Tag: eficienta

Studiu de caz: Timpul costă bani. Compania care a plătit un milion de euro pentru o oră în minus

CONTEXTUL: Piaţa de curierat n-a suferit pe parcursul ultimilor ani un declin. Ba chiar există zone de creştere evidentă, aşa cum sunt livrările pentru comenzile din comerţul online. Pe această piaţă, puternic fragmentată, DPD România este activă din 2008, după preluarea Pegasus.

DECIZIA: Compania alocă an de an bugete pentru investiţii tehnologice, ca să-şi sporească eficienţa. Bugetul din 2012 s-a plasat la 400.000 de euro, iar anul acesta a ajuns la 600.000 de euro, bani ce au ţintit echipamentele tehnologice şi suportul lor.

EFECTELE: În primele nouă luni ale anului DPD a înregistrat afaceri în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 34,8 milioane lei. În acelaşi interval şi profitul a avansat cu 16%, ajungând în jurul valorii de 500.000 de euro.

TIMPUL COSTĂ BANI, IAR RITMUL ACCELERAT ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ LUCRURILE – DE LA DECIZII ÎN AFACERI SAU DE CUMPĂRARE ÎN MEDIUL ONLINE, DE PILDĂ – ADUCE PLUSURI SAU, DUPĂ CAZ, MINUSURI ÎN AFACERILE COMPANIILOR. Poate cele mai afectate sunt firmele de curierat, pentru care timpul are un corespondent cât se poate de concret în cifra de afaceri. Iar hotărârile care par simple şi de bun simţ la prima vedere, dar sunt mai complicate din prisma investiţiilor, au un rol hotărâtor.

De pildă, un dispozitiv folosit de un curier DPD, care îi dă toate informaţiile necesare în timp real, pe rută, costă peste 1.000 de euro, fără a mai pune la socoteală şi costurile cu software-ul. Prin comparaţie, preţul este mai mare decât al unui smarphone care ar putea face aceeaşi treabă, dar care este mult mai fragil. Aceste echipamente scutesc ore bune din timpul pe care fiecare curier îl alocă pentru folosirea lor, „iar angajatul poate face, în acest interval, livrări, fiind mai eficient„, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

Prin urmare, compania, deţinută de grupul GeoPost, subsidiară a La Poste din Franţa, a alocat în 2012 şi 2013 circa un milion de euro pentru echipamente şi software-ul aferent. Concret, cu acest tip de dispozitive „am îmbunătăţit timpul de lucru cu o oră pe zi, în cazul fiecărui curier„, detaliază Aldescu.

IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ACESTUI AN AFACERILE AU CRESCUT CU PESTE 24% FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI TRECUT, ajungând la 34,8 mili-oane de lei. În acelaşi interval, şi profitul a marcat un plus de 16%, dar „din păcate nu a ţinut pasul cu creşterea cifrei de afaceri, fiind afectat de factori precum deprecierea leului în raport cu valutele„. Marja de profitabilitate a companiei se plasează la circa 5-6%. „Direcţiile pe care le urmărim pentru creşterea afacerilor sunt legate de o acoperire teritorială cât mai bună, dar urmărim îndeaproape ritmul dezvoltării comerţului online„, spune reprezentantul DPD România.

El este încredinţat că în viitorul foarte apropiat bătălia din mediul online va fi aprigă, iar comercianţii din mediul virtual vor avea nevoie de „partea tehnică„ din spatele pozelor de pe site-uri, respectiv de livrări. „Tipicul magazin online nu are legătură cu transportul aerian, costurile putând fi mai mari decât preţul coletului„, spune reprezentatul DPD, firmă care este al doilea mare transportator rutier din Europa. La nivelul continentului, reţeaua DPD se ocupă de 3 milioane de trimiteri pe noapte. Spre comparaţie, „în România înregistrăm cam 3,5 milioane de trimiteri pe an„, firma având hub-ul principal la Sibiu şi centre de distribuţie la Bacău, Buzău, Bucureşti şi Braşov.

În România firma are 5.000 de clienţi entităţi separtate, peste 90% dintre aceştia fiind IMM-uri. Comenzile de pe site-uri, dar şi cele din emisiunele comerciale TV au ajuns să reprezinte aproape o treime din rulajele afacerii, iar previziunile pentru următorii doi ani se referă la o creştere a ponderii până în jurul a 50%. „e-Commerce şi TV commerce se dezvoltă şi trebuie să fim prezenţi în el„, punctează Aldescu.

November 8, 2013
Internetul fără „cookies“. Schimbarea majoră făcută de Microsoft, Google şi Facebook

Microsoft, Google Şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul informaţiei pe internet, care înlocuiesc „cookies“ şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colectarea informaţiilor despre utilizatori. „Cookies“ sunt micile secvenţe de cod instalate în browserele web care permit companiilor de publicitate să urmărească activitatea şi interesele uti-lizatorilor de internet, cu scopul de a transmite mesaje promoţionale la ţintă. Informaţia adunată cu ajutorul cookies este vândută la pachet către marketeri şi reprezintă un nou tip de materie primă, fiind tranzacţionată liber pe o piaţă nereglementată.

Google, Facebook şi celelalte companii americane care domină internetul, ale căror servicii online sunt utilizate de un sfert din populaţia planetei, au fost criticate în repetate rânduri, în ul-timii ani, pentru probleme legate de încălcarea dreptului la viaţa (virtuală) privată, de la chestiuni care vizează direct modul cum sunt gestionate datele utilizatorilor şi până la scandalurile legate de interceptările Agenţiei pentru Securitate Naţională din SUA (NSA).

Cu argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi“, protecţia datelor cu caracter personal pe internet şi în alte medii electronice, precum telefonia mobilă, a devenit o iluzie: gu-vernele pot accesa orice informaţie, indiferent de numărul de parole în spatele cărora se as-cunde, iar companiile care controlează fluviul de date le vând la pachet către agenţiile de publici-tate, interesate de cât mai multe detalii despre interesele şi obiceiurile utilizatorului.

Apărarea datelor personale de colosalele baze de date acumulate de miile de companii care se ocupă cu traficul de informaţie cade în sarcina utilizatorului. Majoritatea browserelor web oferă utilizatorului opţiunea de a le bloca atunci când este necesar, spre exemplu când efectuează o tranzacţie bancară online. Bifarea opţiunii „Do Not Track“ în browser creşte de asemenea nivelul de protecţie, dar nu este respectată de toate platformele. Totodată, cookies pot fi şterse periodic, pentru a întrerupe acumularea continuă de informaţie.

Cookies au început deja să fie înlocuite cu metode noi, dezvoltate de companii pentru a elimina intermediarii şi pentru a creşte eficienţa colectării de informaţie. În plus, noile sisteme de monitorizare a activităţii utilizatorilor pe internet vor fi mai greu de evitat în condiţii de confort şi utilizare accesibilă a computerului sau smartphone-ului.

Microsoft, Google şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul infor-maţiei pe internet, care înlocuiesc cookies şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colec-tarea informaţiilor despre utilizatori. Cei trei giganţi din Silicon Valley au anunţat recent proiecte prin care vor ocoli miile de companii specializate în plasarea de cookies pe site-uri, în prezent in-termediari între platformele online, agenţiile de publicitate şi publicul-ţintă.

Mutarea anunţă un transfer masiv de putere în industria globală a publicităţii digitale, estimată la 120 miliarde de dolari pe an.

November 7, 2013
Opinie Mădălina Bălan: O sabie cu două tăişuri

Liderii din topul organizaţiilor pot formula cele mai minunate strategii, cele mai inovative, aşa cum cere economia modernă; dacă aceia care dezvoltă serviciile şi produsele, relaţiile cu clienţii şi cu echipele nu vor fi în linie, nimic nu va face diferenţa. Sunt câteva feluri în care o organizaţie poate să eşueze în ceea ce priveşte strategia de asigurare a unui eşalon de middle management de calitate, dar şi soluţii posibile.

Selectarea şi promovarea celor nepotriviţi. Un măr poate să strice coşul întreg. O ştim prea bine. La fel în business, un manager incompetent poate trage în jos performanţa întregii echipe. De aceea, selecţia corectă este un aspect critic al organizaţiilor. Sau ar trebui să fie.

V-aţi gândit vreodată de ce apar bătăile de cap ale managerilor cu unul sau altul din angajaţi? Sau cu o parte din echipă? În peste 10 ani de experienţă în consultanţă, am auzit un răspuns la unison la această întrebare: atitudinea, comportamentul nepotrivit, fie că se referea la un angajat încăpăţânat, rigid sau la unul superficial, nepotrivit cu postul sau cultura companiei, fie la cei aroganţi şi refractari la feedback, lenţi în a învăţa. Indiferent de formularea aleasă, managerii cu provocări în a gestiona oamenii invocau aspectele comportamentale.

Lipsa sau ineficienţa metodelor de dezvoltare şi training. Cele mai multe companii investesc masiv bani şi efort în zona de on-boarding şi new managers sau în zona de senior managers (coaching), lăsând în plan secund masa critică a middle managerilor.
EFECTUL „OALA-MINUNE„. Primii mei ani de viaţă au fost în vremea comunismului. Am multe amintiri vagi, însă una amuzantă îmi vine în minte în timp ce scriu aceste rânduri. Oala-minune… sau mai pretenţios – Express Cooker. Mama era atunci ceea ce s-ar numi acum un middle manager, cu multe responsabilităţi şi acasă. „Oala-minune – o auzeam vorbind – salvează timp.„ Nu înţelegeam mare lucru, însă mi-a rămas în minte sintagma. În ultimii ani, companiile s-au străduit să creeze structuri mai flexibile, mai plate, mai puţin ierarhizate. Într-un studiu al DDI, se vorbeşte despre aşteptările înalte pe care organizaţiile le au de la middle manageri.

Aceştia trebuie să înţeleagă businessul în ansamblu, să fie eficace în privinţa proceselor, să selecteze şi să conducă eficient şi să se implice efectiv în execuţie când şi dacă este cazul. Sute de manageri de mijloc declară că nu mai au timp să facă faţă tuturor responsabilităţilor pe care rolurile lor le presupun. Consecinţa? Stres. 40% din middle manageri declarau într-un sondaj din 2012, realizat în Marea Britanie, că se simt puternic stresaţi şi obosiţi. Şi arena de afaceri din România găzduieşte zilnic ecouri ale aceluiaşi îngrijorator simptom. Middle managerii sunt cei de la care se cere mai repede, mai mult şi cu mai puţine resurse (de timp, de bani, de oameni). Ei devin precum oala-minune.

LIPSA ANGAJAMENTULUI. Angajamentul ţine şi de organizaţii, de practicile acestora şi de calitatea leadership-ului la nivel de top, însă nu numai. Un subiect în trend în lumea academică, în business, HR şi presă, angajamentul este încă o temă ce lasă loc unei pluralităţi de abordări şi viziuni. Generaţia Y (ă 30) este cea care populează în multe companii rândurile middle managerilor. Într-un studiu realizat pe companii din Top 500, cele mai bogate arată că 48% dintre aceştia plănuiesc să rămână numai doi ani în jobul actual.

Ce pot face organizaţiile? În primul rând, ce contează dincolo de experienţă, educaţie, training şi abilităţi tehnice pentru un manager? În contextul economic actual, ceea ce se cere de la middle manageri este să conducă şi să motiveze echipe largi, uneori virtuale, diverse din punct de vedere geografic, cultural, cu resurse limitate pentru a atinge rezultate din ce în ce mai înalte. Personalitatea contează. Studii extensive demonstrează acest aspect.

În al doilea rând, dacă managerii sunt mulţumiţi, vor transfera asupra echipelor din subordine aceeaşi energie pozitivă şi vor facilita un climat propice performanţei. În al treilea rând, siguranţa de sine, apetitul pentru risc, carisma pot fi deopotrivă elemente care să ajute o persoană să se lanseze şi să crească în carieră, dar şi factori de deraiere, atunci când presiunea creşte în business şi când aceste comportamente sunt necontrolate.

Aceste trăsături de personalitate (“dark side„) pot aliena echipele managerilor şi pot afecta eficienţa. 66% din respondenţii unui sondaj realizat de Harvard Business Review arată că organizaţiile trebuie să ajute managerii să îşi dezvolte capacitatea de auto-conştientizare cu scopul de a-şi dezvolta comportamentele de leadership necesare pentru ca aceştia să poată construi şi menţine echipe eficiente.

Managerii de mijloc pot reprezenta agenţi ai schimbării şi ai inovaţiei sau pot fi buturugi în calea performanţei echipelor şi factori de blocaj. Pentru a avea echipe eficiente de manageri, este esenţial ca organizaţiile să identifice şi să promoveze corect oamenii potriviţi şi să le ofere instrumentele potrivite de dezvoltare şi în dozele utile.

MĂDĂLINA BĂLAN (managing partner HART Consulting)

November 4, 2013
Cum a schimbat criza relaţia dintre proprietari şi chiriaşi în malluri

Au participat:

Sebastian Mahu, Head of Property Management Department, DTZ Echinox
Tatian Diaconu, Managing Director, Immochan Romania
Arthur Popa, COO, Băneasa Developments
Răzvan Gaiţă, General Manager, Anchor Group
Sorin Stancu, Country Manager, Marks & Spencer
Philippe Besadoux, CEO, Kenvelo Group
Răzvan Sin, Head of Retail Department, DTZ Echinox
Violeta Luca, CEO, Flanco

BUSINESS MAGAZIN: Cât de mult contează locaţia pentru o afacere în retail? S-a modificat ceva în ultima perioadă?

TATIAN DIACONU, IMMOCHAN: Evident că da. Nu cred că poate spune cineva că nu. Ba chiar contează mai mult decât oricând. România are o particularitate culturală, pe care am înţeles-o în zece ani, că aici clienţii doresc comerţ de proximitate, la parterul blocului. E suficient să ne uităm la evoluţia din ultimii ani a unor mărci care operează în special pe partea alimentară. Întinzând „plapuma„ şi în partea noastră, centrele comerciale care au astăzi succes sunt în principal cele care sunt plasate în centrul oraşului. Dacă s-a modificat? Fireşte că da. Inclusiv abordarea relaţiilor, pentru că uşor-uşor am trecut dintr-una în care se impuneau anumite reguli ale jocului, în urmă cu câţiva ani, spre o relaţie de parteneriat. Am început să discutăm mai mult, am încercat să ne înţelegem şi chiar am reuşit să vedem ce are sens şi pentru noi, şi pentru retaileri.

RĂZVAN SIN, DTZ: Locaţia este importantă, dar este numai unul dintre factorii care participă la succesul unui proiect de retail. Alţi factori, câteodată poate mai importanţi, dovedesc că există spaţii comerciale care funcţionează chiar dacă sunt la marginea oraşului şi nu în centru. Sunt foarte importante conceptul, mixul de chiriaşi şi, mai ales în ultima perioadă, este foarte important timingul, de pildă într-un oraş de mărime medie cântăreşte mult cine este primul venit pe piaţă.

VIOLETA LUCA, FLANCO: Aş spune că locaţia este importantă, foarte importantă, însă contează mult şi alţi factori. În retail contează detaliul, dar în egală măsură şi deciziile corecte, dezvoltarea afacerilor în concordanţă cu schimbarea comportamentului de consum. Deşi am doar doi ani de retail, au fost intenşi şi s-au suprapus peste experienţa de peste zece ani în corporaţii. Aş putea să răspund la întrebarea legată de locaţie cu o ecuaţie. O locaţie foarte bună, operată foarte bine poate să ascundă probleme legate de brand sau de merchandising. O locaţie mai puţin bună, dar operată de un retailer cu un brand puternic, cu o foarte bună operaţiune, cu un mix foarte bun de mărfuri, cu consultanţă foarte bună, poate să opereze mai prost din pricina locaţiei. Prin urmare, locaţia este o condiţie necesară, dar niciodată suficientă.

BUSINESS MAGAZIN: Aţi constatat, în urma cercetărilor, lucruri surprinzătoare legate de un anumit proiect?

SEBASTIAN MAHU, DTZ: Am ajuns în urma cercetărilor legate de un anume proiect să constatăm că piaţa nu avea nevoie de acel lucru. Am dat recomandări să fie transformat, de pildă, într-un proiect de convenienţă.

BUSINESS MAGAZIN: Cum se poartă acum negocierile şi când a intervenit schimbarea?

RĂZVAN GAIŢĂ, ANCHOR GROUP: Este momentul negocierilor, al parteneriatului, momentul în care ambele părţi au fost şi sus, şi jos şi au înţeles că pe termen lung nu există altă variantă. Ne-am dat seama de lucrul acesta trecând prin toate fazele şi în momentul acesta nota generală este de discuţie; negocierile sunt câteodată mai lungi decât ar trebui să fie, dar duc la rezultate satisfăcătoare pentru toată lumea. Cred că anii care vor urma vor confirma ipoteza că este dificil să impui, piaţa s-a maturizat. Nu mai e perioada de căutări care era în urmă cu câţiva ani. Ştim foarte multe despre consumatori, despre ce îşi doresc ei. S-au făcut zeci de studii. Oriunde ar fi clienţii locaţia este foarte importantă şi asta o ştiu şi cei care au început dezvoltarea. În urmă cu 13-14 ani înţelegeam mai puţin această sintagmă, iar proiectele care s-au dezvoltat în Capitală şi în ţară au demonstrat că alegerea locaţiei este esenţială. Colegii din retail pot veni cu nenumărate argumente şi le dau dreptate că este important brandul, felul în care se operează.

October 23, 2013
Parlamentul European cere României o anchetă independentă privind închisorile CIA

“Climatul de nesancţionare din jurul complicităţii statelor membre UE cu programele secrete de transfer şi detenţie ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, aşa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA şi de unele state membre”, se arată în rezoluţia votată de eurodeputaţi, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.

Totodată, ei cer, din nou, instituţiilor UE şi statelor membre să investigheze în detaliu operaţiunile CIA.

Europarlamentarii sunt “foarte dezamăgiţi” de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanţial la recomandările făcute de Parlament în rezoluţia sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzaţiile de utilizare a statelor europene pentru transportul şi detenţia ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluţia adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele ţări prin colaborarea cu CIA.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

October 10, 2013

Topul celor mai slabe 25 de parole folosite frecvent

Ca soluţie, multe companii apelează la o soluţie sigură şi convenabilă: laptopuri care au incorporat un cititor de amprente, pentru a minimiza riscul de a avea parolele sparte.

S-a speculat mult pe tema „cele mai proaste parole”, însă The Wall Street Journal a prezentat un tabel cu cele mai slabe 25 de parole utilizate frecvent, considerate mai degrabă o invitaţie decât o sursă de securitate.

Toate stirile sunt pe zf.ro

1	password	15	master
2	123456	16	12313
3	12345678	17	welcome
4	abc123	18	shadow
5	qwerty	19	ashley
6	monkey	20	football
7	letmein	21	jesus
8	dragon	22	michael
9	1111111	23	ninja
10	baseball	24	mustang
11	iloveyou	25	password1
12	trustno1
13	1234567
14	sunshine

September 17, 2013

Fenechiu: Cred că am găsit soluţia fezabilă pentru construirea a 4000 de kilometri de autostradă

“De 20 de ani ne plângem că România nu are autostrăzi. De 12 ani eu studiez cum s-ar putea face autostrăzi în România. Cred că am găsit o soluţie fezabilă, o soluţie care are şi o programare eficientă, dar şi surse financiare – e vorba de construirea unei reţele de 4000 de km de autostradă până în 2027 printr-un parteneriat public-privat la care Guvernul asigură plăţile de disponibilitate”, a spus Fenechiu.

Întrebat de ce nu a aplicat acest proiect când a fost ministru al Transporturilor, Fenechiu a precizat: “Aş putea să vă răspund simplu: nu am apucat. La acest proiect nu lucrez de când sunt ministru, lucrez de mai mulţi ani, peste 2 ani. E vorba de o analiză detaliată a tot ce s-a întâmplat în infrastructură de transpost rutier în Europa”.

“Ăsta e rodul acestei activităţi. E până la urmă o lucrare de doctorat a unui coleg al meu cu care am lucrat foarte mult pe această temă”, a spus Fenechiu.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

August 30, 2013
Carrefour a încheiat primul semestru cu profit în creştere cu 5%. Cum a fost a îmbunătăţită eficienţa managementului magazinelor

Profitul operaţional recurent al Carrefour a urcat de la 730 milioane euro la 766 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis joi de grup. Rezultatul a fost în linie cu estimările analiştilor, potrivit Bloomberg.

Carrefour a reuşit să implementeze o politică mai consistentă de preţuri reduse şi a îmbunătăţit eficienţa managementului magazinelor prin modernizări şi descentralizarea procesului decizional, stabilizând veniturile pe piaţa franceză şi consolidând marjele de profit.

Compania a precizat că nu anticipează îmbunătăţirea condiţiilor economice în acest an.

Directorul financiar al Carrefour, Pierre-Jean Sivignon, a declarat că estimările analiştilor privind un profit operaţional recurent de aproximativ 2,2 miliarde euro pentru acest an sunt rezonabile.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

August 29, 2013
Primul showroom dedicat tehnologiilor energetice verzi, într-o fostă clădire CEC din Avrig

Deschiderea acestu spaţiu este rezultatul a doi ani de pregătire, în care au fost efectuate şi două vizite de documentare în China dar şi o zonă demonstrativă în care iluminatul pubic este realizat cu lămpi pe leduri la un liceu tehnologic din zonă.
Scopul acestor demersuri este acela de a încuraja introducerea tehnologiilor verzi în zonă şi de a creşte schimbul de tehnologie, cunoştinţe şi comerţ între România şi China”, au menţionat organizatorii evenimentului.
Printre oaspeţii chinezi ce au fost prezenţi la acest eveniment s-a aflat şi preşedintele companiei Baoding Dazheng Solar Photoelectric Equipment Manufacture Co., Ltd, Zee Wang.
“În final, beneficiile implementării unui sistem de iluminat performant, de ultimă generaţie, precum şi a altor sisteme tehnologice energetice de vârf, se vor dovedi a fi extrem de profitabile din punct de vedere financiar şi al protecţiei mediului”, a declarat în cadrul evenimentului şi primarul localităţii Avrig, Arnold Gunter Klingeis
La rândul său, Zee Wang a apreciat interesul oamenilor din această zonă pentru domeniul producerii şi exploatării energiei din surse regenerabile, nepoluante, a menţionat că îşi doreşte ca deschiderea acestui showroom să fie urmată de alţi paşi în zonă şi în România cum ar fi deschiderea unei fabrici de produse destinate domeniului energiei verzi şi de întărirea colaborării cu românii.

Omul de afaceri chinez a făcut un mic tur al spaţiului expoziţional şi a prezentat câteva din caracteristicile principalelor produse propuse pentru piaţa din România. Un accent deosebit a fost pus pe becurile cu led, în care se regăseşte o tehnologie de vârf, care, în ciuda preţului destul de mare, poate aduce economii la consumul de energie electrică de până la 70 %, comparativ cu sistemele clasice de iluminat.

Compania Baoding Dazheng Solar Photoelectric Equipment Manufacture Co., Ltd. este un producător chinez de sisteme energetice eficiente (panouri fotovoltaice, corpuri de iluminat, contoare inteligente etc). Sediul central al companiei este situat în zona dedicată dezvoltării, stiinţei şi tehnologiei de vârf din oraşul Baoding- China.

Reprezentanţii primăriei din Avrig s-au angajat să asigure promovarea companiei chineze, în scepial secmentul producţiei dedicată tehnologiei LED, ca parte a tehnologiilor agreate prin programul “Energie Locală” şi va invita compania să analizeze oportunitatea ca oraşul Avrig să devină, până în anii 2014- 2015, o posibilă destinaţie în vederea creerii unei capacităţi de producţie pentru România şi partea sud est a Europei.

July 26, 2013
Ponta despre TVA redus la pâine: Experţii FMI sunt sceptici, nu le place, dar decizia e a Guvernului

“Cei de la FMI sunt sceptici, nu le place ideea, dar până la urmă este decizia noastră. Dacă noi putem să arătăm că măsura este sustenabilă…aici va conta foarte mult colaborarea din partea mediului privat, dacă ei ne vor ajuta să combatem evaziunea fiscală şi să avem încasări bune, se va dovedi un proiect de succes. Dacă vor considera că şi la 9% este prea mare TVA-ul şi nu trebuie să îl plătească, înseamnă că am greşit noi, dar merită încercat”, a spus Ponta la Digi 24.

Guvernul va efectua la sfârşitul lunii iulie prima rectificare bugetară din acest an, prin care se speră că vor fi asigurate fonduri care să facă posibilă reducerea TVA la pâine, măsură care ar putea fi însă aplicată, probabil, doar din luna septembrie, a declarat recent premierul Victor Ponta.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

July 19, 2013