BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Preţul aurului urcă la maximul a opt ani, pe fondul scăderii burselor

    Preţul aurului a urcat miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce bursele europene şi cele asiatice s-au prăbuşit, investitorii reacţionând la temerile legate de creşterea numărului de cazuri de coronavirus, relatează Reuters. 

    Mai multe state americane au înregistrat un număr record de infecţii iar decesele din America Latină au trecut de 100.000. New York Times a raportat că Uniunea Europeană este pregătită să împiedice accesul călătorilor americani din cauza creşterii cazurilor de COVID.

    În plus, economistul şef al Băncii Centrale Europene Philip Lane a avertizat că economia zonei euro va avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera din criza indusă de pandemie iar o serie de date apărute în ultimele zile nu aduc semnale pozitive pentru redresare.

    Statele Unite iau în considerare tarifele vamale majorate pentru mărfuri în valore de 3,1 miliarde de dolari din Marea Britanie, Franţa, Spania şi Germania.

    Toată aceasta şi scăderea recentă a dolarului, împreună cu llichidităţile ieftine oferite de băncile centrale, au ajutat aurul să câştige 0,6%, până la 1.777,53 dolari pe uncie, apropiindu-se de nivelul din octombrie 2012, de 1.779,06 dolari uncia.

    Stocurile globale au scăzut cu 0,4%, după ce au crescut cu peste 40% faţă de minimele din martie.

    Indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 1,6%, îndreptându-se spre cea mai slabă zi din aproape trei săptămâni.

    Preţurile petrolului au scăzut, stocurile fiind la un nivel record. Brent a scăzut cu 1% ,la 42,20 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,4%, până la 39,81 dolari pe baril.

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Gigantul internaţional Philips a fost creat după lansarea unui singur produs. Care a fost acesta

    Produsele companiei Philips, înfiinţată de o familie olandeză cu acelaşi nume în urmă cu 130 de ani, sunt folosite astăzi în gospodăriile şi în companiile din toată lumea. Care a fost însă produsul care a adus succesul afacerii, transformată rapid într-un gigant internaţional?

    Gerard Leonard Frederik Philips s-a născut pe 9 octombrie 1858 în Olanda, într-o familie de evrei. Tatăl său, Benjamin Frederik David Philips, de meserie bancher, a fost văr primar cu filosoful Karl Marx. Interesat de electronică şi inginerie, în 1891 Gerard a fondat, alături de tatăl său, o afacere de familie căreia i-au dat chiar numele lor, Philips, obiectivul lor iniţial fiind acela de a produce becuri electrice incandescente, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru toţi cei care au nevoie de ele. Primul centru de producţie al companiei a fost deschis într-o veche fabrică din Eindhoven, iar primele produse fabricate aici au fost becurile.
    În primii ani afacerea a înaintat greoi, fiind aproape de faliment, însă în 1895 Anton, fratele mai mic al lui Gerard, în vârstă de doar şaisprezece ani, s-a alăturat la rândul său businessului. Având şi o diplomă de inginer, Anton a lucrat iniţial ca reprezentant de vânzări, dar în scurt timp ideile sale de business s-au dovedit valoroase, aşa că afacerea a început să se extindă rapid, fapt care a condus la înfiinţarea Philips Metaalgloeilampfabriek N.V. (Philips Metal Filament Lamp Factory Ltd.) din Eindhoven în 1908, urmată în 1912 de fondarea Philips Gloeilampenfabrieken N.V. şi de listarea acesteia la Bursa de Valori din Amsterdam.
    Pe 19 martie 1896 Philips s-a căsătorit cu Johanna van der Willigen (30 septembrie 1862 – 1942); cuplul nu a avut copii.
    Încă de la început, Philips a fost o companie orientată spre export. Una dintre cele mai mari comenzi a venit din partea ţarului Rusiei, pentru a lumina Palatul de Iarnă. Odată cu evoluţia noii tehnologii de iluminare, Philips a înfiinţat un laborator de cercetare – NatLab – în 1914, pentru a studia fenomenele fizice şi chimice şi pentru a stimula inovaţia produselor companiei. Patru ani mai târziu, a fost fabricat primul tub medical de radiologie marca Philips, acesta fiind momentul în care compania a decis să îşi diversifice gama de produse şi să îşi protejeze sistematic inovaţiile cu brevete diverse, de la echipamente de raze X la aparatură radio, iar mai târziu, odată cu evoluţia tehnologiei, la televizoare, electronice mici şi altele. În aceeaşi perioadă, compania şi-a extins activitatea în toată Europa şi în ţări precum China, Australia şi Brazilia.
    Fraţii Philips au sprijinit de asemenea şi centrele sociale şi de educaţie din Eindhoven, fondând inclusiv o asociaţie, Philips Sport Vereniging, din care s-a format şi departamentul profesionist de fotbal Philips Sport Vereniging N.V.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de peste
    18 miliarde de euro, echipa businessului numărând în jur de 77.400 de angajaţi. În piaţa locală, tot în anul 2018 Philips România a avut o cifră de afaceri de circa 480 de milioane de lei un profit net de 7,7 milioane de lei, funcţionând cu o echipă de 113 salariaţi.

  • Secretul unui bun echilibru între viaţa personală şi profesională: „Coechipierii potriviţi”

    Ioana Enache, general manager, Amway România, Bulgaria şi Grecia, spune că una dintre cele mai frumoase şi recente realizări este faptul că alături de echipa locală a primit, trei ani la rând, premii pentru cea mai bună performanţă în business la nivel european. Pentru anul în curs ea şi-a propus să continue această creştere, dar „la fel de important este şi să fim alături de noii clienţi sau de partenerii noi care vor să obţină venituri suplimentare plecând de la zonele lor de interes sau pasiune construind afacerea de vânzări directe pe segmentul de produse de înfrumuseţare, îngrijire şi nutriţie Amway”.

    Ea spune că, personal, crede în valoarea diversităţii, a parteneriatului şi a echilibrului, iar în timp, lucrând cu foarte multe echipe, a observat cât de multe avantaje derivă din faptul că fiecare suntem diferiţi: ca profil, ca abordare, ca personalitate, nu neapărat din diferenţele de gen. „Cu siguranţă însă, pentru femei e puţin mai greu să jongleze cu toate «pălăriile»: de profesionist, mamă, soţie, prietenă sau fiică, dar recomandarea mea este să-şi aleagă cu grijă «coechipierii» din viaţa personală şi din business, astfel încât să se poată baza pe sprijinul lor.” Ioana Enache spune că, din experienţa de lucru cu numeroase femei, a observat că nuanţa în lucrul cu acestea e dată de abordarea „people-oriented”, de un plus de empatie şi intuiţie pe care îl au, de dorinţa de a genera rezultate pe termen lung, precum şi de o atenţie sporită la echilibrul dintre viaţa personală şi profesională. 

    „Să ai mereu curajul de a încerca drumuri noi. Nu lua niciodată decizii care nu te lasă să dormi noaptea. Preţul plătit e prea mare. Gândeşte-te mereu ce laşi în urma ta, care e semnătura ta, ce plusvaloare poţi genera prin proiectele în care te implici. Chiar dacă ceva nu îţi iese cum ţi-ai propus, nu uita că acela este doar un moment în timp care nu te defineşte, ci evoluţia ta. Nu renunţa la cine eşti ca femeie. O renunţare la o parte importantă din tine nu te va ajuta, o vei resimţi mereu ca pe un sacrificiu prea mare”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei.

    Profilul Ioanei Enache a fost inclus recent în anuarul „105 Cele mai puternice femei din  business” realizat de Business Magazin.

  • OPINIE Bogdan Florea, fondator Connections România: “Este industria tech favorizata crizei? Cum ar fi putut digitalizarea să reducă impactul crizei”

    Dacă gradul de implementare a digitalizării în companii ar fi fost, în general, mai mare, multe provocări pe care le-am trăit în aceste două luni ar fi fost mult mai uşor de surmontat. Companiile cu un grad crescut de automatizare şi digitalizare au făcut mult mai uşor tranziţia spre lucrul remote şi au putut să se adapteze mai uşor la schimbările aduse de criză.
    În general, firmele de tehnologie au fost puţin afectate. Connections şi-a menţinut încasările şi a reuşit să continue activitatea în condiţiile crizei generate de pandemia de COVID-19. Din păcate, proiectele care trebuia să înceapă în perioada imediat următoare au fost suspendate şi marea întrebare este cum vor gestiona clienţii investiţiile în lunile care vin, într-un climat nesigur şi total impredictibil, pe care, cred, generaţia actuală activă profesional nu l-a mai întâlnit.
    Fiind o companie de tehnologie, am avut toate resursele disponibile şi întreaga infrastructură pregătită pentru munca de la distanţă. Practic, am generalizat o practică deja funcţională în multe echipe. O mare parte din colegi lucrau în acest regim 1-2 zile în fiecare săptămână. Clienţii noştri sunt, în general, companii multinaţionale care au avut planuri de business continuity bine articulate, care le-au permis, de asemenea, o funcţionare fără sincope.
    Aparent, vedem că industria tech este favorizată în această perioadă. Totuşi, să nu uităm că există companii de tehnologie care deserveau clienţi din industrii care au avut de suferit enorm. Să luăm cazul ipotetic al unei companii de implementare de sisteme IT enterprise pentru industria HoReCa sau travel. Evident că, dacă dependenţa de clienţii respectivi era mare, au avut de suferit semnificativ. Aşadar, ar trebui să ne gândim că nu toate companiile de tehnologie au fost imune la impact. În plus, marea majoritate a clienţilor au amânat noile proiecte. Pentru zona B2B, după părerea mea, impactul asupra companiilor de tehnologie se va simţi cu intensitate mare în trimestrul al III-lea.
    Este greu de spus ce măsuri ar trebui luate pentru sprijinirea mediului privat. Intrăm într-o zonă care implică foarte multă filosofie socială şi incertitudine. Nimeni nu poate şti cum va evolua pandemia, dacă şi cât de virulente vor fi (dacă vor fi) valurile ulterioare. Toată lumea aşteaptă un vaccin miraculos. Până atunci, guvernele iau măsuri tactice, în genul “helicopter money”. Ele pot avea succes în condiţiile în care societatea depăşeşte rapid criza sanitară. Probabil investiţia în infrastructură digitală ar fi ceva ce trebuie urgent demarat, pentru că digitalizarea accelerată a administraţiei le face tuturor viaţa mai uşoară. Apoi, cred că guvernele ar trebui să finanţeze proiecte şi investiţii realizate direct sau de către firmele private. Ar trebui stimulată inovaţia, nu doar de produs, ci şi de model de business. Cu alte cuvinte, statul ar trebui să finanţeze intens, insist, intens, eforturile şi capacitatea de adaptare a businessurilor. De exemplu, ar putea să subvenţioneze cheltuieli, inclusiv salarii, pentru companii de alimentaţie publică care au închis spaţiile fizice şi livrează la domiciliu.
    Evoluţia economiei în lunile următoare va fi în strânsă legătură cu informaţiile de pe frontul sanitar. Cea mai mare parte a deciziilor majore la nivel economic se vor lua în funcţie de evoluţia eforturilor pentru obţinerea unui vaccin. Cum este practic imposibil să apară ceva nou în această zonă mai devreme de un an, economia va descreşte, mai mult sau mai puţin, în funcţie de percepţie, de intervenţia tactică a statelor, de evoluţia valului doi al pandemiei. Nu estimez evoluţii pozitive, din păcate.
    Pe cei câţiva care vor evita probabil falimentul sau insolvenţă nu i-aş numi “câştigători”. Poate, mai degrabă, “supravieţuitori”. Văd 9 din următoarele 12 luni ca fiind global lockdown. Poate mă înşel, dar nu cred că sunt departe în estimări. Când din 7 miliarde de oameni vor fi mai mult sau mai puţin de 4 miliarde în izolare la domiciliu 70-80% din următorul an, nu cred că economia va avea câştigători. Industriile care se vor menţine pe linia de plutire, probabil, vor fi pharma, retail online, dezvoltarea de content online, healthcare, toate variantele de home delivery. Cam aici cred că ne vom opri cu “premianţii”. Mediul de afaceri a făcut, în mare parte, ce putea să facă. S-a repliat, s-a adaptat şi a încercat să supravieţuiască. Nu ştiu dacă era ceva de făcut în plus în două luni. Rămâne de văzut ce se poate face pentru următorul an. Personal, cred că mediul de afaceri este singurul care poate genera progres şi asigura supravieţuirea de facto a societăţii în următorul an. Rămâne să înţeleagă şi establishmentul politic acest aspect. Singurul lucru de făcut, în viziunea mea, este ca mediul de afaceri să pună presiune pe guvern pentru a investi, aşa cum spuneam mai sus, în eforturile de adaptare.
     Încă o dată, revenirea nu se va produce atâta timp cât nu avem un vaccin. Chiar dacă la nivel concret criza sanitară va avea descreşteri, percepţia generală va reţine companiile din dezvoltare şi investiţii. Este nevoie de un declic, care va trebui să fie în zona medicală – ori un tratament infailibil (ceea ce, evident, este o utopie) ori un vaccin. Altfel, companiile vor trăi mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului, planificând pentru următorul lockdown. Repet, chiar dacă nu se va întâmpla al doilea lockdown, percepţia va dicta comportamentele.
    Ulterior, după finalizarea propriu-zisă a crizei sanitare, se vor schimba multe: digitalizarea administraţiei va fi ireversibilă, multe servicii fizice vor fi înlocuite de cele online, comportamentele consumatorilor vor fi afectate pe terment lung.
     Ar fi poate momentul ca România să parieze pe tehnologie şi să încurajeze investiţiile mari în acest sector – atât facilităţi de tip data center (vezi exemplul Poloniei, unde Microsoft tocmai a anunţat o investiţie de 1 miliard de dolari), cât şi relocări de centre de servicii ale unor companii multinaţionale. Apoi, apetitul statului pentru finanţarea inovaţiei şi, implicit, pentru consolidarea ecosistemelor de tip cercetare universitară/mediu privat, ar trebui să crească fulminant.
    Roboţii software au fost deja înlocuiţi de platforme de automatizare inteligentă integrată. Acest lucru înseamnă că digitalizarea se va produce folosind un repertoriu extins de instrumente, printre care, da, şi roboţi software. Dar nu numai. Vorbim deja şi de machine learning şi smart analytics probabil, în curând, şi de inteligenţă artificială. Acest set de intrumente ale viitorului – triple-A trifecta: automation, analytics, artificial intelligence – poate simplifica mult viaţa companiilor, împingând umanitatea spre a crea valoare adăugată, spre depărtarea de activităţi repetitive şi cu impact redus şi spre migrarea în zona creativă. Indirect, ieşirea din criză ar fi mai rapidă în momentul în care oamenii vor părăsi joburile de rutină şi vor contribui la adaptarea la noile condiţii post-COVID-19 şi la noi modele de business.
     Connections a automatizat procese de business din industrii diverse – banking & financial services, energy, healthcare, insurance. În mod evident, companiile care aveau deja un grad crescut de automatizare şi digitalizare, spre exemplu prin implementarea de soluţii RPA, au făcut mult mai uşor tranziţia spre lucrul remote, au avut o dependenţă mai redusă faţă de staff şi au putut să se adapteze mai uşor schimbărilor aduse de criză. Adaptarea modelului de business la noile condiţii a fost mult mai rapidă şi acest lucru le-a creat un avantaj competitiv consistent.
    Dacă gradul de implementare a digitalizării în companii ar fi fost, în general, mai mare, cred că multe provocări pe care le-am trăit în aceste două luni ar fi fost mult mai uşor de surmontat. Gândiţi-vă la un restaurant care a trebuit să se reorienteze spre online şi care poate nu avea deloc activ acest canal de vânzare. Sau la o casă de licitaţii care a trebuit să implementeze o platformă de licitaţii online. Sau poate la un teatru sau o sală de spectacole care s-a reorientat spre spectacole în mediul virtual, transmise live. Toţi ar fi fost mult mai pregătiţi dacă implementau soluţii digitale. Pe de altă parte, este clar că modelele de business se schimbă foarte rar din puseu inovativ şi, cel mai des, din nevoie. Deci abordarea contrafactuală, oricât de tentantă ar fi, nu e chiar o bază relevantă de discuţie.
    Digitalizarea are marele avantaj că ne ajută să ne conservăm lenea şi să provocăm progresul. Ne ajută să scăpăm de rutină şi irelevanţă în joburile noastre şi să forţăm creativitatea să iasă la suprafaţă. Criza presupune adaptare şi noi paradigme. Dacă, atunci când a început lockdownul, practic de pe o zi pe alta, în loc de revitalizarea unor business continuity nerealiste oricum, companiile şi, în ultimă instanţă, economiile ar fi fost digitalizate şi deci operaţionalizate în regim de remote work, poate că oamenii ar fi avut mai mult timp şi energie să proiecteze rapid noi modele de livrare, să îşi pună la contribuţie partea
    creativă şi să compenseze efectele negative. Imaginaţi-vă o bancă unde stafful a trebuit ca două săptămâni să muncească pentru acomodarea lucrului la distanţă. În aceste două săptămâni puteau fi imaginate multe activităţi cu valoare mai mare, pentru businessul băncii: de exemplu apelarea clienţilor şi încercarea de a înţelege provocările prin care trec, ajustări de scheme de rambursare etc. Poate se mai putea salva ceva din cash-flow, poate se puteau găsi clienţi care ar fi acceptat să plătească ratele dacă obţineau reduceri de dobândă. În realitate, multe bănci au luptat ca stafful să poată lucra de pe laptop de acasă, iar statul a amânat ratele clienţilor.  

    DESPRE CONNECTIONS:
    Connections este lider pe piaţa de digital transformation din România, având 300 de angajaţi, birouri în Bulgaria, Serbia şi planuri de extindere la nivel global, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Compania este specializată în intelligent automation, IT infrastructure support, digital business process management şi software development on demand. Clienţii Connections sunt companii globale şi companii medii româneşti din industrii precum banking, FMCG, oil & gas, telecom şi retail. Începând cu luna iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath, platforma de Enterprise Robotic Process Automation (RPA) cu cel mai rapid grad de adopţie la nivel mondial, alături de care a implementat deja cu succes procese de automatizare robotizată în industrii cheie. Totodată Connections a investit peste 200.000 euro în dezvoltarea unei platforme fintech de open banking menită să integreze API-urile puse la dispoziţie de băncile din România, odată cu aplicarea directivei Revised Payment Service Directive (PSD2), care obligă băncile să dea acces la informaţii privind conturile bancare de plăţi accesibile online, unor terţe părţi care îşi pot dezvolta servicii de informaţii, plăţi şi alte servicii financiare către clienţii băncilor. Connections a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 7 milioane de dolari. 

  • Fed anticipează o scădere a PIB american cu aproape 53%

    Activitatea economică din al doilea trimestru s-a redus cu mai mult de jumătate, potrivit unor estimări ale  Rezervei Federale Atlanta, care indică o cădere de 52,8%, relatează CNBC.

    Datele arată că producţia americană rămâne în scădere accentuată şi va afecta investiţiile şi consumul. Datele arată că doar 43,1% dintre firme au creştere în luna mai.

    Extrapolând datele, Fed Atlanta anticipează că cheltuielile cu consumul, care constituie 68% din produsul intern brut al naţiunii, vor scădea cu 58,1% în perioada aprilie-iunie. Investiţiile interne, care reprezintă 17% din PIB, vor scădea cu 62,6%.

    Estimările din Atlanta suferă revizuiri periodice şi, în general, sunt mai precise, pe măsură ce se apropie de sfârşitul trimestrului. Estimarea New York Fed, actualizată cu ceva timp în urmă, estimează o scădere a PIB de 35,5%. Scăderea trimestrială, în timp ce un sondaj CNBC în rândul unor economişti de frunte a anticipat o scădere medie de 38%.

    Estimările au şi o parte pozitivă, care estimează o recuperare accentuată pe termen scurt. Ed Yardeni, de la Yardeni Research. anticipează în trimestrul al treilea o revenire de 20% urmată de un câştig de 5% în trimestrul patru.

    După aceea, însă, situaţia devine tulbure, analiştii anticipând o plafonare, cu rate mici de creştere, de o singură cifră. „Nu ne aşteptăm ca PIB-ul real să-şi revină la nivelul maxim din T4 2019 până la sfârşitul anului 2022 ”, a declarat Yardeni într-o notă.

  • Cum ar trebui românii să cheltuie banii în perioada aceasta de criză şi care este de fapt MOTIVUL pentru care nu au ECONOMISIT SUFICIENT până acum

    Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România. 

    „Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.

    Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.

    În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.

    Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru  mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.

    „Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”
    Potrivit aceluiaşi studiu citat de el,  7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel,  90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”
    Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.

    Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”
    Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”

    Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.

    În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor – după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare – Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.

    „Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”

    Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”

    Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5%  şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”. 

  • Optimism la bursele internaţionale, se apropie de maximul a 3 luni

    Bursele mondiale se se apropie de maximele ultimelor trei luni, iar dolarul slăbeşte, antrenate de optimismul pieţelor, alimentând apetitul pentru risc, risipind îngrijorările legate de revoltele din Statele Unite şi temerile privind lupta de putere între Washington şi Beijing, relatează Reuters.

    După ce au crescut cu 35% de valorile atinse la sfârşitul lunii martie, acţiunile înceap luna iunie cu câştiguri. Indicele global MSCI a recuperat două treimi din pierderile suferite în urma izbucnirii coronavirusului.

    Bursele europene au deschis cu un plus de 1%, conduse de sectoarele precum călătoriile şi timpul liber, bănci şi minerit, dar volumele sunt scăzute, pentru că pieţele din Germania, Elveţia şi Austria sunt închise pentru sărbători.

    “Retorica Trump împotriva Chinei şi acţiunile comerciale împotriva Hong Kong ar fi putut fi mult mai grave, de unde şi performanţele pieţelor din această dimineaţă”, a declarat Chris Bailey, strateg european al managerului de avere Raymond James.

    Între timp, dolarul, perceput drept refugiu sigur, a atins minimul a 11 săptămâni. “Sunt de acord că revoltele nu sunt bune, dar percepţia este că aceasta este o problemă locală … iar incertitudinea a dus la un dolar mai mic”, a adăugat Bailey.

    În Asia, bursele au închis în creştere, conduse de China. Indicele din Hong Kong, HSI a urcat cu 3,6%, în timp ce acţiunile blue chips chineze au câştigat 2,4%.

    Indicele MSCI pentru Asia-Pacific, cu excepţia Japoniei, a crescut cu 2,1% la cea mai mare valoare de la începutul lunii martie, iar indicele japonez Nikkei a obţinut un plus de 0,7% pentru a atinge maximul pe trei luni.

    Pe pieţele valutare, moneda euro a continuat să crească, atingând 1,1131 USD, după ce a urcat 1,8% săptămâna trecută. Dolarul australian a atins un maxim pe patru luni.

    O mare parte din declinul recent al dolarului a venit în raport cu euro, moneda europeană fiind susţinută de planurile de stimulare a econiomiei UE. Pieţele aşteaptă reuniunea de joi a Băncii Centrale Europene, care este aşteptată să crească cumpărările de active cu 500 de miliarde de euro, la 1.250 de miliarde de euro.

    La bursele de mărfuri, aurul a adăugat 0,9%, la 1.1742 dolari uncia.

    Preţurile future pentru petrolul Brent a urcat la 37,62 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană a scăzut 19 cenţi, la 35,30 dolari.

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 26 mai 2020. Euro creşte uşor, dar dolarul scade puternic

     

    Cursul BNR de marţi, 26 mai:

    Euro 4.8415

    +0.0019

    +0.04 %
    Dolar american

    4.4172

    -0.0234

    -0.53 %
    Francul elveţian

    4,5621

    		    

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.