BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Businessul românesc cu o istorie de 65 de ani vândut anul trecut chinezilor. Ce urmează după tranzacţie?

    Trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, o fabrică de nutreţuri şi furaje, o reţea de distribuţie, peste 10 depozite răspândite în toată ţara, peste 160 de farmacii şi o cifră de afaceri care se îndreaptă spre 45 de milioane de euro anul acesta sunt doar câteva dintre reperele care descriu businessul grupului Farmavet. Cu o istorie românească întinsă pe decenii, acesta a trecut în toamna anului trecut într-o nouă etapă, odată cu achiziţia de către Fondul de Investiţii China CEE II. Ce urmează după tranzacţie pentru businessul cu o istorie de peste 65 de ani?

     

    „Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de Investiţii China CEE II reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, descrie Irina Roşu, CEO al grupului Farmavet, care a preluat conducerea după achiziţia companiilor româneşti de sub umbrela Farmavet de către fondul de investiţii deţinut de Banca de Export-Import a Chinei.

    Aceasta este cea mai recentă bornă din istoria îndelungată a grupului care şi-a început povestea în urmă cu peste un sfert de secol, în 1955 mai exact, odată cu înfiinţarea companiei Farmavet de către statul român. În 1999, o altă firmă s-a alăturat structurii – Pasteur Filiala Filipeşti, care a preluat de la S.N. Institutul Pasteur privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017. FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    Septembrie 2019 a marcat o nouă piatră de hotar în istoria companiei, odată cu tranzacţia prin care pachetul majoritar de acţiuni este vândut fondului de investiţii chinez.

    1955

    Farmavet a fost înfiinţată de statul român (şi privatizată în 1996). În cei 24 de ani de antreprenoriat, compania a cunoscut o dezvoltare constantă, atât in aria de comercializare en-gros şi cu amănuntul, cât şi în structura logistică (depozite şi flota de transport). În 2014, compania a construit un depozit de produse finite la Filipeştii de Pădure care funcţionează ca un hub naţional pentru reţeaua de depozite din Farmavet.

    1999

    Pasteur Filiala Filipeşti a fost înfiinţată  şi a preluat de la S.N. Institut Pasteur, privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). Această fabrică a fost construită în anii ’76-‘79 şi continuă să funcţioneze şi în prezent, fiind certificată GMP (Good Manufacturing Practices). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017, ambele fabrici certificate GMP.

    FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    2019

    Septembrie 2019 marcheaza „borna” kilometrul 0, spun reprezentanţii companiei, după vânzarea participaţiilor majoritare ale companiilor din grup către fondul de investitii China CEE II, controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Începe un proces de modernizare al companiilor, în scopul ridicării jucătorului la standardele europene ale industriei farmaceutice veterinare

    Compania antreprenorială a înregistat an de an creşteri ale cifrei de afaceri, cu plusuri constante de 3-5%, care au culminat în anul 2018, anterior vânzării businessului, la o creştere de 14% a vânzărilor faţă de anul precedent. După schimbarea acţionariatului, ritmul creşterilor a crescut până la 18-20%, astfel că businessul grupului Farmavet se îndreaptă anul acesta spre venituri de 45 de milioane de euro, potrivit previziunilor reprezentanţilor companiei.

    Acestea au fost generate de activităţile prezente ale grupului, ramificate în numeroase direcţii: producţia şi furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele. Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare de produse de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare. Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele răspândite în ţară; centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă.

     

     „Corporatizarea”

    Achiziţia de către fondul de investiţii chinez presupune un proces transformaţional complex, explică CEO-ul grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.”

    Anul acesta, compania a iniţiat acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele, iar rezultatele s-au reflectat în vânzările companiei. „Există însă un nivel impresionant de cheltuieli asumate pentru a asigura o modernizare rapidă a proceselor noastre şi aşteptăm roadele acestora începând cu anul următor. Cea mai importantă investiţie este cea în capitalul uman şi a presupus o creştere semnificativă a masei salariale, comparativ cu 2019”, detaliază CEO-ul companiei. Schimbările la nivelul angajaţilor s-au reflectat în recrutarea unei echipe de top management, formate din profesionişti cu experienţă în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi turnaround (directori financiari, de operaţiuni, juridic, HR, marketing, vânzări şi vânzări en-gross); extinderea departamentelor existente şi actualizarea salariilor la nivelul pieţei muncii, cât şi construirea de noi departamente întregi în cadrul companiei (medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs).

    În ceea ce priveşte investiţiile materiale, anul trecut, grupul a realizat investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în direcţia modernizării tuturor zonelor operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţeaua existentă de farmacii). Investiţii importante, spune Irina Roşu, au fost direcţionate şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare, pentru o mai bună acoperire naţională.

    „În 2021, investiţia în capitalul uman va continua la fel de intens ca şi în 2020. Dacă anul trecut acccentul a fost pe asigurarea unei baze solide de expertiză în toate ariile de funcţionare, în următorul an ne vom concentra pe formarea profesională, în special pe susţinerea profesiei de medic veterinar, care este în prezent mult subdimensionată pentru nevoile României la nivel naţional”, descrie CEO-ul grupului planurile lor în continuare. Adaugă că au un plan de mare anvergură de colaborare cu toate facultăţile de medicină veterinară din ţară pentru programe de internship pentru studenţii din ani terminali, cu asigurarea locurilor de munca la momentul obţinerii Certificatului de Liberă Practică.

    45 mil. euro, cifra de afaceri previzionată pentru grupul Farmavet pentru anul acesta

    4 mil. euro, valoarea investiţiilor realizate de Farmavet anul trecut în direcţia modernizării zonelor operaţionale, dar şi celor comerciale

    cca. 5.500 de clienţi are în prezent Farmavet

    De asemenea, spune că îşi doresc o colaborare strânsă cu Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO) şi cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimetelor (ANSVSA), fapt care ar putea face ca Farmavet să devină un centru naţional de referinţă pentru formare profesională şi educare la nivelul industriei, dar şi al consumatorilor. „Ar reprezenta un moment cheie în alinierea industriei la standardele europene. Rămâne doar să vedem dacă procesul legislativ actual, ce vizează amendarea legii 160/1998 care guvernează profesia de medic veterinar, va intra într-un făgaş pragmatic. Din păcate, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prerogativele noastre vor fi spulberate şi mă tem că întreaga industrie va fi grav afectată, iar perioada de recuperare va fi foarte grea”, detaliază ea o particularitate legislativă a domeniului. „În ceea ce priveşte investiţiile materiale preconizate în 2021, acestea vor fi de mare anvergură şi vor viza atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi, foarte probabil, iniţierea construcţiei unor noi facilităţi moderne şi de mare capacitate pentru producţia vaccinurilor veterinare, precum şi a nutreţurilor specializate”, spune Irina Roşu. De asemenea, ea spune că au în vedere şi investiţii majore în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinete şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, în parteneriate cu medici veterinari astfel încât să susţină accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile pentru animale din gospodării. „Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permită această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specifice industriei.“

     

    Creşteri, chiar şi în pandemie

    Când vine vorba despre efectele pandemiei asupra activităţii Farmavet, Irina Roşu descrie efortul organizaţional făcut ca fiind unul uriaş. „Intrarea în starea de urgenţă a venit într-un moment în care echipa de management nu era încă în formula completă, iar infrastructura IT existentă la acel moment nu era gândită pentru telemuncă. Recrutările erau în toi, procesul de induction fiind extrem de îngreunat”, descrie ea perioada de la debutul pandemiei. Dificultăţile au fost aduse şi de faptul că majoritatea angajaţilor companiei au activitate de teren (fiind vorba despre echipe din vânzări, farmacii, depozite, producţie), astfel că provocarea majoră a fost să găsească soluţii rapide de prevenţie contra Covid-19, precum şi scenarii de backup în caz de apariţie a vreunui focar de infecţie şi nevoia implicită de carantinare a punctului/punctelor de lucru corespunzătoare. „Obiectivul tuturor a fost să menţinem activitatea funcţională, în condiţii de securitate maximă pentru angajaţii noştri, astfel încât accesul la tratament pentru animalele din gospodării, ferme şi a celor de companie să nu fie întrerupt”, spune Irina Roşu.

    De asemenea, pandemia a avut un efect şi asupra mixului de produse, concentrarea fiind pe medicamente, dezinfectanţi şi mâncare pentru animale. „Cu o creştere estimată a vânzărilor de aproximativ 20% faţă de anul trecut la final de 2020, recuperăm încet-încet pierderea de cotă de piaţă din 2019”, descrie CEO-ul grupului Farmavet cele mai recente rezultate înregistrate.

    „E greu de spus ce vânzări am fi avut dacă nu ar fi existat pandemia. Creşterea vânzărilor este cu siguranţă rezultatul proiectelor de reorganizare şi nu putem discerne ce nivel de creştere a fost contracarat de efectele pandemiei”, punctează ea.

    Iar când vine vorba despre provocări, în general, referindu-se la perspectiva spre anul 2021, ea spune că acestea vor fi deopotrivă din sfera economică, ca urmare a implicaţiilor economice ale pandemiei, iar pe de altă parte, altele vor fi aduse de contextul legislativ. „Suntem în aşteptarea deciziei Preşedinţiei în vederea promulgării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, proiect adoptat deja de Camera Deputaţilor. Promulgarea acestei legi ar genera un cadru legislativ confuz şi implacabil prin măsurile necorelate introduse şi prin lipsa unui studiu prealabil de impact, afectând major întreaga industrie, motiv pentru care am început toate demersurile posibile pentru a convinge Preşedinţia de nevoia reluării procesului legislativ, cu consultarea tuturor celor implicaţi”, explică Irina Roşu. Potrivit CEO-ului grupului Farmavet, printre principalele modificări de natură să genereze confuzie şi imposibilitate practică de aplicare se numără: cerinţa prezenţei permanente a unui medic veterinar în farmacii (faţă de cerinţa actuală de a coordona şi supraveghea activitatea fără o prezenţă permanentă), fără posibilitatea de a delega activitatea propriu-zisă de comercializare, în condiţiile în care numărul de medici veterinari este deja insuficient; cerinţa de acţionariat majoritar specializat (medici veterinari, în condiţiile în care multe farmacii de pe piaţă nu îndeplinesc în prezent această cerinţă şi este neclar ce se va întampla cu ele în momentul intrării în vigoare a legii); aplicabilitatea imediată a legii, fără o perioadă tranzitorie în care să se elaboreze/actualizeze norme secundare de aplicare corelate cu legea.

    Noua echipă de management a grupului Farmavet reuneşte specialişti cu experienţă în proiecte de transformare organizaţională.

    Industrie românească, standarde internaţionale

    Piaţa locală a industriei produselor medical veterinare este una a cărei valoare nu este certă, domeniul fiind unul neauditat, iar datele oficiale fiind, de cele mai multe ori, amestecate cu produsele medicale umane, spune Irina Roşu. Totuşi, luând în calcul evoluţia principalilor actori din domeniu, ea observă că în ultimii cinci ani au existat creşteri constante, de 10-15% anual în lei. Astfel, o estimare grosieră plasează valoarea pieţei la aproximativ 1,3 miliarde de lei (ţinând cont de valorile de vânzare ale companiilor aflate în top 30). „Viitorul pieţei farmaceutice veterinare este puternic impactat de perioada pandemică pe care o traversăm cu toţii, închiderea sectorului HoReCa aducând mari prejudicii economiei animalelor de fermă. Dimpotrivă, dacă ne uităm la segmentul animalelor de companie, produsele destinate acestei categorii se vor mări prin creşterea numărului de animale de companie deţinute de populaţie”, adaugă ea.

    Referitor la scenariile de realizarea a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-COV2 şi când vine vorba despre animale, ea spune că în acest moment nu sunt demarate astfel de programe, însă în viitor s-ar putea să existe activităţi în acest sens. „Cu siguranţă, vor fi necesare programe de supraveghere a animalelor şi, implicit, dezvoltarea unor teste de diagnostic rapid sau mai de durată, deoarece fiind un virus cu origine animală, cel mai probabil rezervorul lui este în lumea animală.”

    Întrebată care sunt motivele pentru care industria vaccinurilor veterinare a avut o evoluţie bună în România, iar lucrurile au stat diferit când a venit vorba despre vaccinurile umane, Irina Roşu spune: „Vaccinarea animalelor este dintr-un alt registru decât cel uman. Riscul de transmitere a bolilor între animalele din ferme este foarte ridicat, efectivele animale fiind mari. Odată infectat un animal, transmiterea bolii către restul animalelor poate duce atât la pierderi importante economice, dar, cel mai grav, la îmbolnăvirea celor care consumă produsele animale”. Astfel, ea precizează că practicile de creştere a animalelor în România sunt aliniate la standardele internaţionale, standarde care pun accent pe prevenţie şi bunăstare, indiferent dacă vorbim despre animale de fermă sau de companie. „Una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei este reprezentată de vaccinare pentru prevenirea de numeroase boli infecto-contagioase. Totodată, vaccinurile veterinare reprezintă un instrument eficient în reducerea necesităţii de a utiliza antibiotice la animale, contribuind astfel la lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. De menţionat este faptul că o parte din aceste boli sunt zoonoze, ceea ce înseamnă că prin vaccinare nu protejăm doar sănătatea animalelor, ci şi sănătatea omului. Putem spune în acest fel, animale sănătoase înseamnă oameni sănătoşi, acesta fiind şi principalul nostru deziderat.”

     

    O carieră construită în jurul marilor tranzacţii

    Irina Roşu, care a preluat conducerea grupului Farmavet după tranzacţie, are o experienţă bogată în managementul afacerilor, acumulată după ce a coordonat în ultimii 20 de ani ample proiecte de change management şi M&A pentru unele dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală şi internaţională. Este specializată în dezvoltarea instrumentelor pentru managementul performanţei şi market intelligence, având o vastă expertiză în industrii dintre cele mai variate: de la distribuţia de produse farmaceutice, vopsele şi adezivi, lemn, eletronice, până la servicii. Astfel, printre abilităţile sale se numără cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea echipelor, dar şi a fluxurilor de business, îndeosebi în perioade de criză, cu rezultatul creşterii cotei de piaţă şi menţinerea nivelului EBITDA peste pragul industriei. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a urmat studiile postuniversitare la Institut d’Administration des Entreprises  din Franţa.

     „Rolul de Group CEO este o provocare foarte intensă şi complexă şi mă simt foarte onorată că mi-a fost acordată încrederea acţionarilor şi a colegilor din Grupul Farmavet pentru a conduce un proiect atât de interesant. Acesta este unul de transformare şi de construcţie, care vizează toate ariile: salariaţi, clienţi, portofoliu de produse, echipamente şi procese, dezvoltare organică şi nu numai”, descrie ea poziţia curentă. Are un plan bine conturat, care vizează ca în primii doi ani să creeze o platformă solidă care să susţină dezvoltarea businessului şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Spune că a creionat acest plan în jurul unor direcţii mari de acţiune: crearea unei culturi de corporaţie care să stimuleze managementul participativ, delegarea şi responsabilitatea, conducerea prin obiective, cultura bazată pe pasiune, creativitate şi sentiment de apartenenţă la o familie, la o poveste de succes; o altă direcţie importantă este construirea unei noi identităţi de corporaţie, cuplată cu o poziţionare de top care să decurgă din toate schimbările pe care le implementează, dezvoltarea segmentelor de piaţă targetate şi, în special, cele legate de ferme şi de export în general. Sunt vizate, de asemenea, şi automatizarea şi eficientizarea activităţilor din operaţiuni; construirea unui parteneriat cu autorităţile din industrie pentru a deveni o pârghie în vederea impunerii şi susţinerii unui climat legislativ sănătos şi sustenabil.

    Într-un ton mai personal, spune că în viaţa de zi cu zi se ghidează după dictonul  „The difference between impossible and the possible lies in a man’s determination.” (Tommy Lasorda, MBL Hall of Fame; Diferenţa dintre imposibil şi posibil stă în determinarea unei persoane n.red.). Când vine vorba despre sfaturile pentru tinerii manageri, este de părere că în orice domeniu, expertiza şi experienţa sunt cele mai valoroase arme.  „Succesul începe prin găsirea mentorului, a acelui practician pasionat care îşi doreşte să împărtăşească  din experienţa acumulată şi să formeze discipoli. Din fericire, avem în jur foarte mulţi medici veterinari extrem de profesionişti.”

    Apoi, adaugă ea, totul ţine de însuşirea „kitului de discipol”: „ascultare, observare, învăţare şi testare de noi idei în condiţii controlate (în paşi mici)”.

     

    Universul Farmavet

    Grupul Farmavet are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din trei companii:

    ♦ FNC Nutriţie Pietroiu SRL

    NC Nutriţie Pietroiu completează activitatea de producţie a grupului cu o a patra fabrică, cea de nutreţuri şi furaje, aflată în Borcea. Unitatea foloseşte tehnologii avansate de producţie şi este automatizată. Aici este produsă o gamă largă de nutreţuri combinate pentru specii domestice (cabaline, suine, rumegătoare, iepuri), având capacitatea de a realiza şi produse pentru specii sălbatice (cerbi, mufloni, porci sălbatici, fazani etc).

     

    ♦ Pasteur Filiala Filipeşti SA

    Pasteur Filiala Filipeşti operează trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, toate trei fiind certificate GMP şi având capacitate mare de producţie. În prezent, fabricile lucrează în general într-un schimb, ceea ce înseamnă că, la nevoie, capacitatea de producţie se poate dublă sau chiar triplă.  

    La Bucureşti se află o capacitate de producţie cheie pentru Pasteur Filiala Filipeşti – unitatea care realizează vaccinuri, reagenţi şi kit-uri de diagnostic. Peste 45 de formulări în 20 de branduri de vaccinuri esenţiale pentru o gamă variată de animale şi păsări precum şi 10 tipuri de reagenţi şi seturi de diagnostic utilizate în recunoaşterea bolilor infecţioase sunt produse în această unitate. Compania pregăteşte un amplu proiect de dezvoltare şi modernizare a producţiei de vaccinuri.

    Compania deţine şi două unităţi de producţe la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova. Ambele unităţi sunt dotate cu secţii moderne şi fluxuri certificate GMP, respectând astfel regulile de bună practică internaţionale, care au beneficiat de investiţii de peste 14 milioane euro. Unitatea produce soluţii injectabile,     comprimate, soluţii orale, pulberi, suspensii şi unguente. Portofoliul său numără peste 412 formulări în 151 de branduri încadrate în categorii de tipul: antibiotice, antiinflamatoare, antiparazitare, produse hormonale, oftalmice şi otice, vitamine, minerale şi rehidratante, raticide, insecticide, cosmetice, dezinfectanţi şi detergenţi.

    Fabrica de la Filipeştii de Pădure deţine laboratoare performante de testare microbiologică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produselor finite în conformitate cu standardele de calitate prevăzute în Farmacopeea Europeană. Laboratoarele sunt organizate conform standardelor GLP (Good Laboratory Practice), dotate cu echipamente competitive şi fluxuri conforme standardelor în vigoare.

     

    ♦ Farmavet SA

    Întreaga producţie este preluată şi comercializată de Farmavet SA. În prezent, Farmavet se adresează unui număr de peste 5.500 de clienţi, afirmându-se ca specialist în furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele.

    Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare a produselor de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare.

    Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele locale din tara (ex. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Constanţa, etc.) prin care compania asigură o acoperire naţională eficientă. Centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă. Suntem în contact permanent cu clienţii prin echipa proprie de vănzări şi telesales.

    Farmavet operează si propria reţea de farmacii formată din peste 160 unităţi cu acoperire naţională. Graţie portofoliului şi extinderii, farmaciile veterinare Farmavet sunt pentru multe gospodării rurale singura opţiune pentru produse, medicamente şi nutriţie veterinară. În mediul urban, compania comercializează o gamă de medicamente mai largă decât cea din cabinetele veterinare, cu disponibilitate imediată, acoperind şi specii de animale de companie întâlnite cu o frecvenţă mai mică în oraşe, precum iepuri, porumbei şi păsări de colivie.

     

     

    Cine deţine grupul Farmavet în prezent?

    80% – din acţiunile Farmavet SA sunt deţinute de Gardenica Limited, vehicul de investitii al fondului de private equity China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, deţinut de Exim Bank din China.

    14% – din acţiunile companiei sunt deţinute de fostul actionar majoritar, A&S International 2000. (Restul acţiunilor aparţin unui număr mare de acţionari tip listă)

    85% – din Pasteur Filiala Filipeşti este deţinută tot de Gardenica Limited

    15% – in acţiuni sunt deţinute de Doina Stănescu

    100% – Pasteur Filiala Filipeşti deţine întregul capital al FNC Nutriţie Pietroiu

    Sursa: compania

  • Nestle investeşte 1,8 mil. euro în extinderea fabricii din Sofia

    Nestle Bulgaria, parte a conglomeratului elveţian Nestle, a anunţat că a investit 23 milioane de leva (11,8 mil. de euro) în extinderea capacităţii fabricii sale din Sofia, relatează Seenews. Fabrica produce aproximativ 500 milioane de napolitane pe an, 95% din producţie fiind exportată către 35 de pieţe. În cadrul fabricii lucrează aproximativ 570 de persoane. 

  • Încă o investiţie gigant care ocoleşte regiunea: Panasonic, furnizorul Tesla, face o fabrică de baterii pentru maşini electrice în Norvegia

    Gigantul Panasonic a anunţat că va accelera planurile pentru o fabrică de baterii în Europa şi a ales Norvegia ca destinaţie finală, în contextul în care grupul japonez încearcă să păstreze momentumul din SUA, unde furnizează pentru Tesla, şi să încheie parteneriate şi cu mai mulţi producători auto din Europa, potrivit FT.

    Grupul japonez are în plan un parteneriat cu Equinor, gigantul de petrol şi gaz controlat de statul norvegian, dar şi cu Norsk Hydro, un producător de aluminiu. Compania derulează un studiu de fezabilitate care va fi finalizat în următoarele şase luni.

    Panasonic are cea mai mare fabrică de baterii din lume în Nevada, SUA, împreună cu Tesla, dar în Europa compania are o prezenţă redusă. Mai mulţi jucători construiesc astfel de fabrici astăzi în Europa, printre care norvegienii de la Northvolt şi chiar Tesla pe cont propriu.

    Cererea pentru baterii va creşte rapid pe măsură ce vânzările de maşini eletrice accelerează, în contextul în care acestea ar putea ajunge la o cotă de piaţă de 15% în Europa în 2021, conform datelor citate de publicaţia americană.

    „Europa este o piaţă destul de prematură. Este încă în creştere şi sunt multe care se pot întâmpla acolo. Ar putea fi o oportunitate imensă”, a declarat Allan Swan, responsabil cu producţia din fabrică pentru piaţa din SUA, în cadrul Panasonic.

  • Afacere rezistentă la crize. Ce afaceri din România sunt acum la a doua criză şi încă rezistă

    Industria de prelucrare a laptelui crud este dominată de jucători cu capital românesc, care nu sunt neapărat mai puternici decât multinaţionalele, însă sunt mai numeroşi, 133 de fabrici din cele 158 aflate pe teritoriul României fiind ale unor antreprenori locali, conform datelor centralizate de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la Ministerul Finanţelor Publice.

    În 2009, la nivel naţional erau 267 de astfel de fabrici, însă mulţi antreprenori români au pus lacătul pe uşă în situaţii de criză pe care nu au ştiut să le gestioneze, iar investitorii străini au plecat când businessul nu a mai fost profitabil. Spre exemplu, gigantul francez Lactalis a închis două unităţi din judeţul Suceava în acest an. Ce va urma după criza coronavirusului?

    „Anul 2009 a fost an de tranziţie. Atunci erau multe fabrici mici, deoarece colectorii pentru companii mari au început să-şi facă afaceri independente. De exemplu, Dorna avea în 2007 circa 1.000 de colectori de lapte, care şi-au făcut firme specializate pe producţie sau distribuţie. Apoi au urmat fuziuni, achiziţii, concentrarea producţiei şi optimizarea costurilor. (…) După criza financiară, unele dintre ele au intrat în faliment pentru că aveau credite pe care nu le puteau plăti, iar 20-30% din angajaţi au rămas fără loc de muncă”, spune un reprezentant al pieţei, interogat de Business MAGAZIN.

    Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai mari producători de lactate la nivel mondial, a cumpărat în 2008 grupul LaDorna de la Jean Valvis, grup cu şase fabrici în România, iar în 2013 a închis trei dintre ele şi a început să aducă o parte din produse din Polonia. De asemenea, după criza economică şi  FrieslandCampina a renunţat la patru din cele şapte unităţi de producţie pe care le deţinea, conform informaţiilor publicate de ZF la acea vreme.

    Apoi, în 2018, Lactalis a închis fabrica din localitatea Kogălniceanu, operată de firma Dorna SA, care avea 96 de salariaţi şi activitatea a fost mutată în unitatea de producţie a Albalact, companie ce face parte la rândul ei din grupul Lactalis. În luna august a acestui an, a închis şi ultimele două fabrici luate de la Valvis, aflate în judeţul Suceava, iar 158 de locuri de muncă au fost desfiinţate.

    În prezent, în cele peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud rămase, cu 100 mai puţine decât acum un deceniu, mai mici sau mai mari, lucrează circa 15.500 de persoane, 10% din forţa de muncă din sector aflându-se în judeţul Suceava, acolo unde sunt crescute şi cele mai multe vaci, peste 130.000 anual, potrivit datelor centralizate de la ANSVSA şi de la Ministerul Finanţelor Publice.

    Primele zece companii din acest sector, în frunte cu Albalact, au avut afaceri cumulate de 3,45 miliarde de lei anul trecut potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. Piaţa lactatelor este una foarte fragmentată, cei mai mulţi producători având afaceri de câteva milioane de euro. Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri în 2019 a avut-o Carmo Lact Prod, companie controlată de familiile Neagoş şi Creosteanu din Bistriţa Năsăud, de 16,6%, până la 105 milioane de lei.

    Printre cele mai mari afaceri din industria laptelui se află şi Danone, liderul pieţei de iaurturi, care a intrat în România în 1996, atunci când a cumpărat fabrica de lactate Mioriţa Fundeni din Bucureşti, pe care a retehnologizat-o. Mioriţa mai avea o unitate de producţie în Militari, care a fost demolată, iar în locul său a fost ridicat complexul comercial din Militari. Astfel, platformele industriale, mândria comunismului, au dispărut treptat.

    În prezent, Danone România, deţinut de grupul francez cu acelaşi nume, cu o cifră de afaceri de 612 milioane de lei anul trecut, colectează 60 de milioane de litri de lapte anual şi produce 1 milion de iaurturi zilnic, potrivit reprezentanţilor companiei. O capacitate însemnată de producţie are şi grupul elen Olympus, prezent pe piaţa naţională din 1999. Compania cu 404 angajaţi produce iaurt, lapte proaspăt şi UHT, brânză şi smântână într-o fabrică de 150.000 de metri pătraţi din localitatea Hălchiu, situată la circa 15 kilometri distanţă de Braşov, iar capacitatea maximă de procesare a acesteia poate să ajungă până la 750 tone/zi, cu o medie anuală maximă de 550 tone/zi, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

    „Capacitatea de producţie a fabricilor de prelucrare a laptelui din România este dublă faţă cât se lucrează. Anual se procesează 1,5-1,7 miliarde de litri de lapte, dar capacitatea totală este de 2,5-2,8 miliarde”, spun surse din piaţă, experte în domeniul lactatelor.

    În judeţele Caraş-Severin, Călăraşi, Dolj, Olt, Sălaj şi Tulcea nu există nicio unitate de procesare a laptelui crud, potrivit ANSVSA. În Tulcea, fraţii Ion şi Nicolae Herţea, care controlează grupul de firme Fraher, au accesat fonduri europene de 18 milioane de lei pentru a ridica o fabrică de procesare a laptelui lângă ferma de vaci pe care o au în localitatea Traian din judeţul Tulcea, potrivit datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). „Fabrica va fi gata peste un an”, au spus reprezentanţii businessului.

    Anul trecut, la nivel naţional au fost produse 330.000 de tone de lapte de consum, mai mult cu 7,7%, comparativ cu anul 2018, arată datele de la Institul Naţional de Statistică. Totuşi, pentru a satisface consumul, România importă o cantitate mare de lapte de la vecinii din Ungaria. Tot anul trecut, la nivelul ţării au fost produse 68.000 de tone de smântână, 225.000 de tone de lapte acidulat şi peste 96.000 tone de brânzeturi, conform sursei citate anterior.

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi medici care v-aţi decis să deveniti politicieni şi să candidaţi la Parlament, aţi fost vreodată în vizită la o fabrică de medicamente din ţară?

    Istorioara adevarata de la alegerile locale din septembrie. Un politician, candidat la functia de primar, promitea ca va aborda marile companii farmaceutice internationale pentru a face investitii in oras. Dar nu a fost niciodata in vizita la situl de fabricatie de medicamente care functioneaza acolo.

    Mai sunt multe astfel de exemple, problemele pe care le avem in general in tara vin dintr-o lipsa condamnabila de dialog direct intre politicieni si sectoarele economice cu adevarat strategice, cum este cel al productiei de medicamente. Cu o singura exceptie – un profesor universitar care in 2016 a luat apararea fabricilor din tara cand s-a dezlantuit o campanie murdara anti-medicamente romanesti – eu unul nu am auzit de un medic care acum este pe listele de candidati la Parlament care sa fi facut interventii pentru intarirea industriei de medicamente din tara.

    Nu cred ca vreunul stie ca deservim peste 8 milioane de pacienti lunar, ca am creat joburi inalt calificate, ca exportam spre patru continente sau ca aducem la buget, deci si la sanatate, circa 1 miliard de lei anual. Nu am primit felicitari pentru ca am introdus in fabricatie in tara in timp record hidroxiclorochina si favipiravir sau ca am triplat productia de paracetamol, trei medicamente necesare in razboiul contra pandemiei.

    Am numarat cel putin 50 de candidati de profesie medic care sunt hotarati sa reformeze (din nou) sistemul sanitar odata intrati in forul legislativ. Repet intrebarea din titlu: ati fost in vizita la o fabrica de medicamente din tara, poate chiar din orasul pentru care candidati? Ca sa intelegeti cu ce ne confruntam: intarzieri de autorizatii din cauza PUZ-urilor si PUG-urilor, lipsa de personal, politici discriminatorii de preturi si suprafiscalizare ridicola, etc.

    Ca sa aflati de la noi de ce lipsesc medicamente banale gen metformin, levotiroxina, verapamil, si de ce nu le putem fabrica in tara. Si de ce, platind clawback pentru altii, nu am putut investi mai mult in re-tehnologizare ca sa instalam cold-chain, sa facem divizare in doze mici sau fabricatie in noi forme de ambalare. Si nu in ultimul rand, de ce coalitii, camere de comert, analisti, avocati si lobby-isti au promovat proiecte care puteau duce la inchiderea fabricilor noastre de medicamente.

    Va putem explica si de ce domeniul medicamentelor aduce 20% din deficitul de balanta comerciala a Romaniei, adancind indatorarea tarii.

    Nu exista politici publice sanitare sustenabile fara politici publice sustenabile in domeniul medicamentului. Si nu exista politici sustenabile in domeniul medicamentului fara o industrie puternica de manufactura.

    Asadar, in urmatorul ciclu electoral, in eterna batalie cu reformarea “re-re-re-load” a sistemului sanitar va trebui sa gasim timp pentru o discutie medici-politicieni si fabrici de medicamente din tara.

    Avem in sfarsit, dupa multi ani si o pandemie, un prim program de guvernare al unui partid politic care are in vedere investitii tintite in relansarea industriei farmaceutice si chimice. Este inca departe de banii deja pompati de guvernele lumii in industria farmaceutica, dar este un bun inceput.

    Dar ca sa stim de unde plecam, inchei cu o alta istorioara. In urma cu cativa ani, la o audiere la Parlament cand solicitam un clawback redus pentru fabricile din tara pentru a putea investi in tehnologizare, un medic-politician a spus ca se opune categoric si a plecat din sedinta. Anul asta, candideaza din nou.

    Asadar, cum am spus, avem un drum lung in fata.


     

  • Tesla are cale liberă pentru prima fabrică a companiei din Europa: Producţia va începe vara viitoare, urmând să se construiască anual circa 500.000 de maşini electrice

    Tesla primeşte undă verde pentru deschiderea fabricii din apropierea Berlinului, producţia urmând să înceapă în vara lui 2021. Până acum, au fost ridicate câteva structuri în Gruenheide, locaţie vizitată luna trecută de CEO-ul Elon Musk, transmite Bloomberg.

    Astfel, prima fabrică a companiei din Europa va produce anual aproximativ 500.000 de maşini electrice, proiectul reprezentând un adevărat test pentru birocraţia înceată a Germaniei.

    Musk a anunţat anul trecut că se va întrece cu giganţi precum Volkswagen AG, BMW AG şi Daimler AG şi, în ciuda unor serii de obstacole, cum ar fi incertitudinile privind fauna, proiectul a rămas în picioare.

    Investiţia companiei subliniază atenţia pe care o îndreaptă statul asupra energiilor regenerabile şi transportului. Rolls-Royce dezvoltă deja motoare de avioane cu emisii reduse în Brandenburg. În aceeaşi regiune, BASF SE, cea mai mare companie de produse chimice la nivel mondial, produce componente pentru baterii electrice.

    Elon Musk a declarat zilele trecute că Tesla va construi 20 de milioane de vehicule electrice pe an până în 2030, de 50 de ori mai mult decât anul trecut.

    Prin contrast, Volkswagen a vândut în 2019 circa 11 milioane de maşini, iar Toyota – care era cel mai valoros producător auto la nivel mondial până să fie depăşit de Tesla în vara acestui an – a vândut circa 10 milioane de automobile anul trecut.

     

  • Nu toate afacerile au fost lovite de pandemie. Businessul acesta a înregistrat creşteri de 10%, iar previziunile sunt optimiste şi pentru final de an

    Evoluţia businessului de producţie de materiale de construcţii Etex Building Performance oferă un argument în plus că piaţa locală de construcţii este una efervescentă chiar şi în pandemie. Afacerea a înregistrat creşteri de 10% în primul semestru al anului, iar investiţiile în România rămân în continuare o prioritate pentru belgienii care deţin până acum două fabrici pe piaţa locală.

    „Suntem încrezători în potenţialul de creştere al pieţei româneşti şi a celor din Europa de Sud-Est unde exportăm, motiv pentru care ne propunem să continuăm investiţiile în creşterea capacităţii de producţie la fabrica noastră de la Turceni”, descrie Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, modul în care se raportează compania belgiană la piaţa locală. Etex Building Performance este hubul regional transformat pentru Europa de Sud-Est al grupului belgian Etex – fiind axat pe producţie, logistică, asistenţă tehnică şi dezvoltare de produse noi.
    Afacerea se axează pe producţia de materiale de construcţii şi operează în România două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (din judeţul  Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (din judeţul Cluj), fiind prezent pe piaţă cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton. Aproape jumătate din producţia fabricilor Etex din România merge către export în 11 ţări, majoritatea fiind situate în Europa de Sud-Est. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 235 milioane de lei, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs: în primul primul semestru al anului
    au ajuns la o cifră de afaceri de
    130 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „În comparaţie cu ţări ca Germania businessul din România este proporţional cu populaţia dar mult mai dinamic. În ultimii 5 ani am reuşit dublarea cifrei de afaceri odată cu investiţia de la Turceni. În acelaşi timp numeroase iniţiative din România au fost apreciate ca modele de urmat şi transferate la nivel de divizie în alte businessuri Europa de Vest”, descrie Andrei Popa businessul Etex în contextul afacerilor internaţionale ale grupului.
    Fabrica de gips-carton de la Turceni este cea mai importantă investiţie a grupului în România. Unitatea de producţie şi-a început operaţiunile în 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat ulterior peste 2 milioane de euro în creşterea performanţei industriale a fabricii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Andrei Popa spune că încă de la început, proiectul fabricii de la Turceni a avut în vedere posibilitatea extinderii fabricii până la dublarea capacităţii de producţie dar şi dezvoltarea unor businessuri complementare. În lotul fabricii de la Turceni au rezervat spaţii pentru viitoare potenţiale producţii de profile metalice, plăci perforate şi ready-mixuri.
    „Această investiţie este încă în strategia noastră şi va fi pusă în aplicare imediat ce vom avea o garanţie a creşterii volumelor de gips – materie primă. Astfel, compania şi-a propus să investească 5-6 milioane de euro într-o instalaţie de desulfurare a gipsului la termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia pentru a asigura continuitatea materiei prime la fabrica sa de gips-carton de la Turceni”, descrie Andrei Popa planurile de investiţii ale companiei în continuare. În acelaşi timp, fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu se află în proces de retehnologizare care să susţină creşterea volumelor de vânzări de produse complementare plăcilor de gips-carton aflată în strategia pe termen scurt a Etex Building Performance.
    Valoarea totală a investiţiei în retehnologizarea fabricii de la Aghireşu, care va fi finalizată în cursul acestui an, se ridică la 4 milioane de euro. De altfel, Popa spune că şi în prezent una dintre principalele priorităţi ale companiei este consolidarea businessului în Europa de Sud-Est şi creşterea profitabilităţii companiei pentru asigurarea unei baze solide în vederea fructificării investiţiilor în capacităţile de producţie din România. „În acest sens aşteptăm demararea investiţiei în instalaţia de desulfurare de la Rovinari şi ne uităm la posibile achiziţii în regiune care să fie compatibile cu businessul de bază al Etex. Totodată, vrem să continuăm să ne îmbunătăţim portofoliul de sisteme de gips-carton prin introducerea de noi produse complementare plăcilor de gips-carton şi să accelerăm digitalizarea proceselor interne şi a comunicării cu clienţii.”
    Directorul comercial al Etex Building Performance sesizează că piaţa românească de construcţii se află
    într-un proces de maturizare şi reducere a decalajului faţă de pieţele din Vest prin folosirea în procesul de construcţie a unor soluţii şi materiale moderne. „De exemplu, sistemele de gips-carton sunt utilizate la scară largă pe segmentul de proiecte industriale, de birouri, mall-uri şi centre comerciale, unde accentul este pus pe viteza de execuţie şi pe materialele uşor de instalat”, detaliază el această piaţă. De asemenea, observă Andrei Popa, pe segmentul rezidenţial – care a înregistrat constant creşteri de două cifre în ultimii ani –  plăcile de gips-carton sunt utilizate cu precădere în construcţiile rezidenţiale noi din zona premium, în timp ce pe celelalte zone ne confruntăm cu un decalaj faţă de pieţele vestice în condiţiile în care, în mod tradiţional, clienţii continuă să prefere soluţiile grele (zidăriile de cărămidă). 
    „Dezvoltatorii de imobile de locuit high end au înţeles că pereţii de gips-carton se bazează pe alcătuiri complexe care conferă viitorilor proprietari un grad de confort superior (cu plăci pentru izolare acustică, plăci cu performanţe mecanice ridicate pentru suspendarea de corpuri grele, plăci cu proprietăţi antiefracţie sau pentru rezistenţa la foc). Acesta este şi motivul pentru care piaţa din România şi Europa de Sud-Est are un potenţial uriaş de creştere, dacă luăm în calcul că pe pieţe precum Regatul Unit, Franţa sau Polonia consumul de gips-carton este de peste 4mp/locuitor”, spune Andrei Popa.
    La nivel de provocări, el observă că există lacune legislative în privinţa depozitării deşeurilor de construcţii şi a reciclării acestora. „De exemplu, fabrica de la Turceni a fost concepută pentru a putea recicla plăcile de gips-carton obţinute din deşeurile de materiale de construcţii, însă, în prezent, colectarea separată a deşeurilor de materiale de construcţii nu este încurajată. În momentul în care vom avea la dispoziţie suficiente cantităţi de deşeuri de plăci de gips-carton, vom valorifica potenţialul de reciclare infinită a gipsului din astfel de deşeuri”, detaliază el.
    În ceea ce priveşte funcţionarea fabricilor în contextul COVID-19, el spune că fabricile Etex Building Performance de la Turceni şi Aghireşu şi-au continuat operaţiunile fără întreruperi în această perioadă, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă a personalului, angajaţii nefiind sub nicio formă afectaţi de criza de coronavirus. Compania a decis să se bazeze pe resursele proprii şi să nu apeleze la niciunul dintre programele generoase de sprijinire a economiei iniţiate de guvern.
    „În ciuda contextului economic dificil, am obţinut o creştere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut ca urmare a avansului exporturilor, a diversificării mixului de produse şi a vânzărilor peste aşteptări pe segmentul de retail. Odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus piaţa s-a contractat, însă, prin deciziile pe care le-am luat imediat, am reuşit să temperăm reculul şi să creştem ponderea vânzărilor pe segmentul de retail. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care micile lucrări de reparaţii şi renovările de locuinţe au fost cel mai puţin afectate în această perioadă, în care mulţi dintre românii care au lucrat de acasă au avut mai mult timp disponibil pentru a face lucrări de renovare”, descrie el cele mai recente rezultate.
    Andrei Popa spune că strategia comercială pe care au abordat-o în prima jumătate a anului s-a bazat pe creşterea vânzărilor de produse complementare plăcilor de gips-carton, pe segmentul de gleturi şi tencuieli – de exemplu gama Adera, care include singura tencuială armată cu fibre produsă în România, dar şi extinderea cu produse complementare a gamei Smart, destinată pieţei de retail şi meseriaşilor. „În toată această perioadă, am continuat livrările către ansamblurile rezidenţiale, cele de birouri şi de spaţii logistice. Am lucrat împreună cu clienţii şi furnizorii astfel încât să evităm blocajele şi să dăm un semnal pozitiv în piaţă. Foarte puţini dintre partenerii noştri au amânat proiectele în care suntem prezenţi şi noi. În perioada următoare, vom fi atenţi la evoluţia contextului actual. Pe termen scurt, vom avea de trecut peste o serie de provocări, însă pe termen mediu şi lung avem încredere în potenţialul de creştere a pieţei de construcţii din România şi Europa de Sud-Est.”
    Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, are o experienţă de peste 17 ani în cadrul companiei şi s-a alăturat acesteia când se numea Lafarge Arcom Gips şi făcea parte din grupul Lafarge. Afacerea a fost preluată în 2011 de către grupul belgian Etex, în urma unei tranzacţii internaţionale care a inclus operaţiuni din Europa şi America de Sud. De-a lungul timpului, el a ocupat în cadrul companiei poziţia de director naţional de vânzări, pentru ca din 2011 să ocupe funcţia de export manager, iar din 2013 pe cea de director comercial pe regiunea Europa de Sud-Est. Proiectul comercial care a susţinut luarea deciziei de a investi în fabrica de la Turceni se numără în rândul celor de referinţă în care Andrei Popa a fost direct implicat. El este de asemenea responsabil de  identificarea de oportunităţi pentru investiţii greenfield şi M&A în regiune şi a contribuit, de asemenea, la implementarea primei platforme de comenzi online a diviziei din România. 

    Istoria româno-belgiană a grupului Etex

    Etex Building Performance, fosta Siniat România, face parte din grupul belgian Etex, care are o istorie de peste 100 de ani şi este specializat în producţia de materiale de construcţii (plăci de gips-carton, tencuieli, plăci de fibrociment pentru faţade şi acoperişuri, ţigle ceramice ). Grupul are peste 13.000 de angajaţi şi 101 de fabrici la nivel mondial. Grupul Etex a obţinut venituri de 2,9 miliarde de euro în 2019, în uşoară creştere comparativ cu anul precedent. Aproximativ 80% din veniturile totale ale grupului sunt obţinute pe pieţele europene. În România, Etex operează două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj) şi este prezent cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton.

  • Un antreprenor român vrea să dezvolte o fabrică de alimente care să hrănească Europa şi SUA

    Cererea pentru mâncarea făcută din proteine din plante va avea o creştere foarte mare în următorii 20 de ani, spune Raul Ciurtin, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria alimentară, potrivit Ziarului Financiar.

    Afaceristul spune că, în viitorul apropiat, vrea să dezvolte o nouă fabrică în care să producă mâncare din plante şi cu ajutorul ei să hrănească întreaga Europa şi chiar SUA.

    Antreprenorul nu exclude chiar construcţia de unităţi de producţie în afara României, însă nu în următorii ani.

    „Vom investi şi vom produce mâncare din plante. Se investeşte foarte mult în domeniu şi, mai mult de o modă, va fi o necesitate în a exista această hrană, tocmai din cauza efectelor de poluare pe apă, pe gaze, pe care creşterea animalelor o produc. O categorie tot mai mare de oameni vor trece la a consuma periodic sau total produse din plante. Ce facem noi astăzi? Punem bazele unui portofoliu cu care vrem să ne adresăm în primul rând în toată Europa şi, de ce nu, şi în SUA. România, prin prispa potenţialului agricol, poate să fie o oportunitate de furnizare, în primul rând, de protenie din plante”, este de părere Raul Ciurtin.

  • Focar de Covid 19 într-o fabrică de textile. 23 de persoane au fost testate pozitiv

    Un focar de Covid 19 a apărut într-o fabrică de articole textile din Sibiu. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică, 23 de persoane au fost testate pozitiv. Toţi bolnavii au fost internaţi în spital, iar persoanele cu care au intrat în contact au fost izolate.

    Potrivit Prefecturii Sibiu, focarul a fost identificat în interiorul unei societăţi producătoare de articole textile şi materii prime. Ancheta epidemiologică a stabilit că primele infectări au apărut miercuri şi că focarul are „o rată de atac de 6,74%”.

    Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu au stabilit măsurile pentru localizarea focarului.

    „În urma anchetei au fost identificaţi un număr total de 91 de contacţi, dintre care 66 sunt contacţi de serviciu, iar 25 sunt contacţi de familie. În ceea ce priveşte măsurile dispuse de DSP Sibiu, s-au izolat în spital toate cele 23 cazuri confirmate pentru evaluare clinică şi paraclinică, s-a dispus carantina la domiciliu a contacţilor de serviciu şi a familiilor acestora”, au anunţat reprezentanţii Prefecturii Sibiu.

    În cadrul societăţii s-a efectuat dezinfecţia şi a fost stabilit un plan de măsuri de limitare a răspândirii infecţiei, prin decalarea programului de lucru, a pauzelor de masă şi a încheierii programului de lucru.

    De asemenea, s-a recomandat tuturor angajaţilor să îşi monitorizeze starea de sănătate prin medicul de familie, iar în cazul în care prezintă simptome să apeleze numărul de urgenţă 112 în vederea transportării la spital şi efectuarea de investigaţii.

    Direcţia de Sănătate Publică va efectua controale pentru a verifica dacă sunt respectate măsurile stabilite.