BusinessMagazin

Tag: fashion

  • Fashion GAP in Romania

    Compania care detine franciza la nivelul Europei de Sud-Est, Marinopoulos Holding, are in plan investitii de peste 1 milion de euro in acest an, pentru lansarea pe piata locala a 2-3 magazine in total. Primul magazin, deschis in centrul comercial Baneasa Shopping City din Bucuresti, are o suprafata de 720 de metri patrati.

    Reprezentantii Marinopoulos nu au furnizat date despre asteptarile de business ale companiei pentru acest an. Intrarea pe piata romaneasca a Gap face parte din strategia de extindere a companiei la nivel mondial, care vizeaza incheierea de acorduri de francize pentru marcile Gap si Banana Republic in Asia, Europa de Est si Orientul Mijlociu.

    „Avem incredere deplina in popularitatea marcii si in succesul sau pe plan local”, argumenteaza Stelios Skordalakis, Marketing Manager la Marinopoulos Romania, decizia de lansare a celui de-al doilea magazin Gap in Romania, la inceputul lunii iunie, in Plaza Romania.

    „E posibil sa mai deschidem un al treilea magazin, dar suntem in acelasi timp atenti si la evolutia situatiei economice. De asemenea, vizam si aducerea brandului Banana Republic in viitorul apropiat.” Marketing managerul Marinopoulos spune ca urmareste sa deschida in Romania magazine de minim 700 de metri patrati si care reunesc in format „combo”, marci destinate tuturor categoriilor de clienti (Gap, GapKids, babyGap si GapBody).

    „Vom deschide magazine separate (destinate unei singure marci din cele patru ale Gap –n.r.) doar in orasele in care nu vom gasi suficient spatiu pentru un magazin combo de peste 700 m.p.” Gap Inc., retailerul american cu o istorie de 40 de ani, detine o retea de peste 3.100 de magazine la nivel mondial, prin care vinde marcile Gap, Banana Republic, Old Navy si Piperlime. Compania a finalizat anul 2007 cu incasari de 15,8 miliarde de dolari la nivel mondial. Marinopoulos Holding, partenerul Gap pe Europa de Sud-Est, mai detine in Romania francizele Starbucks, Sephora, Marks&Spencer.
     

    Cititi aici mai multe despre cum a ajuns GAP intr-un fir de ata.
     

  • Supermodels and financial crisis

    Last September, Romanian top model Diana Dondoe was on the cover of the first issue of the lifestyle supplement of the Wall Street Journal (WSJ) business daily. Although the headlines of the newspapers she was dressed in (Diana wore a dress created by designer Roland Mouret and made entirely of Wall Street Journal pages) announced the recession, the crisis in Romania was nothing more than a topic for the press back then. Several months later, with the crisis in full swing, Diana Dondoe told BUSINESS Magazin what the current economic situation looked like seen from the height of the catwalks or beyond the glamour of the advertising campaigns of the major brands, considering the behind-the-scenes motto of the fashion weeks in New York, London, Milan or Paris in terms of model fees was ”half price”. Designers hired fewer models and brands cut their promotion budgets.

    For a model, the fashion market is divided into two important fields – fashion shows and advertising campaigns. ”I can say I can feel a decline in the payment for campaigns. But I prefer to work less and do other things unrelated to fashion, to focus on other interests, such as continuing my education at NYU (New York University i.e.).” As for shows, the Romanian top model, ranked among the top five models of the world last year, says they have not been part of her regular schedule for the last three seasons, and that she only does two or three major shows per season.

    After having been on the catwalks for six years, she decided to focus on advertising campaigns, which are more profitable. She picked only one show this season, Marc Jacobs, at the New York fashion week. After all, the fashion week in the crisis city was one of the most affected events by the current situation of the economy. Even before the end of 2008, designers like Vera Wang and Betsey Johnson had announced they would not participate to the Bryant Park event where a show may cost up to 750,000 euros, opting instead for a traditional and much cheaper presentation in their own showrooms. All in all, there were 30 fewer designers attending the event compared with last year.
     

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Planurile retailerilor de fashion in 2009

    Companiile din industria de imbracaminte si incaltaminte considera ca anul acesta vor concura pe o piata a carei valoare va reveni undeva la nivelul din 2006. Chiriile mari pentru spatiile comerciale si incetinirea consumului, ca efect al crizei, sunt principalele probleme cu care se confrunta cei din domeniu, mai ales brandurile cu mai putina sustinere financiara. Incepand din 2006, piata a crescut cu cel putin 15% in fiecare an, ajungand anul trecut la un nivel de doua miliarde de euro. Acum insa, astfel de cresteri au devenit imposibile.

    “Din cauza situatiei economice actuale nu cred ca vom mai putea vorbi de extinderi agresive”, declara Adrian Cazu, directorul magazinelor de incaltaminte si marochinarie Benvenuti, care se gandeste la stoparea planului de dezvoltare si la reducerea numarului de angajati cu aproximativ 20%. “Vor exista relocari de magazine, schimbari in configuratia chiriasilor din centrele comerciale, probabil ca vor mai aparea magazine ale unor retaileri internationali care nu au fost prezenti pana acum sau au fost slab reprezentati, dar boom-ul dezvoltarii pe orizontala in Romania se apropie de final”, apreciaza Cazu. In prezent, compania lui, care are 300 de angajati, administreaza 34 de magazine, dintre care 31 Benvenuti, doua Enzo Bertini si un Oxus.

    Harta extinderilor a fost pusa in cui, cu doar cateva insemnari: singurele magazine care se vor deschide sunt cele pentru care s-a semnat deja un contract cu dezvoltatorii de malluri si prin urmare nu pot fi anulate. “Ce pot spune sigur este ca luna viitoare deschidem al optulea magazin in Buzau”, spune Mihai Sindrilaru, directorul general al retelei de magazine de imbracaminte New Yorker Romania. “Suntem pregatiti sa lansam alte 2-3 pana la sfarsitul anului, dar nu stim ce fac dezvoltatorii, daca proiectele anuntate pentru acest an se vor finaliza. Proiectele s-au amanat pentru anul viitor – poate pana la urmatoarea transa de finantare, iar unele s-au oprit.” Sindrilaru, al carui plan de extindere in 2007, cand retailerul a patruns in Romania, era remarcabil de agresiv – 50 de unitati pana in 2012 – este de parere ca retele ca New Yorker, care au intrat in ultimii doi ani in Romania, sunt dornice sa deschida, dar nu mai gasesc spatii comerciale adecvate.

    Pentru centrele comerciale finalizate in proportie de 50%, banca acorda finantare pentru a fi sigura ca isi recapata banii, insa pentru mallurile unde constructia a ajuns la 20% sau 30%, fondurile sunt blocate. De asemenea, exista si cazuri in care unele malluri nu au clienti, pentru ca nu corespund standardelor impuse de brandurile respective in ce priveste amplasarea sau mixul de chiriasi, crede directorul New Yorker. El spera ca lucrurile vor intra pe un fagas normal in momentul cand bancile vor relaxa creditarea – “dar nu cred ca anul acesta”.

    Mai sunt comercianti, ce-i drept internationali si cu o sustinere financiara consistenta din partea companiilor-mama, care nu tin cont nici de previziunile pesimiste, nici de tendinta pietei. Sunt astfel in carti zeci de magazine care urmeaza sa fie deschise pentru fiecare retailer in parte – C&A, Inditex sau Decathlon. La inceputul acestui an, cei de la C&A au estimat ca vor deschide 15 magazine in tara pana in 2010, sfarsitul acestui an urmand sa-i prinda cu cel putin cinci. Dupa prima unitate deschisa la inceputul lui aprilie in centrul comercial Militari Shopping Center din Capitala, sunt programate alte trei magazine in Buzau (Aurora Mall) si in Bucuresti (Cotroceni Park si Sun Plaza).

    Cei ce nu depind decat de lansarile de centre comerciale, avand insa asigurat bugetul de extindere, sunt in principal retele care au intrat direct in Romania, printre acestia numarandu-se Deichmann, Takko sau LPP (care a adus brandurile Reserved si Cropp Town). Ce au in comun toti acestia? Milioane sau chiar zeci de milioane de euro pentru noi deschideri.

    Chiar daca sunt mult mai atente in privinta proiectelor pe care le aleg, unele tintind doar mallurile bine cotate, companiile mari raman anul acesta speranta dezvoltatorilor care inca “se mai tin pe picioare”, mai ales ca ele detin si brandurile cele mai cautate de clientii romani.

    Inditex, care comercializeaza articole de imbra caminte sub branduri ca Zara, Pull & Bear, Bershka sau Stradivarius, a accelerat in ultimul an expansiunea, ajungand in prezent la 29 de unitati in marile orase ale tarii. Cand toti retailerii spuneau pas centrelor comerciale nou lansate, spaniolii de la Inditex au deschis patru magazine in Iulius Mall Timisoara. Iar acum, cand nimeni nu mai viseaza la pasarea de pe gard, Inditex o si vede in propriile-i maini, odata cu urmatoarele deschideri in Cotroceni Park si Bucuresti Mall, plus magazinul Zara de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center din Bucuresti.

    Si Decathlon ramane pe pozitii, mizand mai ales pe lipsa concurentei puternice pe piata articolelor sportive, unde si-au facut loc pana acum si Hervis sau Intersport. La inceputul anului, conducerea Decathlon anunta 40 de magazine in urmatorii zece ani, chiar daca pana acum nu mai are semnat niciun alt contract in afara de cel pentru magazinul din Militari Shopping Center.

    Putini sunt insa jucatorii locali care mai viseaza la zeci de magazine in conditiile actuale. Jolidon, producatorul de lenjerie intima creat de omul de afaceri Gabriel Carlig, a anuntat ca va mai deschide 25 de magazine, dintre care 10 in Italia si restul in Romania.

    Aflati in continuare cat a investit Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, in ultimele luni

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobi liara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.

  • C&A vine in Cotroceni Park

    Unitatea va avea o suprafata de vanzare de aproximativ 3.200 de metri patrati, impartiti pe doua etaje. Comparativ, magazinele obisnuite ale C&A au o suprafata de circa 2.000 de metri patrati. Primul magazin al C&A din Romania va fi deschis luna viitoare in Militari Shopping Center, compania avand in vedere deschiderea unor magazine si in Sun Plaza (amplasat in sudul Capitalei), Buzau, Galati si Oradea.

     

    “In primul an vrem sa deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este sa investim in cate opt noi magazine anual”, preciza recent pentru BUSINESS Magazin Herbert Asamer, purtator de cuvant al C&A. Strategia de extindere a companiei vizeaza in special spatiile stradale, “dar pentru ca ele nu exista si in Romania, vom intra in centre comerciale”.

     

    Aflati aici mai multe despre planurile C&A.

     

    Tot in Cotroceni Park Mega Mall vor fi deschise si primele magazine ale Bestseller Group, cu brandurile sale internationale Vero Moda, Jack & Jones, Name IT si Pieces. Mall-ul va fi inaugurat la finalul acestui an si va avea o suprafata inchiriabila de 76.000 de metri patrati.

     

    Proiectul va reuni 300 de magazine, 2.500 de locuri de parcare, un hypermarket Real, 20 de sali de cinema si primul IMAX din Romania (3D), restaurante si o pista de carting. In plus, mall-ul va include si un triunghi intertor, care va avea o cascada, o padure tropicala si un zid de catarat. Proiectul este prevazut sa includa, in a doua faza, si cinci cladiri de birouri si un hotel care ar urma sa fie clasificat la cinci stele.
     

  • Luxul se muta la mall

    “Incercam sa aproximam directia corecta in care trebuie sa mergem, pentru a pastra clientii castigati si a atrage altii noi”, spune Daniel Rosner, justificand decizia companiei de a nu mai lua in calcul doar deschideri de magazine de sine statatoare ale brandurilor si neaparat in amplasamente stradale.

    Totusi, “nu vom intra decat in anumite mall-uri, in anumite conditii si cu anumite linii ale brandurilor pe care le reprezentam”, tine sa precizeze managerul Alsa Boutiques, companie care detine sase francize de lux in portofoliu – Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla, Mariella Burani si Marela, pe care le vinde in sapte magazine.

    Sase dintre acestea sunt pe Calea Victoriei, unde s-au pozitionat majoritatea marcilor premium care au intrat pe piata. Chiar daca recunoaste ca, in cazul marcilor premium si de lux, prestigiul dat de prezenta pe o artera comerciala traditionala este prioritar, in contextul economic actual Daniel Rosner admite ca un centru comercial poate asigura un grad mai mare de vizibilitate si un trafic constant de clienti, avantaj de care nu se bucura intotdeauna amplasamentele de tip “high street”.

    Pe de alta parte, oferta de spatii de vanzare stradale lipseste oricum in provincie, adica acolo unde Alsa Boutiques are in plan sa se extinda anul acesta. Primul oras nou pe lista este Cluj, unde compania va deschide in a doua jumatate a acestui an un magazin Marela (150 mp) din portofoliul grupului italian Max Mara.

    Investitia in acest monobrand din Iulius Mall Cluj depaseste 350.000 de euro. Cu Iulian Dascalu, cel mai mare proprietar de mall-uri din tara, Daniel Rosner spune ca a inceput o discutie mai ampla, in conditiile in care proprietarul Iulius Group dezvolta un proiect de peste 250 de milioane de euro in zona centrala a Iasiului, “unde suntem interesati sa intram in 2010, cand va fi finalizat”.

    Urmatorul oras pe lista de extindere este Constanta, unde compania se pregateste sa deschida la Tomis Mall primul magazin de marochinarie si accesorii din piele sub brandul Cocinelle (60 mp) din portofoliul grupului italian Mariella Burani Fashion Group, care detine in total peste 200 de magazine si are vanzari anuale de circa 700 de milioane de euro.

    Cocinelle este a doua marca pe care Alsa Boutiques o inchiriaza de la partenerul italian, dupa ce anul acesta a adus in tara principalul brand al grupului si a deschis magazinul Mariella Burani (150 mp), pe Calea Victoriei din Capitala, in urma unei investitii de 500.000 de euro (care nu a inclus si stocul de marfa).

    Cu patru magazine (Cocinelle, Max Mara, Marela si un multibrand), Alsa Boutiques va ocupa o aripa intreaga a Tomis Mall, conform lui Rosner, valoarea totala a investitiilor depasind 1,5 milioane de euro. Si totusi, ce cauta aceste marci exclusiviste intr-un centru comercial din provincie care se adreseaza nu unei clientele de nisa, ci publicului larg? “In orasele din tara nu exista nici macar un inceput de artera comerciala.

    Pentru ca intram cu mai multe branduri, vom stabili tonul pentru nivelul general al mall-ului, in sensul ca se schimba atat pozitionarea in sine a centrului comercial, cat si aspectul. De ce sa nu fim noi prima companie din segmentul mediu-superior si de lux care intra in provincie?”, se intreaba Rosner.

    De altfel, lipsa spatiilor comerciale este unul dintre factorii care au tinut departe marcile de high fashion de piata romaneasca. In ultimul an insa, in Bucuresti oferta s-a mai imbogatit: primul magazin din afara Italiei al grupului Mengotti, specializat in vanzarea de haine, incaltaminte si accesorii de lux, a fost deschis anul acesta pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 1,2 milioane de euro.

    Bally are un magazin pe bulevardul Magheru, iar Canali a deschis pe Calea Dorobantilor. In schimb, Louis Vuitton a preferat sa-si faca intrarea nu stradal, ci in galeria comerciala a hotelului JW Marriott, unde au deschis magazine si producatorul de sisteme de sunet de lux Bang & Olufsen sau brandul de orologerie Rolex.

    Tot acolo a fost deschis, la sfarsitul anului trecut, si multibrandul Grande Complications, care vinde ceasuri de lux Franck Muller, Rodolphe, Pierre Kunz sau Barthelay. De asemenea, conglomeratul de branduri de lux Valentino Fashion Group a deschis primul boutique M Missoni din Europa de Est, prin franciza, in Baneasa Shopping City.

    “Piata de lux din Romania e inca departe de momentul maturizarii. La ora actuala nu cred ca sunt pe piata mai mult de 20 de branduri de lux. Dar probabil ca acum nu este cel mai bun moment pentru intrari noi”, este de parere Daniel Rosner.

    Desi va administra mai multe magazine in acest an, managerul Alsa Boutiques anticipeaza cresteri ale vanzarilor de doar 10-15% in 2009. “Contextul pietei e foarte fragil si probabil ca si vanzarile vor fi mult mai ponderate fata de anul trecut. Inca nu simtim criza, dar cu siguranta vor fi clienti care vor cumpara mai putin”, admite Rosner. Compania estimeaza pentru 2008 vanzari de patru milioane de euro, cu 60% mai mari comparativ cu 2007.

    Gergana Chernookova, director general al Versace Jeans Couture Romania, evita sa dea cifre legate de dezvoltarea in continuare a companiei, spunand doar ca anticipeaza o stagnare a vanzarilor.

    “Un numar mare dintre clientii nostri avea afaceri in imobiliare. Acest domeniu a fost printre cele mai afectate de criza financiara si se simte asta in vanzari, din moment ce ei au devenit mult mai atenti la cum isi cheltuie banii”, comenteaza Chernookova. In cazul Versace JC, efectele situatiei actuale se traduc deocamdata in vanzari cu aproximativ 15% mai mici decat in aceeasi perioada a anului trecut.

    “Dar inca nu ne speriem. Este decisiv ce se va intampla in urmatoarea jumatate de an”, crede directorul Versace JC, care estimeaza ca magazinul deschis pe Calea Victoriei va incheia anul cu vanzari de aproape 600.000 de euro, adica 30% din afacerile totale ale Caritex, firma care opereaza franciza Versace si alte cinci magazine cu brandul german Camel Activ.

    “Pana in noiembrie, criza nu s-a simtit sub nicio forma. Din noiembrie au inceput sa scada vanzarile cu 10% la Camel Activ si 15% la Versace JC. Ne-am invatat prost; toti ne asteptam sa mergem mereu in crestere, iar in momentul in care am constatat ca suntem pe aceeasi linie parca ni se pare ciudat. Cred ca asteptarile noastre sunt prea mari”, considera directorul general al Versace JC.

    Cea mai recenta investitie a companiei, de circa 70.000 de euro, este intr-un spatiu de 170 de metri patrati inchiriati in Fashion House Outlet, unde compania a deschis un magazin Camel Activ. Planul pentru anul acesta insa exclude noi investitii. In conditiile in care e de asteptat o criza economica de durata, si Alsa Boutiques a oprit negocierile cu alte doua branduri pe care urma sa le aduca pe piata.

    “Desi suntem in discutii foarte avansate, am decis sa mai asteptam putin sa vedem ce se intampla. Neavand acces la surse de finantare la niste costuri care sa renteze, am amanat deschiderile de magazine”, spune managerul. Dincolo de efectele crizei globale, comerciantii mizeaza in continuare pe posibilitatea celor cu venituri mari de a avea acces si in continuare la produsele de lux: “Clientii care au o anumita situatie financiara sunt clienti siguri, chiar daca anumite lucruri se vor schimba”.

  • De ce inchide Steilmann 10 magazine

    Pentru Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania, scaderea vanzarilor cu circa 30% inregistrata in ultimele trei luni ale lui 2008 nu ridica doar problema reorganizarii retelei de magazine care in ultimii doi ani s-a extins accelerat si in tara, si in strainatate.

    Panescu trebuie totodata sa contureze o strategie prin care Steilmann sa poata face fata situatiei economice actuale si care sa duca la cresterea profitabilitatii operatiunilor in ansamblu. “Adevarul este ca aceasta criza financiara ne-a luat prin surprindere. Si ne-a luat asa de tare, incat luna noiembrie a anului trecut a fost un scurtcircuit simtit din plin la nivelul managementului companiei”, recunoaste Flori Panescu.

    Steilmann a inregistrat vanzari sub asteptari in 2008 si se asteapta la scadere si in 2009. Pentru sfarsitul anului trecut, estimarea initiala a unei cifre de afaceri de 23 de milioane de euro a fost revizuita in jos, pana la 21 de milioane de euro. “Cresterea cu 25% fata de anul 2007 nu a putut fi realizata.

    Pentru 2009 este imposibil sa atingem nivelul de profit si volumul de vanzari pe care ni l-am propus anterior. Probabil ca rezultatele financiare vor fi mai mici cu 20-25%”, sustine Panescu, invocand contextul crizei, care a afectat deja consumul in Romania.

    Intr-un scenariu optimist, directorul de retail al Steilmann imparte reteaua de magazine in doua: unele care nu vor reusi sa atinga nivelul de vanzari din 2008 si altele care vor realiza cresteri moderate de 10%. Panescu are si o regula. La 14.000 de euro vanzari pe metrul patrat in spatiile din Bucuresti, esti in graficul optim.

    Daca vinzi mai putin, treci pe pierderi. In orasele din tara, nivelul minim de vanzari pe care compania il ia in calcul atunci cand deschide un magazin este de 3.600 de euro pe metrul patrat. “In noiembrie, vanzarile au scazut si la 10.000 de euro pe metrul patrat in Bucuresti si la circa 3.000 de euro pe metrul patrat in provincie.

    Nu ne mai permitem sa acoperim pierderile unui magazin cu plusurile altuia. Fiecare trebuie sa functioneze independent, ca un centru de profit”, arata Flori Panescu, completand ca magazinele care nu se vor autofinanta trei luni consecutiv vor fi inchise. Pe lista neagra sunt acum peste 10 magazine.

    In total, Steilmann Romania administreaza o retea de 55 de magazine marca proprie, dintre care opt in capitala, plus 11 magazine cu brandul Feel Good, marca aflata in portofoliul grupului italian de textile Miro Radici, care detine 51% din actiunile companiei.

    Neprofitabile, spune Panescu, sunt in special magazinele deschise in cadrul galeriilor comerciale si cele care vand brandul Feel Good: “Trei sau patru magazine Feel Good ar putea fi primele inchise, in luna mai”. Directorul de retail al Steilmann spune si ca sunt orase, precum Iasi sau Constanta, in care sunt chiar si patru magazine Steilmann si unde se va renunta la un magazin pentru a scadea cheltuielile.

    De fapt, in linii mari, obiectivul principal este reducerea cheltuielilor la nivel de organizatie, la nivel de magazine si la nivel de salariati. Compania are in plan sa reduca 10-15% din personal, dar numai din randul celor 120 de angajati care se ocupa de partea de logistica si depozite.

    In total, in cadrul retelei de magazine Steilmann lucreaza circa 350 de angajati. Flori Panescu admite ca primii vizati vor fi angajatii aflati inca in probe, dar si angajati din departamente construite in perioada de dezvoltare accentuata a pietei: “Vom renunta la departamentele suport, gen Controling, departamentul de Eficienta Economica sau cel de Amenajare Magazine, care au fost dezvoltate intr-o masura prea mare fata de nivelul la care se reconfigureaza coordonatele de plan si de activitate pentru 2009”.

    Pe langa aceasta reorganizare interna, compania a incetinit si ritmul deschiderilor de noi magazine – anul acesta Steilmann are semnate doar patru contracte pentru noi spatii, la Galati (Euromall), Craiova (West Gate) si Bucuresti (AFI Cotroceni si Plaza Romania). “Avem contracte care sunt la nivelul de angajament si altele care sunt deja semnate.

    Toate vor trebui reluate si analizate mult mai atent, nu in ideea de a le anula, ci de a le completa cu anumite clauze care sa vina si in sprijinul retailerilor.” Steilmann nu este insa singura companie din retailul de fashion autohton care a inregistrat vanzari sub asteptari. In ultimii doi ani, afacerile cu moda au atras un intreg val de comercianti, cei mai multi importand nume straine de notorietate.

    Ultimele luni le-au incurcat insa calculele in ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate. “Pana in luna august vanzarile au fost conform estimarilor noastre initiale, septembrie a fost mai slab decat ne asteptam, octombrie tot pe acolo, dar in noiembrie si decembrie ne-au scazut vanzarile cu 40%”, recunoaste Cristina Lupu, directorul general al Azteca CLC Group, companie care detine franciza IKKS pentru Romania.

  • Girbaud si Grundahl in Romania

    "Daca, in cazul Girbaud, stim ca exista deja clienti fideli ai marcii, Grundahl poate fi numit un experiment, in conditiile in care designul vestimentar scandinav este putin cunoscut si in consecinta putin apreciat in România. Conformist este un magazin <fara concept>, dar cu atitudine. E un pic ironic, dar cele doua branduri nu au nimic de-a face cu conformitatea la anumite reguli. Cine se imbraca de la Girbaud e genul de persoana foarte sigura pe sine, care nu mai vrea sa demonstreze nimic”, declara Maria Luciana Axente, managing partner.

    Axente spera ca intestitia de 300.000 de euro in primul magazin Conformist din tara sa fie amortizata in cel mult doi ani. Anul acesta, distribuitorul exclusiv al celor doua marci nu a mai planificat nicio deschidere de magazin, insa spre sfarsitul anului viitor al doilea multibrand Conformist va fi deschis in Cluj sau la Timisoara, intr-un spatiu stradal.

    Prin preturile afisate magazinul tinteste clientii cu venituri mari si foarte mari. Conformist va intra in competitie directa cu magazine multibranduri precum The Place sau Victoria 46.

    Cu vanzari anuale de 250 de milioane de euro, afacerea de familie infiintata de sotii

    Marithé si François Girbaud, in urma cu 40 de ani, a ajuns sa numere azi o retea de

    de 98 de magazine monobrand, 50 de multibranduri in centre comerciale precum Galeriile Lafayette, Kadewe sau Printemps, plus inca peste 3.000 de puncte de vanzare in diverse alte magazine. Jumatate din veniturile grupului provin din Europa, urmata de SUA (30%) si Asia (20%

     

     

  • Al 15-lea magazin TinaR

    In prezent, reteaua TinaR numara 15 magazine, plus unul online. In afara de noul spatiu de vanzare din Vitantis, anul acesta, reteilerul de imbracaminte a mai deschis doua magazine, la Brasov si in Baneasa Shopping City. La magazinele operate in prezent ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp.

    Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008.

    Profitul brut inregistrat de companie, n 2007, a crescut de peste trei ori fata de anul anterior, ajungând la 600 000 euro, in timp ce veniturile generate s-au ridicat la cinci milioane euro, in crestere cu 25% fata de 2006.

    Tina R este un business privat inceput in 1994 de Rares Jianu si Iulia Stoica, care detin impreuna un pachet de 76% din actiuni prin intermediul firmei TinaR Retail. Restul de 24% din actiuni sunt impartite de sapte persoane fizice.

  • O vara fara sfarsit




    Piata luxului pare sa fie intr-o vacanta continua, daca tinem cont de abundenta de anul acesta de colectii pentru croaziere si locuri de vacanta. Ceea ce a inceput cu niste produse de nisa, adresate milionarilor care isi petreceau vacantele pe insulele exotice in ianuarie si februarie, s-a transformat intr-o piata de milioane de euro, care arata ca sezoanele s-au cam topit odata cu incalzirea globala.








     

    Daca in urma cu cativa ani piata modei era simplu de inteles – se lansau colectii de primavara-vara si toamna-iarna usor de deosebit -, in ultima perioada lucrurile s-au complicat. Inspirati de ursii polari, cei mai dragalasi purtatori de cuvant ai schimbarilor de clima, sau (mai degraba) manati de principii lucrative, creatorii de moda nu mai tin seama de sezon. Pe zi ce trece isi croiesc propriile sezoane, care primesc denumiri inspirate din lumea calatoriilor. Asa s-au nascut colectiile “cruise” sau “resort”, pre-colectiile, “high summer” sau “trans-seasonal”, o marca inregistrata a revistei Vogue. Colectiile “de vacanta” sunt lansate cu acelasi fast precum cele de baza, iar companiile de lux aleg destinatii emblematice pentru lumea jet-setter-ilor.

     

    De exemplu, casa Chanel a calatorit pana la Miami pentru a-si prezenta colectia “cruise”. Pe marginea piscinei hotelului Raleigh (unul dintre cele mai trendy locuri din oras) au defilat haine realizate din materiale fluide, in combinatii de alb, negru si bej. Spectacolul a fost completat de prezenta echipei olimpice de sarituri sincron a Statelor Unite. John Galliano, care a imaginat pentru casa Dior o colectie “resort” inspirata de fiestele mexicane, a preferat New York, destinatia turistica numarul unu din Statele Unite. Podiumul a fost invadat de culori puternice (verde, roz, violet) si haine care duc cu gandul la siluetele feminine ale starletelor de la Hollywood din anii ’60. In Europa, Gucci a ales ca scena pentru noua sa colectie resort cea mai inalta colina din Roma, pe care se afla Vila Aurelia. Frida Giannini, designerul casei, s-a inspirat din stilul boem facut celebru de Talitha Getty, Lee Radziwill si Jane Birkin, creand rochii gipsy brodate, jachete din piele sau pantaloni largi in nuante de alb, caramel, turcoaz sau portocaliu.

     

    Insa conceptul de produse “cruise” a coborat de pe podiumurile de moda si, mai nou, aproape toate marile companii de pe piata luxului au inceput sa creeze produse specifice. Asa ca anul acesta, albastrul oceanului si apusurile exotice au inspirat colectii speciale de pantofi si genti, bijuterii, sampanie sau valize. Pentru inceput, hainele au fost accesorizate cu pantofi si genti. Louis Vuitton a prezentat colectia “cruise” de accesorii pentru 2009 ca si cum ar fi prezentat exponatele unui muzeu. Gentile in culori puternice de roz ciclam sau portocaliu au fost asezate alaturi de pantofii aurii, rosii sau albi, printre fotografii artistice de moda. Pentru ca Marc Jacobs, director de creatie al Louis Vuitton din 1997, si-a dorit o colectie potrivita atat pentru escapadele exotice, cat si pentru oras, materialele sunt deopotriva utile si stralucitoare.

     

    Aerul exotic al vacantelor a cuprins si lumea bijuteriilor. Chaumet, care creeaza bijuterii de peste doua secole, a fost prima casa de bijuterii care a lansat o colectie “cruise”. Chaumet Croisière pare o invitatie in locuri exotice, care a luat forma unor bijuterii cu pietre pretioase si semipretioase colorate in nuantele cerului sau ale marii. Colectia consta in 20 de piese (cercei, inele, coliere), cu cinci feluri diferite de pietre si trei culori de aur. Fiecare piesa este batuta cu un cerc de diamante, iar fiecare piatra semipretioasa vrea sa reprezinte un simbol: cuartul roz duce cu gandul la un rasarit, citrinul trimite la soarele de amiaza, topazul are culoarea cerului senin, cuartul afumat duce cu gandul la bronzul exotic, iar piatra lunii, evident, contine sugestia unei cine in lumina lunii.

     

    Si creatorii de sampanie au folosit pretextul croazierelor de vara pentru a lansa editii speciale. Veuve Clicquot a realizat o editie limitata de sampanie, La Grande Dame by Riva Collection, in colaborare cu producatorul italian de iahturi Riva. De fapt, colectia inseamna trei cosuri speciale, din lemn de mahon sau piele, realizate la comanda in functie de dimensiunile fiecarui iaht si care costa pana la 80.000 de dolari. Cosurile au forma de semicerc ce duce cu gandul la hublourile vaselor Riva si sunt realizate din acelasi lemn care a fost folosit la producerea iahturilor. Prima varianta, denumita The Cruise Collection, consta in patru sticle de sampanie La Grande Dame 98, doua de La Grande Dame 88, sase pahare de sampanie, sase pahare de apa, farfurii, fete de masa si vesela. Colectia include si cosul Cruise Bag, unde lemnul de mahon este inlocuit cu piele, iar liniile sunt cromate si lacuite. Pachetul consta intr-o sticla de La Grande Dame 98 si doua pahare de sampanie si este disponibil in 300 de exemplare care se vand la pretul de 425 de dolari.

     

    Producatorii de valize, direct legati de lumea calatoriilor, au la randul lor propriile colectii “cruise” sau “resort”. Samsonite a lansat Black Label Resort, o colectie de valize unisex inspirata de cuferele din anii ’30, cand luxul in materie de calatorii era la mare pret. Designerii Samsonite spun ca au descoperit in arhivele companiei o valiza originala din anii ’30, punctul de pornire pentru aceasta colectie. Totul a fost actualizat prin detalii moderne si linii contemporane. Colectia include atat genti de mana pentru o escapada de cateva zile, cat si valize mari, potrivite pentru evadarile exotice prelungite. Modelele sunt disponibile in nuante de albastru, negru sau ciocolatiu.

     

    Si Globe Trotter, producatorul englez de geamantane si genti de voiaj, despre care se spune ca a furnizat gentile pentru trusoul reginei Elisabeta a II-a in luna de miere, are o linie speciala Cruise. Cele noua modele de genti de voiaj sunt realizate din piele albastra, cu curele bleumarin, nuanta specifica marinarilor. Designerii casei s-au inspirat din cursele de iahturi din insula Wight (unul dintre cele mai importante evenimente de iahting) atunci cand au creat colectia. Interiorul este tapitat cu bumbac alb accesorizat cu dungi marinaresti.

     

  • Sa am marca mea pe firma













    “Daca as fi continuat sa vand prin magazinele altora si nu mi-as fi creat propria retea, cu siguranta n-as fi ajuns la nivelul la care sunt acum”, se arata convinsa creatoarea de moda Irina Schrotter, facand referire la cea mai inspirata dintre deciziile luate in timp si care au facut ca afacerea pe care a construit-o in 18 ani sa ajunga azi la 12 milioane de euro pe an. Mai exact, vanzarile marcii Irina Schrotter pe piata interna si externa au ajuns, anul trecut, la patru milioane de euro, restul de opt milioane de euro reprezentand valoarea insumata a comenzilor de productie in lohn pentru cei 22 de clienti ai firmei. Confectiile lucrate in cele trei fabrici din Iasi ale creatoarei se vand in multibranduri si boutique-uri din New York, Roma, Londra, Paris, Tokio sau Moscova, dar si prin sapte magazine proprii in tara, patru la Bucuresti, restul la Iasi, Timisoara si Neptun.

     

    Dar de ce avea nevoie designerul de magazine proprii, de vreme ce putea sa-si vanda produsele in galerii comerciale? “Experienta din anii ‘90 pe care am avut-o cu produsele mele date in alte magazine spre vanzare nu functiona; recuperam foarte greu banii”, explica Schrotter ce a determinat-o sa renunte la colaborarile cu retelele de retail si sa-si controleze direct incasarile. Experienta creatoarei din Iasi nu este singulara; din acelasi motiv a inceput sa investeasca in magazine proprii si designerul de incaltaminte si marochinarie Mihai Albu. “Se vindea produsul meu, dar nu incasam mai nimic si ma saturasem sa tot alerg dupa bani. Cea mai buna afacere ramane aceea cand nu depinzi de altcineva”, s-a convins Albu, care administreaza in pre­zent o retea de patru magazine ce ii poarta numele, doua in Capitala si cate unul in Timisoara si Brasov. In fiecare luna, Albu lucreaza la comanda, in atelierul propriu “dotat cu strictul necesar de utilaje si 60 de angajati”, cam 1.000 de produse, din care 600 sunt incaltaminte. “90% din volumul vanzarilor inseamna comenzi, restul de 10% sunt modele propuse de mine, adica ceea ce expun eu initial in magazin. Nu lucrez pe stoc.”

     

    Vanzarile anuale de circa un milion de euro ale firmei provin din comenzi, modele de prezentare lucrate intr-un singur numar si vandute, plus diverse produse personalizate de marochinarie si incaltaminte pe care Mihai Albu le face pentru diferiti clienti. “Prezentarile de moda si colaborarile cu designerii locali nu aduc venituri semnificative, ci doar un plus de imagine”, precizeaza designerul, care deocamdata nu-si mai face alte planuri de crestere pentru companie. “Am o afacere care functioneaza bine asa cum este ea acum. Nu-mi doresc sa ajung in magazine de masa, nu vreau sa-mi pierd unicitatea”, motiveaza el, argumentand ca “un business mai mare poate destabiliza totul. “Eu sunt arhitect, nu sunt om de afaceri. Stiu sa gestionez doar produsul de brand, nu de serie. Pur si simplu am un succes imediat, nu-mi fac planuri pe termen lung. Strategia mea este la nivel de cum sa am bani si luna viitoare si anul viitor ca sa-mi permit sa comand si sa achit materialele cu care lucrez.”

     

    Privita in ansamblu, piata de fashion – estimata la 2,3 miliarde de euro de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara – este impartita intre doua categorii de producatori: cei care au promovat brandul ca atare, tinand in umbra numele designerilor ce creeaza modelele, cum sunt Jolidon, Dada, TinaR, Guara sau ID Sarrieri, de departe majoritari, si cei care si-au promovat de la inceput colectiile care le poarta numele, cum sunt Catalin Botezatu, Irina Schrotter, Agnes Toma, Mihai Albu, Venera Arapu, Romanita Iovan, Doina Levintza, Dan Coma, Oana Mizil, Rita Muresan, Maria Marinescu sau Razvan Ciobanu. Putini dintre creatorii din ultima categorie au ramas la nivelul de prezentari de moda si atat; cei mai multi dintre ei si-au creat retele proprii de magazine, galerii cu vanzare sau showroom-uri in care isi expun si vand creatiile. Spre deosebire de producatorii din prima categorie, designerii vizeaza in special segmentul de cumparatori cu venituri mari, principalii clienti fiind vedete din showbiz-ul romanesc, politicieni, sportivi si oameni de afaceri.


    In planurile de afaceri ale Irinei Schrotter insa este evidenta schimbarea de perspectiva – in afara de clientii cu venituri mari, pe care a mizat pana acum, Irina Schrotter s-a reorientat si catre segmentul de venituri medii. De anul trecut, creatoarea lucreaza o colectie “Mellow by Irina Schrotter” – pentru magazinele retailerului britanic Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu.


    “Vand in multibranduri, dar conditiile in care lucrez sunt foarte stricte. Cine isi doreste in magazine produse Irina Schrotter isi asuma total raspunderea pentru vanzarea lor, adica ce ai ales si ai comandat platesti”, explica ea, precizand ca nu aplica regula care functioneaza in general pe piata, aceea de a da marfa pe masura vanzarii.

    Printre cei sapte designeri din galeria “Designers at Debenhams” care isi vand colectiile de middle market prin magazinele retailerului britanic mai este si Razvan Ciobanu. Creatiile celor doi romani stau pe umerase alaturi de cele semnate Jasper Conran, Julien Macdonald, Mathew Williamson, John Rocha sau Antoni & Alison.

     

    De la deschiderea primului Debenhams (aprilie 2007) si pana in prezent, Irina Schrotter a vandut in magazinul retailerului britanic 2.500 de produse, iar din colectia “Preciouss”, creata exclusiv pentru Debenhams de Razvan Ciobanu, s-au vandut peste 1.700 de produse. “In afara de criteriul de notorietate a celor doua nume pe piata de fashion, un argument in plus pentru colaborarea cu cei doi designeri a fost capacitatea de a livra produsele si de se adapta la piata de retail si prêt-à-porter”, explica Ionut Vardianu, brand manager al Debenhams Romania, de ce firma la care lucreaza a semnat contracte de colaborare cu cei doi designeri romani.

     

    Despre strategia de dezvoltare a brandului propriu in continuare, Schrotter spune ca pana la sfarsitul anului in curs nu mai are in plan nicio deschidere de magazin in tara, insa intentioneaza sa-si faca intrarea intr-un stat din fosta Uniune Sovietica. “Voi deschide un magazin ori in Chisinau, ori in Transnistria. Inca nu am hotarat exact unde. Oricum aici este o piata goala, unde cred ca se va repeta povestea primului mall din Bucuresti, care a insemnat o perioada de vanzari foarte buna”, comenteaza Schrotter.