Tag: FMCG

  • Farmec: Lider in categoria produselor de ingrijire faciala

    Pe segmentul cremelor de fata, produsele Gerovital, Farmec si Aslavital au insumat o cota cantitativa de 26,69%, plasand Farmec in topul producatorilor de cosmetice. In acelasi timp, pe segmentul demachiantelor, Farmec detine o cota cantitativa de 31,99% si o cota valorica de 21,27%.

    Conform rezultatelor companiei de cercetare de piata Nielsen, in categoria produselor de ingrijire corporala, vanzarile Farmec au inregistrat o crestere cantitativa de 15% si o crestere valorica de 20%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, consolidarea prezentei Farmec in aceasta categorie fiind datorata in principal rezultatelor inregistrate la cremele de maini.
    Farmec a realizat in primele 4 luni ale anului o cifra de afaceri de 26,5 milioane lei, in crestere cu 3% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    „Primele patru luni au indicat faptul ca romancele isi restabilesc prioritatile in ceea ce priveste bugetul familial, dar nu renunta la ingrijire personala si la intretinere,” explica Mihaela Turdean, director general al Farmec. „Am iesit pe piata cu o serie de produse noi, care au avut performante bune si au antrenat vanzarile intregului portofoliu. In plus, masurile addministrative juste pe care le-am luat – de mentinere a costurilor sub control si de corelare stricta a productiei cu vanzarile – ne-au permis sa pastram nivelul rezonabil al preturilor la raft si sa conservam loialitatea clientilor chiar pe o piata cu turbulente.”

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producator 100% romanesc de cosmetice, detine marci recunoscute international, printre care se regasesc Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, Gerovital Plant, Aslavital, Farmec, Aslamed, Doina, Ada, Obsesie, Athos si Dermofarm. Din iunie 2008, Farmec detine drepturile integrale asupra marcii Gerovital, in urma achizitionarii lor de la compania Gerovital Cosmetics.
    Principalii concurenti ai Farmec sunt L’Oreal, Beiersdorf, Elmi Prodfarm (producatorul cosmeticelor Elmiplant) si Gerocossen.
     

  • O romanca de 31 de ani este noul director financiar de la Danone



    Monica Constantinescu este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    Monica Constantinescu a fost anterior (ianuarie 2008) promovata pe postul de manager financiar, post pe care l-a detinut pana anul acesta. In calitate de director financiar, ea se ocupa de coordonarea intregului departament financiar, fiind in acelasi timp si membru in Consiliul Director al Danone Romania.

    “Imi doresc (…) sa mentinem trendul ascendent al rezultatelor financiare din ultimii ani si sa depasim constrangerile impuse de situatia de criza economica, prin care suntem nevoiti sa trecem” a declarat Monica Constantinescu.

    Licentiata a ASE, Constantinescu si-a inceput cariera in 2000, ca asociat asistent la PricewaterhouseCoopers. In 2003 a fost promovata ca asociat senior, iar in 2004 a devenit asistent manager. Ea este membru al ACCA (Association of the Chartered Certified Accountants – UK), membru al Camerei Auditorilor Financiari si incepand cu anul 2008, membru IIA (Institute of Internal Auditors – SUA).

    Danone Romania a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de peste 422 milioane lei si se plaseaza in primul esalon al procesatorilor de lactate, alaturi de Friesland Foods Romania, Albalact si Lactalis (care a preluat anul trecut compania Dorna, dezvoltata de omul de afaceri Jean Valvis).
     

  • Finantare pentru Scandia

    Liderul pietei nationale de conserve din carne, Scandia Romana, a obtinut un credit de finantare in valoare de 32,5 milioane de euro. Acesta include o transa pe termen scurt si una pe termen lung si va fi utilizat pentru terminarea noii fabrici. Noua fabrica este situata in afara Sibiului, la 300 m distanta de autostrada care in momentul de fata este in constructie. Este un proiect greenfield, cu o valoare totala a investitiei de aproximativ 50 milioane de euro.

    Cea mai mare parte din aceasta suma este reprezentata de cladirea propriu-zisa si de specificatiile tehnice ale acesteia. Echipamentele tehnice si liniile de productie sunt estimate la aproximativ 10 milioane de euro. Fabrica se intinde pe o suprafata de 16.000 de metri patrati si include depozite, doua unitati de productie, una de conserve si o alta de mezeluri. Scandia devine astfel una dintre putinele companii din Romania care in contextul crizei a primit atat finantare bancara, cat si o schema noua de finantare pentru piata romaneasca. "Am stabilit de comun acord cu bancile ca programul de amortizare sa urmeze un plan de rambursare de 10 ani, in conditiile returnarii la finalul celui de-al cincilea an a jumatate din suma imprumutata", a declarat Luis Morais , CFO Scandia Romana.

    Robert Redeleanu, CEO la Scandia Romana a declarat ca fabrica va fi pusa in functiune pana la 30 septembrie 2009, iar productia la capacitate maxima va incepe in primul trimestru al anului 2010. In primul trimestru al acestui an, Scandia Romana a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 9,7 mil. euro, in scadere cu 3% in euro fata de perioada similara a anului trecut, cand a anuntat o cifra de afaceri de 9,9 mil. euro. Cifra de afaceri a producatorului de conserve din carne Scandia Romana a urcat in 2008 la 197,9 milioane lei (aproximativ 60 de milioane de euro), in crestere cu 19% fata de afacerile derulate in 2007, conform unui comunicat al companiei.
    Cresterea cifrei de afaceri s-a datorat vanzarilor puternice inregistrate de marcile de pateu Bucegi si Sibiu. Potrivit datelor disponibile la Registrul Comertului, Scandia este detinuta de Elga Comert, filiala locala a companiei elvetiene Elga Suisse Alimentari, cu activitati in industria alimentara.

  • Un salam bun de criza

    Celui care a creat reteta salamului cunoscut acum ca “de Sibiu” nici nu i-a trecut prin minte ca, peste aproape o suta de ani, doua firme isi vor disputa drepturile asupra retetei lui. Saptamana trecuta, Caroli Foods a scos pe piata Salam de Sibiu, invocand la lansare numele “celebrului Filippo Dozzi”, inventatorul retetei. Referirea la producatorii originali a fost facuta in virtutea “unei abordari de marketing”, dupa cum au declarat ulterior reprezentantii companiei.

    Initial numit Salam de vara, produsul a capatat denumirea actuala din pricina faptului ca era vamuit la Sibiu, prima mentiune sub acest nume fiind facuta in 1932 intr-o comanda a lui L. Patac, furnizor al Curtii Regale, catre fabrica fratilor Dozzi din Sinaia. Pret de aproape un secol, reteta si procesul tehnologic au fost pastrate in fabrica de la Sinaia, aflata acum in proprietatea grupului de firme Angst, afirma Sorin Minea, presedintele grupului cu activitati in domeniul procesarii carnii. Ca replica la actiunea de marketing a concurentilor, Angst sustine ca poate atesta documentar ca este primul producator al acestui tip de salam.

    Referirea la traditie, la vechime, este menita sa puna consumatorul in relatie cu un produs ce ofera familiaritate si incredere, decripteaza Stefan Liute, strategy director la firma de branding Grapefruit. “Obisnuinta inseamna adeseori macar a include brandul respectiv pe lista de optiuni de cumparare, daca nu chiar a-l transforma in singura alegere”, declara Liute, care e de parere ca romanii mai in varsta sunt mai atasati de marcile traditionale decat tinerii.

    Care este totusi miza acestei lupte in declaratii, din moment ce pe piata erau deja sapte firme ce fabrica faimosul mezel? Dupa spusele lui Minea, vanzarile de salam de Sibiu inseamna cam 5% din cifra de afaceri realizata de Angst, care a ajuns anul trecut la 66 de milioane de euro. Un calcul rapid indica vanzari de nici 3,5 milioane de euro, in conditiile in care compania detine cam o treime din toate vanzarile acestui tip de salam, plasate la “80-90 de tone pe luna”, dupa cum afirma presedintele companiei, citand date ale Institutului National de Statistica.

    Prin urmare, valoarea totala a vanzarilor in aceasta nisa se invarte in jurul a 10 milioane de euro, raportat la o piata a carnii si a preparatelor din carne apropiata de un miliard de euro anual. Insa competitia se ascute, iar criza face deja primele victime si printre mezelari: Dumitru Stefanescu, proprietarul producatorului de mezeluri din vanat Stenyon, a cerut intrarea in insolventa a companiei sale, dupa ce nu a mai putut acoperi datoriile de aproximativ 3 mil. euro acumulate in ultimii ani.
    Nu e de mirare ca producatorii nu ignora nicio varianta de crestere a vanzarilor. “Companiile au vazut in salamul de Sibiu, care are vanzari constante, o oportunitate de a mai vinde ceva”, afirma Minea. Pentru lansarea noului salam, grupul Caroli a cheltuit 50.000 de euro, in special in scopul “recuperarii retetei originale si cercetarea asociata”, conform declaratiilor lui Andrew Taylor, vicepresedinte comercial al Caroli Foods. Numai pentru serii succesive de testari a fost necesara o perioada de un an, a mai precizat Taylor.

    Cei sapte producatori de salam de Sibiu, printre care se numara Angst, Agricola Bacau, Salonta, Reinert si Aldis, s-au reunit intr-un grup menit sa impuna respectarea retetei si a procedeului de fabricatie pentru un produs ce are calitatea de brand national. Asocierea lor are acum valoare mai degraba pe hartie, dar s-ar putea traduce in vanzari de mai multe zeci de milioane de euro daca si-ar gasi drumul la export. Pentru ca “salam de Sibiu” si “carnati de Plescoi” (care genereaza vanzari si mai mici) sunt singurele nume romanesti din intreaga industrie a carnii care au calitatea de brand national, asa cum numele de sampanie poate fi atribuit doar vinului spumant produs in regiunea franceza Champagne.

    In privinta denumirilor de origine controlata, domeniul carnii este cel mai sarac, pentru ca, din toate cele 76 de nume recunoscute de UE, doar doua revin procesatorilor din bransa. In schimb, procesatorii de lactate sunt mai castigati, avand drepturi de fabricatie pentru cateva zeci de produse – laptele Cedra de Apuseni, casul de Baschiu, branza de Manastur, cascavalul de Rucar sau telemeaua de Huedin. Dar si in domeniul lactatelor piata produselor nationale are vanzari reduse fata de volumele cu care lucreaza in mod obisnuit producatorii din aceasta piata. Cedra, Rucar sau Manastur cumuleaza anual vanzari ce se plaseaza, conform unor estimari, la doar cateva zeci de milioane de euro.

    Grupul celor sapte producatori de salam de Sibiu tinteste tocmai aceasta miza: exportul unui produs premium, pe piete ce s-ar putea dovedi mult mai generoase decat cea din Romania. Totusi aceasta sansa de crestere a afacerilor poate fi periclitata, semnaleaza Minea, pentru ca exista pericolul ca brandul sa fie distrus prin nerespectarea conditiilor de productie, “asa cum s-a intamplat de exemplu cu parizerul si cu salamul de vara”: reteta initiala a parizerului – un produs premium la inceput -, conceputa in urma cu 70-80 de ani, a suferit modificari succesive, ajungand sa inglobeze, din ratiuni economice, ingrediente ieftine, inclusiv resturile ce nu pot fi folosite la alte produse.

    In cazul salamului de Sibiu, procesul de fabricatie este dificil, iar maturarea cere in jur de 80 de zile, pentru aceasta etapa fiind nevoie de depozite mari, care nu sunt folosite in cazul preparatelor fierte, de exemplu, cum sunt crenvustii sau sunca de Praga.
    Prin urmare, este un produs scump si orice greseala in procesul de productie poate fi depistata abia peste o luna de la inceputul perioadei de maturare, cand intregul lot e compromis si pierderea este irecuperabila.


    Denumire de origine protejata

  • Noul presedinte al berii

    Noul presedinte preia conducerea Asociatiei de la Shachar Shaine, presedinte al companiei United Romanian Brewers Bereprod, care a coordonat Asociatia in perioada aprilie 2008 – iunie 2009.

    Stephan Maria Weber detine functia de presedinte al companiei Ursus Breweries din 2007, iar din 2003 este director de vanzari in cadrul companiei SABMiller Europe. Inainte de a se alatura SABMiller a mai lucrat pentru Procter&Gamble si British American Tabacco.

    Asociatia "Berarii Romaniei" a fost fondata in 2004 si reprezinta cea mai mare organizatie de profil din Romania, care acopera peste 80% din industria berii. Asociatia are drept scop promovarea intereselor comerciale ale membrilor sai, incurajarea competitiei loiale si educarea consumatorilor cu privire la consumul de bere.
     

  • Tetra Pak: consumul de lapte va creste in urmatorii trei ani

    Dennis Jonsson, Presedinte si CEO al Tetra Pak Group spune: “Ne asteptam ca manifestarea a doua tendinte sa influenteze consumul de lapte in urmatorii 3 ani: predilectia pentru lapte ambalat si dezvoltarea pietelor emergente”. Pietele emergente contribuie cu aproape 96% la consumul global.

    Responsabile in cea mai mare masura de cresterea globala a industriei lactatelor sunt pietele emergente precum Pakistan, China si Orientul Mijlociu. Aceste tari experimenteaza cea mai rapida dezvoltare a consumului, datorita cresterii populatiei si a venitului gospodariei, aparitia de noi trend-uri in alimentatie si constientizarea beneficiilor consumului de lapte. In perioada 2005 – 2008, in China consumul de produse lactate lichide a crescut cu o rata anuala de 13,4%, ajungand la un nivel record de 27 miliarde litri in 2008, chiar 39,4 miliarde litri daca adaugam si produsele lactate alternative din soia, orez, cereale si alte seminte.
    Laptele ambalat va reprezenta 72% din consumul global in 2012.

    Un alt factor de crestere a carui prezenta se face simtita mai ales in pietele emergente, este reconsiderarea modului in care produsele lactate lichide sunt ambalate si cosumate. Din 2005 pana in 2008, laptele neambalat a scazut ca pondere in consumul global cu 1,8%.

    In aceeasi perioada ponderea laptelui UHT a crescut cu 3,2% in consumul mondial de produse lactate lichide. Tetra Pak estimeaza o crestere anuala (CAGR) a consumului de lapte UHT de 5.2% pana in 2012, reprezentand in cifre absolute 70 miliarde litri. De fapt, laptele ambalat reprezinta motorul cresterii categoriei din care face parte (produse lactate lichide). Se anticipeaza ca pana in 2012, ponderea laptelui ambalat in consumul mondial va ajunge la 72%.

    Aceasta previziune este inclusa in Tetra Pak Dairy Index (Indexul Lactatelor), un raport recent, cu aparitie bianuala. In documentul mentionat sunt semnalate tendintele actuale din industria laptelui, pe baza carora procesatorii de lapte sau retailerii isi pot forma o opinie asupra oportunitatilor de crestere.

    Mai mult de 31% dintre consumatori pun pe locul intai grija de a avea destui bani pentru plata facturilor si a unui trai decent, conform unei cercetari recente, efectuate de GfK Roper Consulting. In conditiile actuale, anticipam ca majoritatea consumatorilor se va concentra asupra nevoilor de baza, a spus Dennis Jönsson: “De exemplu, s-ar putea sa inlocuiasca produsele lactate cu valoare adaugata cu lapte simplu sau se vor orienta catre marci ori marci de magazin. Chiar si in conditii vitrege, consumul de lapte va creste, sub forme previzibile in viitor”.
     

  • URBB ataca piata apelor minerale

    Proiectul Greenfield de constructie a noii fabrici, amplasata in localitatea Bilbor, judetul Harghita, la 12 Km. de Borsec , pe drumul intre Toplita si Vatra Dornei, a fost deja demarat, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs sa fie produse primele sticle. Investitia totala depaseste 10 milioane de euro.
     

    "Intrarea URBB pe piata apei minerale face parte din strategia de dezvoltare a companiei pe piata bauturilor. Brandul pe care il vom dezvolta va pastra caracteristicile produselor din portofoliul nostru, fiind o marca premium", a declarat Shachar Shaine, Presedinte URBB & Carlsrom Beverage.
     

    Portofoliul companiei cuprinde exclusiv marci internationale: Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fara alcool, Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny, Orangina si Granini.
     

    Piata berii din Romania este foarte competitiva, fiind prezente cele mai mari companii de la nivel international. Cei mai mari producatori sunt Heineken Romania, Ursus si Inbev (fosta Interbrew).
     

  • GMP PR a semnat cu PepsiAmericas

    GMP PR va oferi PepsiAmericas servicii de consultanta, media relations, managementul situatiilor de criza, comunicare interna, organizare de evenimente si sprijin in dezvoltarea si implementarea programelor CSR. "PepsiAmericas este o companie cunoscuta in primul rând prin brandurile sale. Obiectivul nostru din acest an este sa prezentam publicului povestea din spatele business-ului de succes din România”, a declarat Ioana Manoiu, managing partner GMP PR.

    In România, PepsiAmericas produce si distribuie marcile Pepsi, Pepsi Max, Pepsi Light, Mountain Dew, Mirinda, 7up, Lipton Ice Tea, Gatorade, Prigat si Roua Muntilor si are 1250 de angajati. PepsiAmericas a intrat pe piata din România in 2006, când a achizitionat compania locala de imbuteliere, Quadrant Amroq Beverages, care detinea si drepturile de distributie pentru brandurile PepsiCo si Prigat. Din portofoliul GMP PR mai fac parte clienti precum Ericsson România, Toyota, Apa Nova, Romtelecom sau A&D Pharma.

  • Alexandra Gatej pleaca de la Unilever South Central Europe

    Gatej a preluat functia de presedinte la Unilever South Central Europe la sfarsitul anului 2005, una dintre cele mai recente realizari ale sale in aceasta functie fiind preluarea brandului Napoca de la Friesland Foods si intrarea puternica pe piata de inghetata din Romania. Succesorul la conducerea Unilever in Europa Centrala si de Sud va fi anuntat in curand, au anuntat oficialii companiei pe 21 mai.

  • New Wine for Connoisseurs

    In an interview given to BUSINESS Magazin, the otherwise discreet businessman, who does not want to have his photo taken, told the story of the business he founded 17 years ago together with his partner Bogdan Costachescu (an oenologist and owner of 10% of Davino).

    Catalin Paduraru, a wine critic and one of the shareholders of Vinexpert retailer, says ”Davino has seen the most spectacular evolution among all wines launched on the market over the last few years (since 2000 i.e.). ”In 1992 I started a wine import and distribution business, but I had always wanted to be involved in production,” says Balaban, who put the first bottle of Davino wine on the market in 2000. Since then, the brand has become known, especially among connoisseurs. Starting in 2006, Balaban has taken Davino out of the regular retail circuit, and has sold it only on the on-premise segment (hotels, restaurants and catering).


    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican