BusinessMagazin

Tag: europa

  • Avertismentul sumbru şi profetic al lui Macron pentru Europa, o regiune în pericol de moarte: Se întâmplă mult mai rapid decât credem şi poate duce la o moarte mult mai brutală decât ne putem imagina

    În 1940, după ce Franţa a fost învinsă de blitzkrieg-ul nazist, istoricul Marc Bloch a condamnat elitele din perioada interbelică ale ţării sale pentru că nu au reuşit să facă faţă ameninţării care se anunţa. Astăzi, Emmanuel Macron îl citează pe Bloch ca un avertisment că elitele europene sunt cuprinse de aceeaşi automulţumire fatală.

    Preşedintele Franţei şi-a expus viziunea sa apocaliptică într-un interviu acordat publicaţiei The Economist în Palatul Elysée. Acesta a avut loc la câteva zile după ce a ţinut un mare discurs despre viitorul Europei – un maraton de două ore, de două ore, la scară castristă, variind de la anihilarea nucleară la o alianţă a bibliotecilor europene. Criticii lui Macron au numit acest discurs un amestec de campanie electorală, interesul propriu obişnuit al francezilor şi vanitatea intelectuală a unui preşedinte jupiteran care se gândeşte la moştenirea sa.

    The Economist notează că şi-ar fi dorit ca aceştia să aibă dreptate. De fapt, mesajul dlui Macron este pe cât de convingător, pe atât de alarmant. În interviul cu The Economist, el a avertizat că Europa se confruntă cu un pericol iminent, declarând că “lucrurile se pot prăbuşi foarte repede”. El a vorbit, de asemenea, despre muntele de muncă care ne aşteaptă pentru a face Europa sigură. Dar el este afectat de nepopularitate acasă şi de relaţiile proaste cu Germania. Ca şi alţi vizionari sumbri, el se confruntă cu riscul ca mesajul său să fie ignorat.

    Forţa motrice din spatele avertismentului dlui Macron este invazia Ucrainei. Războiul a schimbat Rusia. Sfidând dreptul internaţional, lansând ameninţări nucleare, investind masiv în armament şi în tactici hibride, aceasta a îmbrăţişat “agresiunea în toate domeniile de conflict cunoscute”. Acum, Rusia nu mai cunoaşte limite, susţine el. Moldova, Lituania, Polonia, România sau orice altă ţară vecină ar putea fi ţintele sale. Dacă va câştiga în Ucraina, securitatea europeană va fi în ruină.

    Europa trebuie să se trezească la acest nou pericol. Macron refuză să dea înapoi de la declaraţia sa din februarie că Europa nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina. Acest lucru a stârnit oroare şi furie din partea unora dintre aliaţii săi, dar el insistă că răzgândirea lor nu va face decât să încurajeze Rusia să continue: “Am fost, fără îndoială, prea ezitanţi prin definirea limitelor acţiunii noastre faţă de cineva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”.

    Macron este ferm convins că, indiferent cine va fi la Casa Albă în 2025, Europa trebuie să se debaraseze de dependenţa militară de decenii de America şi, odată cu aceasta, de reticenţa de a lua în serios puterea dură. “Responsabilitatea mea”, spune el, “este de a nu pune niciodată [America] într-o dilemă strategică care ar însemna să aleagă între europeni şi [propriile] interese în faţa Chinei”. El cere ca o dezbatere “existenţială” să aibă loc în câteva luni. Aducând ţări din afara UE, precum Marea Britanie şi Norvegia, aceasta ar crea un nou cadru pentru apărarea europeană care să pună mai puţin povara pe umerii Americii. El este dispus să discute extinderea protecţiei oferite de armele nucleare ale Franţei, ceea ce ar rupe dramatic de ortodoxia gaullistă şi ar transforma relaţiile Franţei cu restul Europei.

    Cea de-a doua temă a dlui Macron este că s-a deschis un decalaj industrial alarmant, deoarece Europa a rămas în urma Americii şi a Chinei. Pentru dl Macron, acest lucru face parte dintr-o dependenţă mai largă în domeniul energiei şi al tehnologiei, în special în ceea ce priveşte energiile regenerabile şi inteligenţa artificială. Europa trebuie să răspundă acum, altfel s-ar putea să nu mai recupereze niciodată decalajul. El spune că americanii “au încetat să mai încerce să-i determine pe chinezi să se conformeze regulilor comerţului internaţional”. Calificând Legea privind reducerea inflaţiei drept “o revoluţie conceptuală”, el acuză America că se comportă ca şi China prin subvenţionarea industriilor sale critice. “Nu puteţi continua ca şi cum acest lucru nu se întâmplă”, spune el.

    Soluţia lui Macron este mai radicală decât a cere pur şi simplu ca Europa să egaleze subvenţiile şi protecţia americane şi chinezeşti. El doreşte, de asemenea, o schimbare profundă a modului în care funcţionează Europa. El ar dori să dubleze cheltuielile pentru cercetare, să dereglementeze industria, să elibereze pieţele de capital şi să ascută apetitul europenilor pentru risc. El este foarte dur în ceea ce priveşte distribuirea subvenţiilor şi a contractelor, astfel încât fiecare ţară să primească înapoi mai mult sau mai puţin ceea ce investeşte. Europa are nevoie de specializare şi de scară, chiar dacă unele ţări vor avea de pierdut, spune el.

    Alegătorii simt că securitatea şi competitivitatea europeană sunt vulnerabile. Iar acest lucru duce la cea de-a treia temă a dlui Macron, care este fragilitatea politicii europene. Preşedintele Franţei rezervă un dispreţ deosebit pentru naţionaliştii populişti. Deşi nu a numit-o, unul dintre aceştia este Marine Le Pen, care are ambiţia de a-l înlocui în 2027. Într-o lume tăioasă, promisiunile lor goale de a-şi consolida propriile ţări vor duce, în schimb, la divizare, declin, insecuritate şi, în cele din urmă, la conflict.

    Ideile lui Macron au o putere reală şi s-a dovedit a fi prevăzător în trecut. Dar soluţiile sale ridică probleme. Un pericol este că acestea ar putea, de fapt, să submineze securitatea Europei. Planurile sale ar putea distanţa America, dar nu reuşesc să umple golul cu o alternativă europeană credibilă. Acest lucru ar lăsa Europa mai vulnerabilă în faţa prădătorilor Rusiei. De asemenea, ar fi pe placul Chinei, care a căutat mult timp să trateze Europa şi America separat, nu ca o alianţă.

    Planurile sale ar putea, de asemenea, să cadă victimă structurii greoaie a UE. Acestea presupun ca cele 27 de guverne însetate de putere să cedeze controlul suveran asupra impozitării şi politicii externe şi să acorde mai multă influenţă Comisiei Europene, ceea ce pare puţin probabil. Dacă politica industrială a lui Macron va ajunge să aducă mai multe subvenţii şi protecţie, dar nu dereglementare, liberalizare şi concurenţă, aceasta ar cântări chiar asupra dinamismului pe care încearcă să îl sporească.

    Şi ultima problemă este că dl Macron ar putea foarte bine să eşueze în politica sa – în parte pentru că este nepopular acasă. El predică necesitatea de a gândi la nivel european şi de a lăsa în urmă naţionalismul meschin, dar Franţa a blocat ani de zile construirea de conexiuni electrice cu Spania. El avertizează asupra ameninţării iminente a doamnei Le Pen, dar până acum nu a reuşit să hrănească un succesor care să o poată înlătura. El nu poate aborda o agendă care i-ar fi solicitat pe cei doi mari lideri postbelici, Charles de Gaulle şi Konrad Adenauer, fără ajutorul cancelarului german, Olaf Scholz. Cu toate acestea, relaţia lor este îngrozitoare.

    Macron este mai clar cu privire la pericolele cu care se confruntă Europa decât liderul oricărei alte ţări mari. Atunci când leadership-ul este în lipsă, el are curajul de a privi istoria în ochi. Tragedia pentru Europa este că vorbele Casandrei Franţei ar putea să cadă în urechi surde.

     

  • Ascensiunea Chinei în domeniul EV ridică noi îngrijorări pentru Europa: Analiştii cer oficialilor europeni tarife vamale de până la 50% pentru a reduce importurile de maşini electrice chinezeşti în UE

    Conform unei noi analize, UE ar trebui să impună tarife vamale uriaşe, de aproximativ 50%, pentru a opri fluxul de vehicule electrice chinezeşti ieftine în interiorul blocului comunitar, raportează Financial Times. 

    Se aşteaptă ca ancheta antisubvenţie de mare impact a Bruxelles-ului privind maşinile electrice chinezeşti să se încheie în câteva săptămâni, dar cercetătorii de la Rhodium Group spun că orice măsură punitivă ar fi probabil prea timidă pentru a descuraja producătorii chinezi de automobile.

    „Ne aşteptăm ca Comisia Europeană să impună taxe în intervalul 15-30%. Dar chiar dacă taxele se vor situa la capătul superior al acestui interval, unii producători din China vor putea în continuare să genereze marje de profit confortabile pentru maşinile pe care le exportă în Europa datorită avantajelor substanţiale de cost de care se bucură”, se arată în raport. 

    „Impunerea unor taxe în intervalul 40-50% – probabil chiar mai mari pentru producătorii integraţi pe verticală, cum ar fi BYD – ar fi probabil extrem de necesare pentru a face piaţa europeană neatractivă pentru exportatorii chinezi de vehicule electrice.”

    Spre exemplu, Seal U de la BYD se vinde la preţul de 20.500 de euro în China şi 42.000 de euro în UE. Profitul estimat este de 1.300 EUR şi, respectiv, 14.300 EUR, ceea ce reprezintă un stimulent puternic pentru export, spune Rhodium.

    Importurile plătesc deja o rată tarifară de 10% în UE, ceea ce înseamnă aproximativ 2.100 de euro pe vehicul.

    „Conform calculelor noastre, o taxă de 30% ar lăsa în continuare companiei o primă UE de 15% (4.700 de euro) în raport cu profiturile sale din China, ceea ce înseamnă că exporturile în Europa ar rămâne foarte atractive”, se arată în raportul Rhodium.

    BYD ar putea chiar să îşi reducă preţurile pentru a-şi atinge obiectivul de a cuceri 5% din piaţa UE până în 2025 şi 10% până în 2030, se arată în raport. „Multe alte modele chinezeşti de vehicule electrice s-ar bucura în continuare de o primă de profit puternică în UE”.

  • Macron avertizează că Europa “poate muri”

    Emmanuel Macron a avertizat că Uniunea Europeană se confruntă cu o ameninţare “mortală” din cauza declinului economic, a iliberalismului în creştere şi a revenirii războiului pe continent în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Într-un discurs ţinut joi la Universitatea Sorbona, preşedintele Franţei a schiţat un portret sumbru al provocărilor cu care se confruntă Europa.

    Macron a pledat pentru schimbări radicale în politicile de apărare, monetare şi de investiţii ale blocului comunitar.

    “Trebuie să fim lucizi că Europa noastră de astăzi poate muri şi depinde de alegerile pe care le facem acum”, a spus el. “Regulile jocului s-au schimbat”.
    El a spus că Uniunea Europeană trebuie să investească sute de miliarde de euro în fiecare an în noi tehnologii, în consolidarea apărării şi în decarbonizarea economiei, potrivit Financial Times.
    Macron a susţinut ideea avansării integrării europene pentru a stimula cooperarea în industria de apărare şi a cerut UE să îşi dezvolte propriul “concept strategic” pentru o apărare europeană comună compatibilă cu NATO.
    De asemenea, el a sugerat o politică de “preferinţă europeană” în industriile de apărare şi spaţială care să fie înscrisă în tratatele UE, un proces care ar dura ani de zile.
    Discursul de peste 100 de minute de joi, numit Sorbona II, reprezintă o revenire la un alt discurs ţinut pe aceeaşi scenă în 2017, în care a enumerat zeci de propuneri referitoare la toate domeniile, de la apărare la tehnologie, pentru a construi o Europă mai puţin dependentă de alte puteri.
    Europa nu trebuie să fie vasala Statelor Unite
    Preşedintele Franţei a salutat progresele pe care Uniunea Europeană le-a făcut de atunci în direcţia construirii “autonomiei sale strategice” şi a reiterat apelul său pentru ca Europa să îşi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa.
    “O Europă puternică trebuie să se facă respectată şi să îşi asigure propria securitate. Ea trebuie să aibă frontiere şi să le protejeze. Ea trebuie să vadă riscurile cu care se confruntă şi să se pregătească pentru ele”, a declarat Macron.
    Macron a cerut de mult timp o “autonomie strategică” europeană care să implice o mai mică dependenţă faţă de Statele Unite, o poziţie care a căpătat o rezonanţă mai mare în contextul încercării lui Donald Trump de a reveni la Casa Albă.
    Europa “trebuie să arate că nu este niciodată vasală Statelor Unite şi că ştie să vorbească şi cu toate celelalte regiuni ale lumii”, a spus Macron.
    Mulţi oficiali europeni consideră că în prezent nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană.
    Europa riscă să rămână în urmă din punct de vedere economic
    Macron a declarat că Europa riscă să rămână în urmă şi din punct de vedere economic, deoarece regulile globale de liber schimb sunt contestate de concurenţi importanţi. Banca Centrală Europeană nu ar mai trebui să vizeze doar inflaţia, ci şi creşterea economică şi obiectivele climatice, a spus el.
    Uniunea Europeană ar trebui să accepte derogări de la propriile reguli de concurenţă pentru a putea sprijini firmele din sectoare precum inteligenţa artificială şi energia verde în faţa “subvenţiilor excesive” din partea SUA şi a Chinei, a spus Macron.
    Europa are nevoie de pieţe mai puţin fragmentate pentru energie, telecomunicaţii şi servicii financiare şi trebuie, de asemenea, să reducă birocraţia, a adăugat el.
    Discursul de joi a fost prezentat de consilierii lui Macron ca fiind contribuţia Franţei la agenda strategică a UE pentru următorii cinci ani. Agenda urmează să fie stabilită după alegerile europarlamentare.
     

  • Parisul, al doilea cel mai plăcut oraş din Europa

    După Londra şi înaintea Berlinului, Parisul este, potrivit unui studiu, “al doilea cel mai plăcut oraş din Europa”. 

    Conform unui nou clasament publicat de compania canadiană de consultanţă Resonance Consultancy, după Londra şi înaintea Berlinului, capitala franceză este “al doilea cel mai plăcut oraş din Europa”, anunţă Le Figaro.

    Raportul vorbeşte despre un oraş “ameţitor” care, la Jocurile Olimpice din 2024, va “uimi” lumea cu “o reinventare urbană orientată spre viitor, cum nu a mai văzut lumea”.

    Compania canadiană laudă în primul rând politica dusă de primarul Parisului, Anne Hidalgo, de a da prioritate bicicletelor, cu dezvoltarea de piste pentru biciclişti şi cu limitări de viteză foarte stricte pentru vehicule. Un plan care, potrivit firmei canadiene, generează un “sprijin public”.

    În timp ce limita de viteză de 30 km/h şi amenzile masive impuse celor care circulă pe patru roţi au provocat nemulţumiri din partea şoferilor din capitală în ultimii ani, firma laudă “numărul incredibil de 70% dintre parizieni care nu deţin o maşină” şi salută “angajamentul total” faţă de biciclişti, plasând oraşul “printre cele mai prietenoase cu bicicleta de pe planetă”.

    În ceea ce priveşte metroul din Paris, acesta “este deja invidiat de toată lumea, cu reţeaua sa de 800 de kilometri şi 16 linii perfect integrate într-un sistem feroviar suburban”, adaugă raportul.

    Pe reţelele sale de socializare, Primăria Parisului şi-a exprimat bucuria pentru locul ocupat de Paris pe podiumul clasamentului canadian.

    În 2023, un sondaj Ifop-Fiducial făcut pentru Le Figaro arăta că doar 26% dintre parizieni se declarau “foarte mulţumiţi” de viaţa în capitală.

  • Constructorul auto chinez Chery îşi va deschide prima unitate de producţie din Europa, în Spania

    Chery Auto din China a încheiat un acord pentru crearea unui joint venture împreună cu EV Motors din Spania pentru a produce autovehicule la prima sa fabrică din Europa, notează Reuters.

    Producţia va începe către finalul acestui an într-o fabrică închisă de constructorul auto Nissan în 2021.

     

  • Petrecerea s-a terminat: Una dintre cele mai fierbinţi pieţe imobiliare din Europa s-a prăbuşit chiar când dezvoltatorii deschideau şampania, crezând că au dat lovitura. Ce s-a întâmplat

    Proprietarii de birouri, loviţi de o prăbuşire globală a pieţei, s-au agăţat de speranţa că noile clădiri cu importante acreditări ecologice vor continua să producă chirii şi preţuri de top. Dublin devine un exemplu care arată că un astfel de optimism ar putea să nu reziste, scrie Bloomberg.

    În cartierul North Docks din oraş, clădirile noi se află sub protecţia legii falimentului, după ce firmele americane de tehnologie au redus numărul de spaţii noi pe care le închiriază, iar costurile împrumuturilor au crescut.

    Preţurile au scăzut deja cu 40% până la 50% faţă de nivelul maxim, potrivit investitorilor şi brokerilor, care se aşteaptă ca scăderea preţurilor şi tensiunile în ceea ce priveşte finanţarea să continue în lunile următoare.

    Criza se manifestă într-o zonă cunoscută în urmă cu un deceniu pentru clădirea nefinalizată a noului sediu al Anglo Irish Bank, după ce dispariţia acesteia a contribuit la prăbuşirea economiei în timpul crizei financiare din 2008.

    Revenirea ulterioară a Irlandei a fost determinată în mare parte de expansiunea unor firme precum Alphabet Inc. şi Meta Platforms Inc. Acest lucru a stimulat cererea de birouri, iar dezvoltatorii s-au grăbit să le ofere, până când expansiunea Big Tech s-a oprit pe fondul atenţiei acordate costurilor, după ce a făcut prea multe angajări în timpul pandemiei.

    În Dublin, închirierea de birouri în primul trimestru a scăzut la minimul ultimului deceniu, excluzând pandemia, potrivit Jones Lang LaSalle Inc. Guvernatorul băncii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, a declarat la începutul acestui an că autorităţile de reglementare „supraveghează foarte atent sectorul imobiliar comercial, dar în acest moment considerăm că sistemul este suficient de rezistent pentru a gestiona scăderea preţurilor”.

    Un motiv de optimism este faptul că recesiunea nu va lovi băncile irlandeze nici pe departe la fel de puternic ca în 2008. În schimb, o mare parte a finanţării de data aceasta a fost asigurată de firme de credit private.

    În acest moment, unii creditori ignoră în mare măsură încălcările clauzelor de împrumut legate de valoarea unei proprietăţi, au declarat mai multe persoane, reţinându-se în parte în speranţa că reducerile aşteptate ale ratelor dobânzilor vor stimula un fel de redresare.

    Cu toate acestea, un expert în insolvenţă se aşteaptă ca răbdarea băncilor cu debitorii să se epuizeze în a doua jumătate a anului.

    În capitala irlandeză, ca şi în alte locuri, proprietarii şi creditorii au fost surprinşi de prevalenţa muncii de acasă în rândul lucrătorilor din domeniul tehnologiei, în urma pandemiei.

    Firmele din domeniul tehnologiei au acceptat să închirieze cu aproape 90% mai puţin spaţiu în al patrulea trimestru al anului trecut comparativ cu primul trimestru din 2019, potrivit datelor compilate de brokerul Lisney. Multe dintre clădiri au fost închiriate înainte de finalizare.

    Un investitor a declarat că, în ultimii ani, dezvoltatorii de birouri din Dublin au încercat să maximizeze valorile prin creşterea densităţii la cel mai mic cost posibil, în loc să construiască clădiri care să fie pe placul chiriaşilor şi al lucrătorilor.

    Deşi acest lucru nu a contat atât de mult atunci când a existat o lipsă de clădiri de înaltă calitate, ocupanţii vor avea acum mai multe opţiuni. De asemenea, va exista o presiune în scădere asupra chiriilor, deoarece firmele de tehnologie se vor muta pentru a se debarasa de spaţiile de care nu mai au nevoie. Potrivit JLL, acest exces de spaţiu este la un nivel record în Dublin.

    Salesforce Inc. care continuă să facă angajări, cântăreşte subînchirierea a 80.000 de metri pătraţi în North Docks.

    Banca centrală a Irlandei, care în cele din urmă a reamenajat clădirea Anglo Irish ca sediu propriu, caută să subînchirieze aproximativ 105.000 de metri pătraţi de birouri la o proprietate şi, de asemenea, vinde unele spaţii din zonă.

    Experţii imobiliari spun că vor mai trece cel puţin doi ani până când piaţa va cunoaşte o revenire, dar, în condiţiile în care construcţiile noi se vor epuiza, cererea viitoare va fi în beneficiul proprietarilor celor mai bune clădiri cu acreditări ecologice, mai ales ţinând cont de misiunea de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până la sfârşitul deceniului

  • Cursa înarmărilor continuă în Europa. O ţară europeană cumpără nave de război şi vehicule blindate în valoare de până la 7 miliarde de euro

    Coaliţia de guvernare din Germania va continua în acest trimestru cu o revizuire radicală a forţelor armate ale naţiunii prin comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari) pentru două fregate şi sute de vehicule blindate de transport, raportează Bloomberg.

    Guvernul va exercita o opţiune pentru a cumpăra alte două fregate F126 pentru aproximativ 3 miliarde de euro, ridicând numărul total la şase, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri, care au cerut să nu fie identificate, din pricina caracterului confidenţial al informaţiilor.

    De asemenea, guvernul va încheia o comandă în valoare de până la 4 miliarde de euro pentru un număr de 900 de transportoare blindate Fuchs fabricate de Rheinmetall Landsysteme GmbH, care vor fi livrate începând cu 2025, au declarat persoanele în cauză.

    Contractantul principal pentru proiectul fregatelor este o unitate a Damen Schelde Naval Shipbuilding BV din Olanda, iar partenerii săi sunt Thales SA din Franţa şi Blohm+Voss din Germania.

    Achiziţiile de mare anvergură, care vor avea nevoie de aprobarea legislatorilor din camera inferioară a parlamentului, fac parte din eforturile Germaniei de a moderniza Bundeswehr, declanşate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

    Imediat după izbucnirea războiului, cancelarul Olaf Scholz a dezvăluit un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile militare, pe lângă bugetul anual obişnuit al apărării de aproximativ 52 de miliarde de euro.

    Scholz a promis că Germania va continua să atingă ţinta chiar şi după ce fondul special va fi epuizat în 2027, deşi decizia coaliţiei de a restabili o limită constituţională privind noile împrumuturi nete – suspendată pentru a ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19 şi a crizei energetice – va complica considerabil sarcina.

    Ministrul de finanţe Christian Lindner le-a indicat colegilor miniştri că bugetul apărării va fi menţinut la acelaşi nivel anul viitor, în timp ce toate celelalte ministere vor trebui din nou să reducă cheltuielile, potrivit surselor menţionate.

  • Avertisment fără precedent de la şeful diplomaţiei europene: Războiul la scară largă nu mai este deloc o fantezie în Europa

    Europa trebuie să se pregătească pentru un potenţial război, pe măsură ce posibilitatea unui conflict mai larg pe continent „nu mai este o fantezie”, susţine şeful diplomaţiei europene, scrie FT.

    „Rusia ameninţă Europa” atât prin continuarea războiului din Ucraina cât şi a măsurile hibride luate împotriva statelor UE, a declarat Josep Borell.

    „Cu siguranţă războiul ne bate la uşă. Un conflict convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie”, a adăugat acesta.

    Este pentru prima dată când reprezentantul UE explică atât de clar ameninţarea rusă după recentele avertismente ale liderilor militari din Europa de nord. Ministrul danez de externe a declarat în februarie că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO în 3-5 ani.

    Conflictul din Ucraina a scos la iveală problemele din industria de apărare europeană, dar şi a capabilităţilor militare.

    Totodată, există temerea că revenirea la Casa Albă a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea conduce la retragea SUA din NATO.

  • Petrecerea s-a terminat: Una dintre cele mai fierbinţi pieţe imobiliare din Europa s-a prăbuşit chiar când dezvoltatorii deschideau şampania, crezând că au dat lovitura. Ce s-a întâmplat

    Proprietarii de birouri, loviţi de o prăbuşire globală a pieţei, s-au agăţat de speranţa că noile clădiri cu importante acreditări ecologice vor continua să producă chirii şi preţuri de top. Dublin devine un exemplu care arată că un astfel de optimism ar putea să nu reziste, scrie Bloomberg.

    În cartierul North Docks din oraş, clădirile noi se află sub protecţia legii falimentului, după ce firmele americane de tehnologie au redus numărul de spaţii noi pe care le închiriază, iar costurile împrumuturilor au crescut.

    Preţurile au scăzut deja cu 40% până la 50% faţă de nivelul maxim, potrivit investitorilor şi brokerilor, care se aşteaptă ca scăderea preţurilor şi tensiunile în ceea ce priveşte finanţarea să continue în lunile următoare.

    Criza se manifestă într-o zonă cunoscută în urmă cu un deceniu pentru clădirea nefinalizată a noului sediu al Anglo Irish Bank, după ce dispariţia acesteia a contribuit la prăbuşirea economiei în timpul crizei financiare din 2008.

    Revenirea ulterioară a Irlandei a fost determinată în mare parte de expansiunea unor firme precum Alphabet Inc. şi Meta Platforms Inc. Acest lucru a stimulat cererea de birouri, iar dezvoltatorii s-au grăbit să le ofere, până când expansiunea Big Tech s-a oprit pe fondul atenţiei acordate costurilor, după ce a făcut prea multe angajări în timpul pandemiei.

    În Dublin, închirierea de birouri în primul trimestru a scăzut la minimul ultimului deceniu, excluzând pandemia, potrivit Jones Lang LaSalle Inc. Guvernatorul băncii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, a declarat la începutul acestui an că autorităţile de reglementare „supraveghează foarte atent sectorul imobiliar comercial, dar în acest moment considerăm că sistemul este suficient de rezistent pentru a gestiona scăderea preţurilor”.

    Un motiv de optimism este faptul că recesiunea nu va lovi băncile irlandeze nici pe departe la fel de puternic ca în 2008. În schimb, o mare parte a finanţării de data aceasta a fost asigurată de firme de credit private.

    În acest moment, unii creditori ignoră în mare măsură încălcările clauzelor de împrumut legate de valoarea unei proprietăţi, au declarat mai multe persoane, reţinându-se în parte în speranţa că reducerile aşteptate ale ratelor dobânzilor vor stimula un fel de redresare.

    Cu toate acestea, un expert în insolvenţă se aşteaptă ca răbdarea băncilor cu debitorii să se epuizeze în a doua jumătate a anului.

    În capitala irlandeză, ca şi în alte locuri, proprietarii şi creditorii au fost surprinşi de prevalenţa muncii de acasă în rândul lucrătorilor din domeniul tehnologiei, în urma pandemiei.

    Firmele din domeniul tehnologiei au acceptat să închirieze cu aproape 90% mai puţin spaţiu în al patrulea trimestru al anului trecut comparativ cu primul trimestru din 2019, potrivit datelor compilate de brokerul Lisney. Multe dintre clădiri au fost închiriate înainte de finalizare.

    Un investitor a declarat că, în ultimii ani, dezvoltatorii de birouri din Dublin au încercat să maximizeze valorile prin creşterea densităţii la cel mai mic cost posibil, în loc să construiască clădiri care să fie pe placul chiriaşilor şi al lucrătorilor.

    Deşi acest lucru nu a contat atât de mult atunci când a existat o lipsă de clădiri de înaltă calitate, ocupanţii vor avea acum mai multe opţiuni. De asemenea, va exista o presiune în scădere asupra chiriilor, deoarece firmele de tehnologie se vor muta pentru a se debarasa de spaţiile de care nu mai au nevoie. Potrivit JLL, acest exces de spaţiu este la un nivel record în Dublin.

    Salesforce Inc. care continuă să facă angajări, cântăreşte subînchirierea a 80.000 de metri pătraţi în North Docks.

    Banca centrală a Irlandei, care în cele din urmă a reamenajat clădirea Anglo Irish ca sediu propriu, caută să subînchirieze aproximativ 105.000 de metri pătraţi de birouri la o proprietate şi, de asemenea, vinde unele spaţii din zonă.

    Experţii imobiliari spun că vor mai trece cel puţin doi ani până când piaţa va cunoaşte o revenire, dar, în condiţiile în care construcţiile noi se vor epuiza, cererea viitoare va fi în beneficiul proprietarilor celor mai bune clădiri cu acreditări ecologice, mai ales ţinând cont de misiunea de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până la sfârşitul deceniului

  • Europa iese din iarnă ca şi cum nu ar fi existat frig, cu depozitele de gaze pline în proporţie de 59%. În România, o treime din gazul care se produce se injectează în depozite în absenţa consumului

    ♦ „Bine că putem prelua aceste cantităţi, că dacă nu, închideam sursele“, spun oamenii din domeniul industriei de gaze.

    Europa iese din iarna 2023-2024 cu depozitele de înmagazinare subterană pline în proporţie de 59%, o situaţie greu de crezut, dar explicabilă prin temperaturile mari, închiderile care au afectat mai multe industrii mari consumatoare şi prin măsurile ţintite spre reducerea consumului de gaze luate la nivel european după războiul din Ucraina. În aprilie 2021, de exemplu, gradul de umplere a depozitelor UE la ieşirea din iarnă era de 31%, arată datele disponibile pe platforma Aggregated Gas Storage Inventory.

    Strict în cazul României, gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană era la începutul lunii de 51%. În aceeaşi perioadă din 2021, gradul de umplere era de numai 17%. Această evoluţie se explică din nou prin temperaturile deosebit de ridicate pentru perioada de iarnă din ultimii ani, dar mai ales pe fondul închiderii marilor consumatori de gaze, cum este cazul Azmoreş, de exemplu.

    Datele zilnice privind sursele de gaze arată că ceea ce se produce pe plan local în aceste zile nu mai poate fi consumat intern. De exemplu, datele zilnice ale Transgaz arată că ieri România avea în jurul prânzului o producţie de gaze de 24 de milioane de metri cubi, importa 5 milioane de metri cubi şi exporta 5,4 milioane de metri cubi. Dar ceea ce atrage atenţia este faptul că se injectau în depozitele de înmagazinare 7,9 milioane de metri cubi de gaze, o treime din toată producţia, din cauza absenţei consumului.

    „Bine că putem prelua aceste cantităţi, că dacă nu, închideam sursele“, spun oamenii din domeniul industriei de gaze.

    Mai departe, nici consumul de energie nu creşte, necesarul fiind acoperit în mare parte din surse verzi, astfel că centralele pe gaze nu mai au o pondere la fel de importantă. Spre exemplu, în după-amiaza zilei de ieri, peste 27% din producţia de energie venea de la Hidroelectrica, 22,4% era asigurat de centrala dela Cernavodă. Peste 17% din producţia de energie era livrată de parcurile solare, iar alţi 15% de centralele eoliene. Numai 9% din producţia de energie a României venea din centralele pe gaze, un procent similar fiind livrat de centralele pe cărbuni.

    Potrivit datelor furnizate de Transgaz, compania naţională de transport producţia internă a României a ajuns anul trecut la 9,3 miliarde de metri cubi, iar în 2022 producţia de gaze a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz. Practic, de la un an la altul creşterea producţiei interne a fost numai de 2%, deşi anul trecut a fost primul an complet de producţie pentru americanii de la Black Sea Oil & Gas şi perimetrul lor din Marea Neagră, Midia Gas Development (MGD). Potrivit informaţiilor furnizate de BSOG, anul trecut producţia de gaze din Marea Neagră, proiectul MGD, a fost de 1,1 miliarde de metri cubi, dublă faţă cea din 2022, în condiţiile în care proiectul a ajuns la faza producţiei la jumătatea anului 2022. De ce nu se vede acest lucru mai clar în producţia totală a României? Din cauza declinului de producţie raportat de ceilalţi doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz. Pe partea de consum de gaze naturale, piaţa locală a avut un an foarte slab, cu o scădere a volumelor de 12%, până la 9,7 miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace. În ciuda acestei evoluţii, importurile de gaze ale României au rămas la un nivel relativ constant faţă de 2022, de 2,6 miliarde de metri cubi anul trecut, faţă de 2,8 miliarde de metri cubi în 2022. Tot datele Transgaz arată că exportul de gaze a crescut însă de 2,4 ori, de la 0,9 miliarde de metri cubi în 2022, la 2,2 miliarde de metri cubi anul trecut.

    Din Marea Neagră, BSOG a extras 1,1 miliarde de metri cubi, gaz care a intrat integral în sistemul românesc de transport, dar care mai departe este cumpărat de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Mai departe, cum utilizează ENGIE acest gaz ţine de politica sa comercială, astfel că datele nu sunt publice. Una dintre explicaţiile care permit o creştere atât de mare a exportului este scăderea consumului intern de gaze, de circa 12% anul trecut. Practic, importurile de gaze au rămas relativ constante, consumul intern a scăzut semnificativ, astfel că au existat nişte cantităţi mai mari de gaze care au putut fi mutate peste graniţe, în funcţie de preţ.