BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Ucraina va cere FMI suplimentarea ajutorului financiar

    O delegaţie condusă de ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, şi de preşedintele băncii centrale, Valeria Gontareva, va participa în această săptămână la reuniunea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale, care va avea loc la Washington.

    Obiectivul Ucrainei este adaptarea programului convenit cu organizaţiile financiare internaţionale la realităţile actuale şi atragerea unui nivel maxim posibil de noi resurse, pentru ca Ucraina să poată începe să se dezvolte economic şi să depăşească această perioadă extrem de dificilă, potrivit premierului.

    Pentru ca Ucraina să nu intre în incapacitate de plată, FMI a acordat în luna aprilie o linie de credit dee 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea tranşelor de ajutor este condiţionată de un program de reforme drastice şi nepopulare, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor pentru populaţie.

    La începutul lunii septembrie, FMI a recunoscut că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi insuficient din cauza conflictului cu speratiştii pro-ruşi din estul ţării, care a provocat din aprilie moartea a peste 3.600 de persoane.

    După armistiţiul intrat în vigoare pe 5 septembrie, luptele au scăzut în intensitate, dar continuă în anumite zone, precum aeroportul din Doneţk.

    “Din punct de vedere obiectiv, indicatorii economici din Ucraina sunt direct legaţi de războiul iniţiat de Rusia”, a spus Iaţeniuk.

    FMI a confirmat în această săptămână estimarea unei contracţii economice de 6,5% în acest an, în Ucraina, ţară aflată într-o cvasi-recesiune încă de la jumătatea anului 2012. Banca centrală a Ucrainei este mai pesimistă, anticipând un declin al PIB de 8,3% în 2014.

    Conflictul din estul Ucrainei a afectat în special producţia industrială, concentrată în regiunile Doneţk şi Lugansk, în condiţiile în care metalurgia şi industria minieră aveau deja dificultăţi înainte de această criză.

  • FMI a redus estimarea de creştere economică în zona euro pentru 2014 şi 2015

    În noile estimări publicate marţi în raportul World Economic Outlook, FMI anticipează pentru acest an o creştere economică de 0,8% a zonei euro şi de 1,3% în 2015, sub prognoza unui avans de 1,1%, respectiv de 1,5% al PIB-ului regiunii, publicată în luna iulie.

    Creşterea economică din zona euro rămâne slabă, cu riscuri persistente ca situaţia să continue, se arată în raport.

    “Există riscul ca redresarea să stagneze în zona euro, din cauza cererii în scădere şi a pericolului ca inflaţia redusă să se transforme în deflaţie. Acesta nu este scenariul de bază luat în considerare de FMI, dar dacă se va concretiza, atunci aceasta va fi principala problemă cu care se va confrunta economia mondială”, potrivit economistului şef al FMI, Olivier Blanchard.

    Inflaţia din zona euro nu va depăşi 0,5% în acest an şi 0,9% în 2015, sub ţinta de aproape 2% a BCE.

    Potrivit FMI, inflaţia din zona euro va rămâne sub ţinta BCE cel puţin până în 2019.

    Pentru Germania, FMI anticipează o creştere economică de 1,4% în acest an şi de 1,5% în 2015, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv cu 0,2 puncte sub estimările din luna iulie.

    Fondul a îmbunătăţit în schimb prognoza de creştere economică pentru Spania, cu 0,1 puncte procentuale, la 1,3% în acest an şi 1,7% anul următor.

    Situaţia Franţei şi Italiei nu este prea strălucită. În Franţa, creşterea PIB nu va depăşi în acest an 0,4%, fiind revizuită în scădere cu 0,4 puncte, pentru 2015 fiind anticipat un avans de 1%, cu 0,5 puncte sub ritmul prognozat în iulie.

    În Italia, economia se va contracta cu 0,2% în acest an, estimare redusă cu 0,5 puncte de FMI. Pentru 2015, Fondul anticipează o creştere a PIB de 0,8%, dar şi aceasta este cu 0,3 puncte procentuale sub estimarea din iulie.

    La nivel mondial, Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de creştere economică cu 0,1 puncte pentru acest an, la 3,3%, iar pentru 2015 cu 0,2 puncte, la 3,8%.

    În cazul Statelor Unite, estimarea a fost îmbunătăţită cu 0,5 puncte pentru 2014, la 2,2%, iar pentru 2015 a fost menţinută la 3,1%.

    Fondul a menţinut prognozele pentru economia Marii Britanii la 3,2% în acest an şi 2,7% în 2015.

    Pentru Rusia, FMI a menţinut estimarea de creştere economică din 2014 la 0,2%, dar cea pentru anul viitor a fost redusă cu 0,5 puncte, la 0,5%.

    China va consemna în acest an o creştere a PIB de 7,4%, iar în 2015 de 7,1%, estimări similare cu cele făcute de FMI în luna iulie.

  • Companiile de stat se scufundă în datorii istorice, în loc să creeze locuri de muncă şi să genereze profit

    Au fost de-a lungul timpului adevărate „pietre de moară“ atârnate de bugetul statului. Au ajuns şi în vizorul FMI, care a avertizat că ascensiunea continuă a datoriilor acestora ameninţă stabilitatea fiscală şi creşterea economică.

    Marile companii de stat care deţin monopoluri în producţia de energie, transportul de gaze sau transportul feroviar au cochetat de-a lungul timpului mai mult cu pierderile decât cu profiturile. Iar datoriile acumulate de aceste firme (la buget sau către diverşi furnizori) în raport cu volumul lor de activitate – cifra de afaceri  generată sau total active – s-au apropiat în ultimii ani de pragul de 50%.

    Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este acţionar majoritar reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, a avertizat în mod repetat Consiliul Fiscal. În cazul în care acestea nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice, prin creşterea deficitului bugetar

    Cele 1.086 de companii cu capital majoritar de stat care şi-au raportat bilanţurile la Ministerul Finanţelor au avut anul trecut o contribuţie de doar 4,4% la cifra de afaceri totală din economie, în timp ce restanţele accumulate de aceste firme au ajuns la aproximativ 20% din totalul arieratelor din economie, de 112,7 mil. lei. Deşi ponderea arieratelor întreprinderilor de stat rămâne la un nivel ridicat, aportul lor la valoarea adăugată brută în economie se menţine modest (10,5%), aproape de minimul înregistrat în anul 2008 (10,7%), după cum reiese din statisticile Consiliului Fiscal.

    Stocul de arierate totale pentru cele peste 1.000 de companii de stat identificate reprezenta anul trecut 3,6% din PIB, cele mai multe fiind datorii către stat.

    Evoluţia performanţelor companiilor de stat a fost o permanentă dezamăgire pentru misiunile de evaluare ale experţilor FMI, derulate în cadrul acordurilor parafate cu autorităţile române. Jeffrey Franks, americanul care a condus din 2009 până în vara anului 2012 negocierile FMI cu România, a catalogat companiile de stat ca fiind „o minge uriaşă de plumb“ care trage economia în jos şi a susţinut că progresele înregistrate de autorităţile române în privinţa acestor entităţi sunt insuficiente. Toţi negociatorii-şefi ai FMI au cerut reformarea, privatizarea sau lichidarea acestor companii. FMI apreciază că reformarea compani-ilor de stat este crucială pentru a aduce investiţii private atât de necesare şi know-how managerial pentru a restabili viabilitatea financiară a companiilor

    Costisitorul proiect „CEO privat la stat“ a întârziat să-şi arate eficienţa, nereuşind să iasă complet de sub influenţa politicului. Proiectul „CEO privat la stat“ a fost lansat în anul 2011, iar de atunci şi până în prezent tentativele de a pune un manager cu experienţă de business la conducerea unei companii de stat au fost de cele mai multe ori sortite eşecului. În viziunea FMI, companiile de stat ar trebui să devină un motor de creştere economică, nu să o tragă în jos.

    Arieratele firmelor de stat au avansat de la 17 mld. lei în 2008 la 22 mld. lei în 2013, în timp ce datoriile totale ale companiilor private au ajuns anul trecut la aproape 90 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de 2008, potrivit Consiliului Fiscal. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.

    Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, reflectând parţial şi datoriile istorice acumulate, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate). Furnizorii ocupă locul al doilea în rândul creditorilor companiilor de stat în anul 2013, suma datorată de acestea fiind de 5,9 mld. lei (1% din PIB şi 26% din total arierate).

    La sfârşitul anului 2013 exista o datorie neplătită a întreprinderilor de stat către bugetul consolidat de aproape 2% din PIB. Primele 10 com-panii de stat ierarhizate din punctul de vedere al plăţilor restante însu-mea-ză circa 60% din totalul ariera-te-lor companiilor de stat, datoriile fiind concentrate în special în sectoa-rele feroviar, minier şi cel al indus-tri-ei chimice. „Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăţi restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia din urmă probleme de lichiditate şi să frâneze creşterea economică“, susţine Consiliul Fiscal. Surprinzător, anul trecut unele dintre marile companii de stat au dat de înţeles că au învăţat să facă profit. Cele mai mari 20 de companii de stat au terminat anul 2013 cu un câştig cumulat de aproape 350 mil. euro, după pierderile de 85 mil. euro adunate în 2012. Aducerea rezultatului cumulat în teritoriul pozitiv a fost susţinută de Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care au fost în topul profiturilor. Iar în ţara fără autostrăzi, Compania de Autostrăzi a devenit a treia firmă de stat ca profitabilitate. Rămâne de văzut dacă revenirea rezultatelor unor companii pe plus a fost doar o întâmplare sau este vorba despre o strategie de redresare.

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • Premieră în acordul cu FMI: Guvernul şi BNR merg la Bruxelles pentru următoarea evaluare, fără participarea Preşedinţiei

    “Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă între zece zile şi două săptămâni, negocierile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, începând de marţi, 16 septembrie, şi până vineri, 19 septembrie.

    Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE de către Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.

    Guvernul României va fi reprezentat, potrivit programului actual, la nivel de miniştri, dar nu este exclus ca la ultimele discuţii, din 19 septembrie, să participe şi premierul Victor Ponta, au menţionat sursele.

    Banca Naţională a României va fi reprezentată la nivel de conducere de către guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Cristian Popa.

    Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu  5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.

    Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printra care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

    În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.

    O altă temă importantă a ultime zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Autorităţile române intenţionează să amâne cu doi ani calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, negociat în cadrul acordului cu FM, CE şi BM.

    Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    “Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie”, a afirmat şeful Executivului.

    Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.

    Misiunea comună a arătat în acele discuţii că planurile autorităţilor sunt nerealiste, mai ales din perspectiva execuţiei bugetare de până atunci, dar şi în ceea ce priveşte bugetul pentru 2015, când trebuie realizată o nouă reducere a deficitului bugetar, de la 2,2% din PIB la 1,4% din PIB, concomitent cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, declara ulterior că proiectul de buget pentru 2015 nici nu va putea fi eleborat până spre sfârşitul anului, atunci când se vor cunoaşte mai bine mai mulţi indicatori macroeconomici.

    Mai mulţi analişti contactaţi de MEDIAFAX apreciază că există un mare risc ca acordul cu FMI să fie rupt dacă Executivul va pune în aplicarea toate promisiunile electorale, inclusiv majorări de pensii şi salarii.

  • FMI: Programul de salvare a Ucrainei, de 17 miliarde dolari, ar putea fi insuficient

    “Pornim de la ipoteza că situaţia se va detensiona în lunile viitoare”, a declarat Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, el evocând într-un comunicat o situaţie extrem de dificilă.

    El a adăugat că dacă această ipoteză nu se va concretiza, FMI va trebui să revizuiască anumite elemente din strategie şi viabilitatea programului ar putea depinde de suplimentarea ajutorului din partea partenerilor internaţionali ai Ucrainei.

    Fondul a aprobat Ucrainei, în luna aprilie, o linie de finanţare în valoare de 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program de ajutor occidental de 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea ajutorului din partea FMI depinde de aplicarea de către Ucraina a unui program de reforme draconice şi nepopulare, precum reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor.

    FMI a aprobat vineri furnizarea celei de-a doua tranşe de ajutor, în valoare de 1,4 miliarde de dolari, dar a notat că luptele din estul Ucrainei au făcut ca autorităţile cde la Kiev să nu poată respecta toate angajamentele asumate.

    “Mediul economic a devenit mult mai dificil decât în momentul aprobării programului”, a spus Thomsen.

    El a menţionat între riscuri luptele din estul ţării cu separatiştii pro-ruşi, dar şi conflictul cu Rusia privind preţul gazelor, care va înrăutăţi situaţia în timpul iernii.

    FMI anticipează că economia Ucrainei se va contracta în acest an cu 6,5%, iar inflaţia va atinge 19%.

    Luptele dintre forţele ucrainene şi pro-ruşi au loc în bazinul carbonifer Donbass, centrul industrial al ţării care asigură 15% din PIB.

    În regiunile Doneţk şi Lugansk, FMI prognozează în acest an o contracţie economică de 15%-20% din PIB.

  • Şefa FMI, Christine Lagarde, a fost pusă sub acuzare pentru neglijenţă în serviciu într-un scandal de corupţie

    Lagarde a declarat pentru AFP că nu îşi va da demisia de la conducerea FMI, dar că va informa board-ul instituţiei în legătură cu situaţia actuală.

    Cazul de corupţie în care Lagarde este inculpată datează de pe vremea în care directorul FMI ocupa funcţia de ministru al Finanţelor şi Economiei. Atunci, statul francez a plătit despăgubiri în valoare de 400 de milioane de euro omului de afaceri Bernard Tapie, în urma unui arbitraj dispus de către Lagarde.

    Arbitrajul viza rezolvarea litigiului dintre Tapie, un apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarcozy, şi banca Credit Lyonnais asupra vânzării de către aceasta a unei participaţii deţinute de omul de afaceri la compania de echipament sportiv Adidas.

    Lagarde a fost interogată timp de mai multe ore marţi de către magistraţi de la Curtea de Justiţie din Franţa, singura instanţă judiciară ce poate ancheta şi judeca un membru al guvernului pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului.

    Directorul FMI a susţinut întotdeauna că a acţionat “conform legii” în situaţia respectivă, după ce în 2013 a fost pusă de către instanţa franceză sub statutul de martor asistat, situaţie intermediară între cea de martor şi cea de persoană investigată.

    Până în prezent, FMI a susţinut-o pe Lagarde, însă lucrurile s-ar putea schimba, în condiţiile în care aceasta a fost inculpată pentriu neglijenţă, un delict pedepsit de legea franceză cu un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro.

    Lagarde este director general al FMI din 2011, când a preluat conducerea instituţiei de la Dominique Strauss-Kahn.

     

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

  • Anul negru al economiei ucrainene

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar şi că ambiţiile Moscovei vizează şi alte regiuni apropiate de graniţă, precum Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei şi a Georgiei.

    În aceste condiţii, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic şi şefului diplomaţiei poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securităţii în special pentru Polonia şi ţările baltice, cu creşterea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste ţări şi înfiinţarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar şi a Ucrainei, al cărei preşedinte va fi invitat şi el să participe la reuniune.

    Chiar şi fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forţelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forţele guvernamentale şi rebelii ruşi din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 şi cu 2,3% faţă de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obişnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.

    În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda naţională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acţionari ucraineni privaşi, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale şi 11% de bănci ruseşti.

  • FMI cere Germaniei să facă mai multe proiecte cu bani publici

    FMI a majorat prognoza de creştere economică a Germaniei de la 1,7% la 1,9% pentru 2014 şi de la 1,6% la 1,7% pentru 2015, oricum sub estimările oficiale de la Berlin de 1,8%, respectiv 2%.

    Interesant este faptul că Fondul a repetat recomandările din primăvară adresate guvernului german de a majora anual investiţiile publice cu câte 0,5% din PIB pe o perioadă de patru ani, pe motiv că “ar creşte în mod durabil economia şi ar avea efecte benefice asupra restului zonei euro”.

    O majorare a investiţiilor publice cu 0,5% din PIB ar însemna cheltuieli de până la 14 mld. euro numai în 2014. Cancelarul Angela Merkel a planificat însă pentru următorii patru ani investiţii suplimentare în infrastructură de numai 5 mld. euro.