BusinessMagazin

Tag: Franta

  • ​Nicio cheltuială nu este prea mare pentru salvarea şi recâştigarea companiilor strategice

    În Franţa, un minim control al statului în giganţii corporate de importanţă strategică este regula. Naţionalizările nu sunt un tabu, mai ales în criză şi când mizele sunt mii de locuri de muncă sau bunăstarea cetăţenilor. În plină criză de energie, guvernul francez a anunţat că vrea să preia în întregime gigantul EDF, cea mai mare forţă nucleară civilă din Europa, care acum se confruntă cu probleme financiare şi cu datorii împovărătoare. Avea control aproape total, deţinând o participaţie de 84%, dar compania are nevoie de sprijin, iar populaţia are nevoie de energie ieftină sau care cel puţin să nu se mai scumpească. Anul trecut, în plină criză economică, când industria aeriană îşi începea lunga prăbuşire, guvernul francez a făcut o mutare care i-a permits să-şi dubleze participaţia la transportatorul aerian Air France-KLM pentru a salva compania.

    Pandemia şi crizele dau pretext astfel statului francez să-şi întărească controlul în companii cu operaţiuni în sectoarele strategice ale economiei, o politică îndelung criticată ca fiind o formă de intervenţionism care limitează piaţa liberă. Însă strategii asemănătoare au fost şi sunt îmbrăţişate, într-un fel sau altul, de diferite state europene şi de obicei sunt însoţite de discuţii şi controverse. Criza energetică arată naţiunilor europene că după 30 de ani de liberalizare securitatea energetică nu poate fi lăsată la mâna pieţelor. De aici ideea de a naţionaliza în întregime EDF. Dar implicaţiile acestei măsuri sunt mult mai complexe.

    De bailoutul acordat de statul francez companiei Air France-KLM a beneficiat doar subsidiara franceză, iar în schimbul intervenţiei guvernul de la Paris şi-a asigurat posibilitatea de a-şi majora pachetul de acţiuni de la 14% la 30%. Ceea ce Franţa a şi făcut, devenind astfel principalul acţionar al transportatorului aerian franco-olandez. Olanda nu a participat la majorarea de capital şi a rămas cu doar 9% din acţiuni. În Franţa, de activele corporate ale statului se ocupă Agence des participations de l’État (APE), Agenţia Participaţiilor Statului. Din datele instituţiei reiese că activele sale sunt concentrate, în funcţie de valoare, în special în sectorul energetic. Acolo, APE deţine participaţia statului la gigantul EDF. Pachetul de 84% din acţiuni valora anul trecut peste 29,6 mld. euro şi era cea mai valoroasă din portofoliul agenţiei. De asemenea, statul are aproape 24% din acţiunile companiei de energie Engie.

    Alt sector bine reprezentat este cel aerospaţial, unde APE deţine 11% din Airbus, pachetul de acţiuni valorând 8,6 miliarde de euro (dar acolo acţionari sunt şi alte guverne, precum cel al Germaniei), 25,7% din Thales  şi 11,2% din Safran. Thales şi Safran au acum o importanţă aparte pentru că au operaţiuni şi în industria apărării. Sectorul aerian este reprezentat şi de ADP, operator aeroportuar la care statul francez are peste 50% din acţiuni.

    Altă prezenţă notabilă în portofoliul APE este operatorul telecom Orange (13%, dar statul este prezent în acţionariat şi prin banca publică de investiţii Bpifrance). Orange a pornit pe drumul capitalismului ca operator naţional de comunicaţii. Nici acţionariatul statului la Renault (15%) nu trebuie să surprindă. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori şi un motor industrial major. Ispita globalizării a fost mare pentru grup, care şi-a întins operaţiunile de producţie peste mări şi ţări şi şi-a luat parteneri puternici. Unul este compania niponă Nissan, iar statul francez a văzut aici un risc ca străinii să influenţeze deciziile constructorului auto francez.

    În consecinţă, în 2015, sub ghidajul ministrului economiei, pe atunci Emmanuel Macron, guvernul şi-a majorat participaţia la Renault de la 15% la 19%. Participaţia Nissan era tot de 15%. Intenţia guvernului a fost evidentă.

    Statul şi-a redus între timp cota înapoi la 15%, iar Renault a trecut prin schimbări de conducere majore, scandaluri şi un bailout masiv în timpul pandemiei. APE este acţionar şi la FDJ (22%), companie de loterie şi Eramet (25,5%), cu operaţiuni în sectorul minier. Participaţiile la companiile de stat sunt populare din diferite motive. Cel mai des citat este siguranţa naţională, scrie Financial Times. Altele sunt protejarea faţă de concurenţa străină, protejarea şi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea regională sau profesională, acumularea de know-how şi furnizarea de servicii în situaţii de monopol natural. De asemenea, companiile de stat sau la care statul deţine participaţii semnificative, în general de peste 20%, pot folosi guvernelor ca sursă de finanţare, patronaj şi mijloc de influenţă politică. EDF a fost pusă de Macron în inima renaşterii nucleare franceze. Preşedintele vrea să facă din nou din Franţa o forţă globală a industriei nucleare civile. El a făcut clar şi faptul că o ţară nu poate fi putere nucleară militară fără o componentă civilă puternică. Iar după plecarea Marii Britanii din UE, Franţa a rămas cea mai mare putere nucleară militară a Europei. Acest lucru ar putea câtări greu în planurile lui Macron de a forma o armată europeană comună, separată de cea a NATO.

     

  • ​Franţa, noul lider al Europei

    Franţa are un rol principal şi în economia României. Este unul dintre principalii investitori.

    14 iulie, ziua Franţei. Ziua unui prieten vechi, a unui părinte al Europei moderne şi a forţei care vrea să asigure Uniunii Europene un viitor. Franţa a devenit de facto liderul Uniunii Europene după Brexit şi după plecarea de pe prima scenă politică a cancelarului german Angela Merkel.

    De asemenea, cu o economie mai protejată de forţele externe, Franţa a devenit în perioada de relansare postpandemică unul dintre principalele motoare de creştere al UE. Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a trezit astfel că duce o responsabilitate enormă, a singurului lider politic european de anvergură internaţională. Războiul Rusiei contra Ucrainei îi îngreunează şi mai mult povara, Franţa rămânând după Brexit cea mai mare putere militară a Uniunii.

    Macron are, de când a venit la conducerea ţării sale, o viziune despre o UE reformată, adaptată acum unor vremuri în care crizele se succed cu repeziciune, iar şocurile se acumulează. Franţa şi-a asumat un rol principal în noua ordine europeană post-Brexit şi post-Merkel şi post-pace.

    Franţa are un rol principal şi în economia României. Este unul dintre principalii investitori. Grupul francez Renault a adus Dacia pe prima scenă auto internaţională. Orange (Dialog), adusă în România de France Telecom în 1997, este unul din pionierii telefoniei mobile şi a ajuns liderul pieţei româneşti de profil. Carrefour a construit primul hipermarket din Bucureşti, în 2001.

    Companiile franceze sunt instalate într-un spectru divers al businessului românesc, de la imobiliare – Nhood, un pionier al viitorului -, la bănci, cu Société Générale, bricolaj, cu Leroy Merlin, şi sport, unde lider este Decathlon. Între Nhood, Decathlon şi alte afaceri franceze care au nevoie de spaţiu, există o legătură: primul transformă spaţiile ocupate de magazinele şi sediile acestor companii în locuri prietenoase cu viaţa. Se ocupă, cu alte cuvinte, de regenerarea imobiliară urbană. Franţa este importantă şi din altă perspectivă pentru economia românească: este printre puţinele ţări în care România exportă mai mult decât importă. 

  • Macron spune că îşi asumă acţiunile care au permis intrarea Uber pe piaţa transporturilor din Franţa

    “Dacă ar fi să fac din nou, aş face din nou. Trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva şomajului masiv. Îmi asum în mod absolut că m-am întâlnit cu directori de companii străine. Sunt mândru de acest lucru. Dacă s-au creat locuri de muncă în Franţa, sunt mândru şi voi face din nou mâine şi poimâine”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit postului BFMTV.

    Un membru al Parlamentului Franţei cere crearea unei comisii speciale pentru investigarea presupusei implicări a preşedintelui Emmanuel Macron în acţiunile de susţinere a companiei de transport urban Uber.

    Deputatul Alexis Corbière, membru al formaţiunii de stânga Franţa Nesupusă, cere crearea unei comisii de anchetă “pentru a obţine claritate” asupra acestei chestiuni. “Cred că este necesară o astfel de comisie, cred că necesitatea este enormă”, a declarat Alexis Corbière.

    Documente secrete obţinute de cotidianul The Guardian şi analizate alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists) şi de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidenţiază activităţile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. şi susţinerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru al Economiei devenit preşedinte al Franţei, şi Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.

    Cele aproximativ 124.000 de documente analizate, inclusiv 83.000 de emailuri şi 1.000 de stenograme ale conversaţiilor, din perioda 2013-2017, evidenţiază activităţi de lobby în valoare de 90 de milioane de dolari anual pentru a obţine susţinerea politicienilor europeni cu obiectivul perturbării serviciilor clasice de taxi din Europa şi al înlocuirii acestora. Documentele provin din perioada în care compania Uber era condusă de directorul general Travis Kalanick, forţat să demisioneze în 2017.

    Emmanuel Macron nu credea că UberPop, numele filialei din Franţa a companiei, avea vreun viitor, dar a acceptat să colaboreze pentru a modifica legislaţia de profil. “Funcţia lui l-a condus în mod natural la întâlniri şi la interacţiuni cu multe companii implicate în modificările fundamentale produse în acei ani în sectorul serviciilor, care au trebuit facilitate prin deblocarea unor obstacole administrative şi de reglementare”, a declarat un purtătorul de cuvânt al lui Emmanuel Macron.

  • Franţa se pregăteşte pentru întreruperea totală a aprovizionării cu gaze din Rusia

    Guvernul francez se pregăteşte pentru o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o consideră cel mai probabil scenariu, a declarat duminică ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire.

    Potrivit Reuters, Franţa este mai puţin dependentă de gazul rusesc decât alţi vecini de-ai săi. Doar 17% din necesar este asigurat prin livrări din Rusia.

    Cu toate acestea, o întrerupere ar fi problematică acum, deoarece producţia de energie nucleară a Franţei ar avea dificultăţi în a suplini deficitul, din cauza faptului că multe reactoare sunt în prezent oprite pentru întreţinere.

    „Cred că o întrerupere totală a livrărilor de gaz rusesc este o posibilitate reală… şi trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu”, a declarat Bruno Le Maire, în marja unei conferinţe economice şi de afaceri în sudul Franţei.

    „Ar fi total iresponsabil să ignorăm acest scenariu”, a mai spus el. Anterior, în cadrul conferinţei, el a descris o astfel de întrerupere a gazului rusesc drept „cel mai probabil scenariu”.

    Le Maire a declarat că prima linie de apărare este ca gospodăriile şi întreprinderile să reducă consumul de energie, apoi construcţia de noi infrastructuri care să permită transporturile de gaze naturale din străinătate.

  • Moţiune de cenzură contra Guvernului din Franţa, după eşecul electoral suferit de alianţa lui Macron

    – continuă –

  • Noul val de infecţii COVID din Franţa ar trebui să atingă vârful la sfârşitul lunii iulie

    `Vârful nu este încă aici, acest vârf al infecţiilor va fi probabil pentru sfârşitul lunii iulie”, a declarat Delfraissy pentru postul de radio RTL, conform Reuters.

    “Apoi, varianta BA.5 va reapărea, dacă nu va fi depăşită de o altă variantă …în toamnă”, a adăugat el.

    Franţa a raportat noi 124.724 de infecţii cu coronavirus în ultimele 24 de ore, faţă de 77.967 în urmă cu o săptămână.

    De asemenea, guvernul francez a recomandat săptămâna aceasta ca oamenii să înceapă să poarte din nou măşti de protecţie în zonele aglomerate, în special în transportul public, pentru a contracara ultima creştere a numărului de cazuri de COVID.

  • Criză energetică iminentă. Giganţii energetici francezi îndeamnă oamenii să reducă consumul

    Şefii marilor companii energetice din Franţa au îndemnat duminică persoanele fizice şi juridice să limiteze imediat consumul de energie electrică pentru a se pregăti pentru o criză energetică iminentă.

    “Trebuie să lucrăm împreună pentru a reduce consumul, în aşa fel încât să recăpătăm un spaţiu de manevră”, au declarat directorii executivi ai Engie, EDF şi Total într-o scrisoare deschisă publicată de săptămânalul Journal du Dimanche, conform Reuters.

    Scrisoarea invocă scăderile puternice ale livrărilor de gaze ruseşti, precum şi producţia limitată de electricitate din cauza problemelor de întreţinere.

    Franţa îşi propune să îşi umple instalaţiile de stocare a gazelor până la începutul toamnei, a declarat joi premierul Elisabeth Borne. În prezent, depozitele de gaze ale ţării sunt pline în proporţie de 59%.

    Invazia Rusiei în Ucraina a aruncat lumina reflectoarelor asupra dependenţei Europei de gazul rusesc, ceea ce a provocat o luptă pentru găsirea unor surse alternative de energie.

    Presa franceză a relatat în martie că guvernul se află în discuţii cu TotalEnergies în vederea creşterii capacităţii de a primi GNL, după ce Statele Unite au declarat că sunt pregătite să crească livrările către Europa.

    “Luarea de măsuri încă din această vară ne va permite să fim mai bine pregătiţi la începutul iernii viitoare, în special pentru a ne păstra rezervele de gaz”, au declarat directorii companiilor energetice, adăugând că eforturile de limitare a consumului ar trebui să fie “imediate, colective şi masive”.

    Franţa şi-a prelungit recent mecanismul de reglementare a preţurilor la gaze până la sfârşitul anului. Programat iniţial să funcţioneze până la sfârşitul lunii iunie, sistemul este menit să limiteze efectele creşterii preţurilor la energie asupra puterii de cumpărare a cosumatorilor.

  • Contrabanda cu ţigări a ajuns la un minim istoric în România. În Franţa a crescut fără precedent

    România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale consumului ilicit de ţigarete, cu o pondere de 7,9% din totalul ţigaretelor consumate în 2021, arată rezultatele unui studiu KPMG

    Preţul mai scăzut al ţigaretelor în România şi creşterea consumului de produse  ”fără fum” sunt printre factorii care au contribuit la scăderea consumului de ţigări de contrabandă sau contrafăcute

    Gregoire Verdeaux, Philip Morris International: ”Faţă de 2018, consumul ilicit de ţigarete a scăzut de la 15% la 7,9% în România. În paralel, piaţa de produse alternative a crescut de la 3% la 7%”

    Cei aproximativ 5 milioane de fumători din România au consumat, în 2021, un număr de 26,6 miliarde de ţigarete, iar 2,1 miliarde de ţigarete din consumul total (respectiv 7,9%) au fost ţigarete de contrabandă sau contrafăcute, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG, la comanda producătorului de ţigarete Philip Morris International.

    ”Rezultatele acestui studiu, pe care îl realizăm din 2006 încoace, încep să fie din ce în ce mai elocvente odată cu creşterea pieţei de produse alternative la ţigaretele tradiţionale. În anul 2018, în România consumul ilicit de ţigarete avea o pondere de 15% din totalul pieţei, iar raportul KPMG arată că în 2021 aceasta aproape că s-a înjumătăţit, la 7,9%, o performanţă remarcabilă. În aceeaşi perioadă, în România, cota de piaţă a produselor fără fum a crescut de la 3% în 2018 la 7% în 2021”, a explicat, într-un interviu acordat ZF, Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs în cadrul producătorului de ţigarete Philip Morris International.

    La nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, consumul de ţigarete a ajuns la 436,2 miliarde de ţigarete în 2021, din care 35,5 miliarde de ţigarete, respectiv 8,1% din total, l-a reprezentat consumul de ţigarete de contrabanda sau contrafăcute, mai arată rezultatele studiului KPMG. Un alt rezultat al studiului arată că majorările excesive ale preţurilor produselor tradiţionale din tutun duc la creşterea comerţului ilicit şi nu au un impact semnificativ asupra consumului. O arată exemplul Franţei, unde o creştere semnificativă a preţurilor la ţigări  a dus la o creştere abruptă a consumului de ţigări ilicite, de la 13% în 2017 la 29% în 2021.

    ”În Franţa prevalenţa fumatului a rămas în jurul a 33-34% din populaţie, nu s-a schimbat nimic fundamental în ultimii ani la acest capitol. Însă în ultimii ani au crescut taxele pe ţigarete şi astfel preţul unui pachet de ţigări a ajuns la 9,5- 10 euro per pachet, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Piaţa de consum ilicit din Franţa a crescut foarte mult, iar grav este că a crescut consumul de ţigări contrafăcute, nu de contrabandă. Lucrurile arată de parcă ar fi scăpat puţin de sub control. Guvernele statelor UE au pierdut, din comerţul ilicit de ţigarete, taxe în valoare de 10,4 miliarde de euro, din care Franţa e responsabilă de 6,2 miliarde de euro. Nu trebuie să fie Franţa un model, că tot se discută acum de o nouă legislaţie pentru taxarea ţigaretelor la Bruxelles”, a mai spus Gregoire Verdeaux, un executiv care a fost, în perioada 2008-2011, directorul adjunct de cabinet al preşedintelui Franţei de la acea vreme, Nicolas Sarkozy.

    În prezent, Comisia Europeană lucrează la revizuirea directivei care stabileşte cadrul de taxare pentru produsele din tutun (şi, prin urmare, de stabilire a preţurilor) în Europa, iar o propunere este aşteptată până în ultimul trimestru al anului 2022. Cel mai probabil, noua propunere ar acoperi şi produsele pe bază de tutun şi nicotină fără fum, cum ar fi ţigările electronice, produsele din tutun încălzit şi plasturii cu nicotină.

    ”Marea schimbare reflectată în raportul KPMG arată că producţia de ţigarete contrafăcute s-a mutat spre vestul Europei, în statele în care taxarea şi, implicit, preţurile ţigaretelor au crescut. Iar în 2022 datele raportului vor arăta impactul inflaţiei foarte mari, inflaţie care va afecta cu precădere persoanele cu venituri scăzute. O mare parte din populaţia cu venituri scăzute fumează ţigarete tradiţionale, iar pentru ei va fi un moment de răscruce: ori merg spre achiziţia de ţigarete de pe piaţa neagră, ori caută alternative la fumat”, a mai spus Gregoire Verdeaux.

    În România, Philip Morris are două entităţi (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe. Producător al ţigaretelor Marlboro, compania şi-a propus să înlocuiască ţigările tradiţionale cu produse cu risc redus şi a dezvoltat mai multe produse fără fum despre care susţine că sunt o alternativă mai bună pentru fumătorii români decât continuarea fumatului de ţigări convenţionale. IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat în România în octombrie 2015 şi a crescut constant din 2017 încoace. În prezent, circa 300.000 de români consumă IQOS. Compania a investit peste 600 de milioane de euro în fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacităţi de producţie a produselor din tutun încălzit.

    Principalii competitori ai Philip Morris sunt British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco.

     

     

     

     

     

  • Una dinte cele mai mari ţări europene trece printr-un nou val de COVID-19

    Franţa se confruntă cu un nou val de infecţii cu COVID-19 alimentat de noi variante ale bolii, a declarat miercuri şeful vaccinării franceze. Alain Fischer vrea să fie reintroduse măştile în transport.

    Alain Fischer a declarat la France 2 că nu există nicio îndoială că există din nou o recrudescenţă a pandemiei în ţară, adăugând că este pentru reintroducerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în transportul public.

    Noile infecţii au crescut constant de la sfârşitul lunii mai în Franţa, media pe 7 zile a cazurilor noi zilnice aproape că s-a triplat între cifra de 17.705 din 27 mai şi cea de 50.402 de marţi, potrivit Reuters.

    Cu toate acestea, media este 7 ori mai mică decât recordul de 366.179 atins la începutul anului.

    Numărul persoanelor spitalizate a scăzut sâmbătă la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni, de 13.876, dar a crescut cu 458 în ultimele trei zile, ajungând la 14.334, un maxim al ultimelor aproape trei săptămâni.

    Bilanţul COVID din Franţa a crescut marţi cu 56 de morţi în 24 de ore, ajungând la 149.162.

    Alte ţări europene, în special Portugalia, înregistrează, de asemenea, o creştere, din cauza a două noi subvariante Omicron BA.4 şi BA.5, care, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, sunt susceptibile de a deveni dominante în regiune.

    Variantele nu par să implice un risc mai mare de îmbolnăvire severă decât alte forme de Omicron, dar, întrucât sunt ceva mai infecţioase decât acestea din urmă, ar putea duce la o creştere a spitalizărilor şi a deceselor, a declarat ECDC.

    Tradiţional, există un decalaj de două săptămâni între noile cazurile şi tendinţele de spitalizare.

  • Unde se află cele mai frumoase şase sate din ţara noastră – GALERIE FOTO

    Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi.reşi!

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    5. Botiza

    În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

    Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

    Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

    6. Rimetea

    Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

    La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sec. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

    Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

    Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.