţi vii”, a completat Pisică.

    Tudorel Andrei a precizat că pentru a avea spor natural zero, fiecare româncă fertilă ar trebui să nască 2,1 copii, în timp ce rata actuală se găseşte în jur de 1,5.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    249.000
    numărul persoanelor subocupate (care lucrau sub 40 de ore pe săptămână) în 2013, în creştere cu 10.000 faţă de 2012

    59,7%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2013, în creştere cu 0,2% faţă de 2012, în timp ce rata de ocupare pentru tinerii între 15 şi 24 de ani era de 23,5%

    9,1%
    creşterea producţiei industriale în februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în ianuarie ritmul de creştere a atins un nivel record, de 9,9%

    795.500
    numărul românilor din Spania în 2013, ceea ce îi face cea mai mare comunitate de imigranţi din această ţară, deşi numărul lor s-a redus cu 8,6% faţă de 2012

    5,7%
    scăderea vânzărilor de locuinţe în SUA în martie faţă de aceeaşi lună din 2013, la cel mai mic număr de locuinţe vândute din iulie 2012 încoace (4,59 mil.)

    14,7%
    scăderea lucrărilor de construcţii în luna februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Eurostat, situând România pe primul loc în rândul ţărilor UE cu cele mai mari scăderi la acest capitol, urmată de Portugalia (-11,5%) şi Italia (-7,9%)

  • MAE: Activarea clauzei privind vizele Schengen de către Elveţia se aplică ţărilor non-UE, nu României

     Potrivit sursei citate, Elveţia a adoptat, miercuri, noile prevederile din acquis-ul Schengen, intrate în vigoare la 9 ianuarie 2014.

    “Având în vedere participarea sa la Spaţiul Schengen, Elveţia a decis preluarea dezvoltărilor acquis-ului Schengen, introduse de intrarea în vigoare, la 9 ianuarie 2014, a Regulamentului nr. 1289/2013 de amendare a Regulamentului nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie”, se arată în răspunsul MAE.

    Printre dispoziţiile noului regulament se numără şi cea referitoare la “posibilitatea suspendării temporare a scutirii de la obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii statelor terţe aflate pe lista pozitivă a statelor ai căror resortisanţi nu trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre”, informează Ministerul de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Organism consultativ olandez: Olanda riscă o repetare a “tragediei” muncitorilor imigranţi dacă nu investeşte în integrarea românilor şi bulgarilor

     Consiliul Ştiinţific pentru Politici Guvernamentale (WRR) afirmă că atât Executivul, cât şi industria este necesar să treacă la acţiune, în urma deschiderii complete a pieţei pentru muncitori din aceste două state est-europene membre UE, relatează site-ul DutchNews.nl.

    “Până acum, beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă europene în Olanda şi în alte părţi ale UE au fost mai mari decât costurile”, subliniază Consiliul. “Cu toate acestea, există motive de îngrijorare, în special în privinţa extremităţii inferioare a pieţei muncii”, adaugă acesta.

    În pofida faptului că românii care muncesc deja în Olanda sunt, în general, mai bine pregătiţi decât polonezii care emigrat în această ţară, “în grupul muncitorilor români se află şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, iar numeroşi muncitori bulgari au o poziţie vulnerabilă pe piaţa muncii”, afirmă cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • Majoritatea britanicilor consideră că imigraţia ar trebui redusă în ţara lor

     Sondajul arată că 56 la sută din populaţie crede că numărul imigranţilor care pot intra în Marea Britanie ar trebui redus “cu mult”, iar 21 la sută cred ar trebui redus “puţin”. Cu toate acestea, cei care cred că imigraţia dăunează economiei sunt mai puţini decât în 2011, respectiv 47 la sută comparativ cu 52 la sută, potrivit sondajului realizat de NatCen Social Research, informează Daily Mail.

    Sondajul “British Social Attitudes arată că dorinţa populaţiei de reducere a imigraţiei în Marea Britanie a început să crească chiar înainte de ridicarea restricţiilor pentru imigranţii din România şi Bulgaria, la începutul anului”, a declarat Penny Young, director executiv al NatCen Social Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 60 la sută dintre olandezi consideră că în ţara lor sunt prea mulţi est-europeni

     Olandezii sunt îngrijoraţi în special de creşterea ratei infracţionalităţii, de tulburarea liniştii publice şi de accesibilitatea locurilor de muncă, potrivit SCP, citat de DutchNews.nl.

    Aproape şase din zece olandezi cred că est-europenii abuzează de sistemul de protecţie socială, iar 47 la sută cred că aceştia le fură locurile de muncă. Aproape jumătate afirmă că nou-veniţii din Polonia, Bulgaria şi România provoacă probleme şi sunt mai predispuşi să comită infracţiuni.

    Potrivit biroului naţional de statistică, în Olanda trăiesc aproximativ 600.000 de persoane venite din alte ţări membre UE, iar 20.000 dintre ele solicită indemnizaţii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).