În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.
Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.
Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.
Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit – pietre Swarovski. Confrorm unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”. „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.
De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.
Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.
Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.
Într-un anunţ publicat pe reţeaua de socializare Twitter, familia sa a scris: ”Cu grea inimă, trebuie să vă împărtăşim vestea că tatăl nostru, Sir roger Moore, a murit astăzi. Suntem cu toţii devastaţi”.
Actorul londonez a devenit faimos după ce l-a interpretat pe faimosul agent secret 007. Acesta a jucat rolul agentului 007 în şapte filme din seria “James Bond”, între anii 1973 şi 1985.
UPS
+ Norvegia va lansa primul cargo electric autonom din lume în 2018. Acesta va fi 100% electric, va avea o autonomie de 120 km şi va putea transporta o greutate de 3.000 până la 3.500 t. Nava va fi lansată fără echipaj din 2020, cu condiţia să primească toate autorizaţiile necesare.
+ Preţul energiei solare din India a atins cel mai scăzut nivel de până acum. India este cel de-al treilea cel mai mare poluator din lume, estimându-se că emisiile de dioxid de carbon se vor dubla odată cu dezvoltarea economiei.
+ Săptămâna aceasta s-a încheiat cea mai mare vânzare de acţiuni a unei companii private din istoria Bursei de Valori Bucureşti, valoarea totală a subscrierilor de acţiuni Digi pe tranşa de retail fiind de 4,3 miliarde de lei (1 mld. euro).
+ Moon Jae-In,fost avocat specializat în apărarea drepturilor omului, şi-a început mandatul de preşedinte al Coreei de Sud. El a câştigat alegerile cu 41% din sufragii şi va sta la putere timp de cinci ani.
+ Doi asteroizi din sistemul solar au primit nume româneşti. Numele preşedintelui Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, şi numele primului şi singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, vor trăi printre stele. Marius-Ioan este un asteroid descoperit în 1981 şi are un diametru de 2,6 km. Prunariu a fost descoperit în acelaşi an (1981), pe 24 octombrie, şi are un diametru de 6 km.
+ Apple a devenit prima companie americană cu o valoare de piaţă de peste 800 mld. dolari. Acţiunile Apple au terminat şedinţa de marţi, 9 mai, în creştere cu 1%, la 153,99 de dolari, ceea ce oferă o valoare totală de 803 mld. dolari. Dacă tendinţa va continua, compania ar putea ajunge la o valoare de piaţă de peste 1.000 mld. dolari spre sfârşitul acestui an.
+ Hornbach lansează proiectul ”Şcoala de carte şi meserii“ ce oferă tinerilor accesul la învăţământ profesional în sistem dual pentru calificarea de comerciant-vânzător. Programul durează trei ani şi elevii vor putea opta pentru această formă de învăţământ începând din septembrie 2017.
+ Mocăniţa, simbol al Ţării Moţilor, va fi repusă în circulaţie în această vară, după 20 de ani, între Lunca Arieşului şi Baia de Arieş, pe o distanţă de 23 de kilometri, urmând să efectueze curse regulate în scop turistic. Proiectul este susţinut de Cristian Răspopa, om de afaceri din judeţul Mureş, alături de alţi investitori.
DOWNS
– România este ţara cu cel mai scăzut nivel al reciclării din UE. Numai 5% din deşeuri ajung să fie supuse proceselor de reciclare. În 2013 au fost colectate circa 270 kg pe cap de locuitor şi au fost reciclate doar 3% din acestea.
– Rata reală a şomajului din zona euro se situează peste nivelul sugerat de datele oficiale, ceea ce pune în continuare presiune descendentă pe creşterile salariale, relevă un studiu al Băncii Centrale Europene. Rata şomajului se situează la aproximativ 15%, cu mult peste rata oficială a şomajului de 9,5%
– Guvernul federal din Elveţia a activat o clauză prevăzută în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari. În următoarele 12 luni permisele pentru români şi bulgari vor fi limitate la 996. Anul trecut în jur de 3300 de români şi bulgari au muncit în Elveţia.
– În Mexic s-a înregistrat un număr mai mare de asasinate decât în ţări ”unde există conflicte armate“, mai multe crime decât au avut loc în Irak sau Afganistan. 23.000 de crime au avut loc în Mexic anul trecut. Doar în Siria s-au înregistrat mai multe: 60.000.
– Autoinjectoarele pentru anafilaxie (reacţie alergică severă), aşa numitele EpiPen, pot furniza o doză eficientă chiar şi după patru ani de la data de expirare, arată un studiu publicat de Lee Cantrell, profesor la Universitatea California. Preţul dispozitivelor a crescut cu 400% din 2007 până în prezent.
– Doar 26% din populaţia în vârstă de peste 15 ani a României a efectuat cel puţin un sejur turistic în scop personal în anul 2014, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene este de 60%, iar în Finlanda a fost de 88,2%, potrivit datelor Eurostat.
– Simona Halep a coborât patru poziţii în clasamentul WTA, cea mai slabă clasare din ultimii trei ani. De altfel, toate sportivele noastre au înregistrat căderi: Begu se află pe locul 36 după o coborâre de 7 poziţii, Niculescu este pe locul 51 după o coborâre de 3 poziţii, iar Sorana Cîrstea este pe locul 83 după o coborâre de 19 locuri.
Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri, activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari.
“În şedinţa din 10 mai 2017, Consiliul Federal (Guvernul Elveţiei -n.red.) a decis activarea clauzei de siguranţă prevăzută în Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, pentru cetăţenii bulgari şi români.
Lovitură NEAŞTEPTATĂ! O ţară europeană reintroduce restricţiile de muncă pentru români
În perioada iulie 2016 – mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.
Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.
În perioada iulie 2016 – mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.
Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.
Compania deţine în prezent 21 de magazine de format mare (10.000 mp suprafaţă de vânzare) a deschis două magazine de format compact, la Târgu-Mureş şi Alba Iulia. În toamnă Selgros va deschide un al magazin la Bistriţa, tot în format compact. Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG, a doua cea mai mare reţea cash & carry şi comerţ B2B din Europa, cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Austria, Polonia, România şi Rusia.
Selgros Cash & Carry România, unul dintre cei mai importanţi operatori din comerţul românesc, a finalizat procesul de schimbare a identităţii companiei prin preluarea siglei şi a elementelor grafice ale Transgourmet, rebrandingul demarând în 2014, după achiziţie.
Selgros a deschis primul magazin pe plan local în urmă cu aproximativ 16 de ani, când singurul jucător internaţional de pe piaţă era concurentul său direct Metro, şi are în România afaceri anuale de 2,9 miliarde de lei.
Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.
Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.
Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).
Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).
Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).
Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)
Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009
Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.
Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.
Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014
Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013
Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012
Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.
Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.
Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).
Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).
Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).
Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)
Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009
Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.
Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.
Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014
Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013
Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012
