BusinessMagazin

Tag: Cursuri

  • Vrei sa te faci pilot? Cat costa si unde poti sa faci cursuri de pilotaj in Romania

    “Pilotul este un manager in avion”, spune Dan Andrei, directorul
    scolii romanesti de pilotaj Carpatair Flight Training de la
    Timisoara.

    Este prima lectie pe care Dan Andrei si colegii sai instructori
    de la scoala de aviatie din Timisoara o predau viitorilor piloti:
    aceea ca sunt responsabili de coordonarea unui intreg “arsenal” de
    comenzi si ca in mainile lor se afla, de cele mai multe ori, nu
    numai propriile vieti, ci si vietile unor zeci sau chiar sute de
    oameni.


    In Romania exista momentan putine sanse pentru cei care doresc
    sa devina piloti comerciali si de linie. Dincolo de Scoala
    Superioara de Aviatie si de cateva scoli mai mici private, cea mai
    nou deschisa este Carpatair Flight Training, care a inceput
    cursurile in urma cu doi ani la Timisoara. Scoala a pornit la drum
    dupa ce compania aeriana Carpatair a decis sa investeasca in
    formarea de piloti de la zero, pentru a nu mai fi conditionata sa
    astepte absolventii Scolii Superioare de Aviatie din Romania sau sa
    depinda de piata internationala, unde pilotii primesc oferte din
    toata lumea, iar piloti licentiati pe tipurile de avioane cu care
    zboara Carpatair se gaseau din ce in ce mai greu. Asadar,
    conducerea Carpatair a deschis scoala unde au absolvit in doi ani
    67 de piloti, dintre care a angajat deocamdata 3. Cum afla
    doritorii de noua scoala, cum isi platesc cursurile care nu sunt
    deloc ieftine si, nu in ultimul rand, unde se duc daca nu raman in
    staff-ul companiei de la Timisoara?


    Sunt interesati in general pasionatii, iar informatia orala
    circula cu repeziciune extrema; avem de procesat zeci de aplicatii
    lunar, dar din cauza constrangerilor financiare ale candidatilor
    potentiali, numai o mica parte finalizeaza intentia. De altfel, din
    aceste motive cumulate, nici nu se organizeaza targuri de profil,
    cel putin in Romania”, potrivit lui Dan Andrei. Scoala de aviatie
    de la Timisoara are in prezent atat cursanti romani, cat si
    straini, din Serbia si Republica Moldova. Carpatair a avut insa
    cursanti si din Statele Unite, Canada si Australia. Cei mai multi
    cursanti sunt orientati catre o cariera de pilot profesionist,
    manifestandu-si inca de la inceput dorinta de a se angaja in cadrul
    unui operator aerian dupa absolvirea cursurilor.

    Inainte de a deveni pilot cu acte in regula insa, cursantii trec
    prin multe ore de studiu. In cadrul Carpatair Flight Training,
    programul de pregatire incorporeaza minimum 750 de ore de pregatire
    teoretica, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160
    de ore de zbor pe avion, toate acestea in aproximativ doi ani. De
    asemenea, programul de calificare pe tip de avion consta in inca
    150 de ore de pregatire teoretica in cadrul companiei in care
    pilotul se angajeaza, exercitii practice dupa proceduri pentru
    situatii anormale si de urgenta, antrenamente pe simulator cu o
    durata de minimum 40 de ore si, ulterior, zbor necomercial pe avion
    si zbor de pregatire pe ruta cu durata de 150 de ore. “Este mult,
    este putin? Practica a demonstrat ca atat este necesar pentru ca
    operarea sa fie sigura”, precizeaza directorul Carpatair Flight
    Training.

    Dan Andrei sustine ca organizarea unei astfel de scoli nu este
    deloc simpla si ca inseamna, pana la urma, “ceea ce inseamna orice
    intreprindere greenfield a unui antreprenor”.


    Chiar daca investitiile initiale se recupereaza dupa multi ani,
    pilotii reprezinta in acest moment o necesitate sociala
    identificata, dupa cum o descriu fondatorii acesteia. Scoala de
    aviatie care functioneaza in incinta Aeroportului International
    Traian Vuia din Timisoara a “prins aripi” in urma unei investitii
    de 2 milioane de euro, investitie care a finantat achizitia unui
    simulator, doua aeronave Cesna si diverse lucrari pentru
    organizarea scolii. Insa, odata lansata, scoala a lucrat la
    capacitate maxima: “Prin scoala noastra, urmand diverse cursuri de
    formare, au trecut peste 90 de studenti-piloti”, explica Dan
    Andrei. In prezent, aflandu-se in diverse stadii ale cursurilor de
    pilotaj, frecventeaza cursurile scolii 23 de
    piloti/studenti-piloti, diferenta de 67 fiind reprezentata de cei
    care au absolvit deja.

    Programul de pregatire a unui pilot consta in mai multe etape,
    fiecare cu pretul ei: primul nivel, asa-numitul PPL (Private Pilot
    Licence), costa in cadrul scolii de aviatie Carpatair circa 9.000
    de euro fara TVA. Pregatirea planificata pe durata a doi ani, pana
    la obtinerea licentei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot
    Licence) il costa insa pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

    La o cautare pe internet, zeci de forumuri din tara si din
    strainatate sunt pline ochi de tineri care vor sa devina piloti.
    Multi vor, putini ajung la cursuri, iar si mai putini reusesc sa
    obtina toate atestatele si sa ajunga sa zboare pentru o companie.
    Si, cu toate acestea, evolutia pietei aeriene din ultimii ani ii
    face pe multi dintre ei sa isi puna intrebarea: “Poti avea emotii
    ca ajungi somer cu licente de pilot de 100.000 de euro?”.
    De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a avut o crestere
    record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante
    dezvoltarea industriei low-cost si a companiilor asiatice. Ultimii
    doi ani au afectat insa grav industria transporturilor, mai multe
    companii intrand in faliment – precum SkyEurope sau MyAir -, iar
    altele intrand in ample restructurari. Cel mai recent exemplu in
    acest sens este operatorul aerian roman Blue Air, care a anuntat un
    plan de restructurare ce vizeaza, printre altele, concedierea mai
    multor angajati din echipajul de bord.

    Cu toate acestea, mai exista regiuni pe glob unde inca se fac
    angajari, spun cei din domeniu. “Exista cerere mare de piloti in
    zona Asiei si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de
    vedere al dezvoltarii aviatiei civile in ultimii ani. Aici de fapt
    se impune o analiza structurala pentru ca in toata lumea este
    nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este
    greu sa ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este
    foarte riguros si impune un anumit nivel de pregatire pentru
    fiecare etapa care conduce la elitele de care este nevoie peste
    tot, de fapt”, spune Dorin Ivascu, unul dintre cei doi asociati ai
    Regional Air Services, scoala de piloti de la Tuzla. Aceeasi
    viziune o impartaseste si Dan Andrei de la Carpatair, afirmand ca
    explicatia acestei cereri deosebite este faptul ca liniile aeriene
    din zona Asia-Pacific si Orientul Mijlociu comanda sute de avioane
    de mare si medie capacitate anual. “Unele dintre statele respective
    au scoli de aviatie proprii si produc industrial. China, spre
    exemplu, produce intr-o singura scoala 15.000 de piloti, atat de
    mari ii sunt nevoile.”

    Analizand insa salariile si diurnele, atat in Romania, cat si in
    strainatate, se poate spune ca pilotii comerciali sunt niste
    norocosi. “In general, un pilot comercial castiga in Romania circa
    5-6.000 de euro lunar, daca are deja toate licentele. In
    strainatate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000
    de euro”, spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea
    Aeronautica Civila Romana. Exista insa salarii ce depasesc patru
    zerouri. “Am un prieten care zboara in calitate de comandant in
    Qatar si castiga aproximativ 18.000 de dolari pe luna, pe misiuni
    ultra-lungi pe Boeing 777”, explica Dan Andrei. Efortul financiar
    pana a ajunge la un asemenea salariu este insa destul de mare.
    Toate licentele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest
    tip, in acest caz Boeing, pot costa circa 90-100.000 de euro,
    adauga fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

    Intr-adevar, sustine Dan Andrei, cei mai multi cursanti viseaza
    la angajarea in cadrul unor companii de linie, pentru a zbura pe
    curse cat mai lungi. Nu toti cursantii ajung insa piloti, asa ca
    scoala de la Timisoara urmeaza sa dezvolte si alte componente de
    business, cum ar fi o baza de intretinere pentru avioane mici sau
    abordarea de noi profesii, printre care si cea de insotitor de
    bord, mecanic de aviatie sau specialist in planificare zbor. Cel
    mai ambitios plan insa este cel prin care, intr-o perioada de cinci
    ani, scoala vrea sa-si mareasca numarul de cursanti, chiar pana la
    dublarea lor. In acest sens, exista colaborari cu scoli de aviatie
    din Serbia, Croatia, Germania si chiar si Marea Britanie, dupa cum
    spune Dan Andrei: “Suntem departe de a fi un jucator global. Poate
    peste vreo 5-10 ani. Cine stie?”.

  • Guvernul trimite 500.000 de patroni la cursuri de protectia muncii

    Peste 500.000 de mici patroni, care au cel mult 49 de
    angajati in firma, vor face cursuri de protectia muncii, potrivit
    unei hotarari de guvern publicate in Monitorul Oficial. Firmele vor
    avea de facut cursuri de cel putin 40 de ore,
    daca nu au deja un departament intern care se ocupa de
    protectia si securitatea muncii sau care nu apeleaza la o persoana
    autorizata, din afara companiei.

    In cazul firmelor cu cel mult 9 salariati,
    noua lege ii permite angajatorului sa se ocupe singur de protectia
    si securitatea muncii, daca face aceste cursuri de specialitate de
    cel putin 40 de ore.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cum incepe scoala in 2010. Funeriu ii pune pe elevi sa astepte. Boc le spune sa lase serialele

    Elevi care “beneficiaza” de unul dintre cele mai mici bugete
    alocate in spatiul UE si ale caror rezultate sunt direct
    proportionale cu investitia pe care statul le-o acorda. Conform
    costului standard introdus de ministrul Daniel Funeriu, costul pe
    care ministerul il suporta cu instruirea fiecarui elev este de
    2.857 de lei in cazul scolilor din mediul urban si 3.494 de lei in
    cazul scolilor de la sate. Adica de cinci ori mai putin decat
    primesc elevii francezi si spanioli si de sase ori mai putin decat
    finantarea pe care o suporta Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Lista celor mai bune licee din tara. Iasiul, record de olimpici

    La cele mai bune dintre ele, mediile la admitere bat spre zece,
    promovabilitatea la Bac spre suta la suta iar olimpicii se numara
    cu zecile si sutele. In clasamentul liceelor romanesti, conduce
    Colegiul National “Santul Sava” din Capitala, urmat de Colegiul
    National “Mircea cel Batran” din Constanta, pe a treia pozitie
    aflandu-se Colegiul National “Vasile Alecsandri” din Galati. Topul
    a fost realizat prin ponderarea mediei de admitere (50%), mediei de
    la examenul de BAC (30%) si mediei rezultatelor obtinute la
    olimpiade (20%).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Funeriu vrea sa se tina cursuri inca din prima zi de scoala, pentru “recredibilizarea sistemului”

    Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a spus ca vrea sa se tina
    cursuri inca din prima zi de scoala, precizand ca principalul mesaj
    pe care sistemul poate sa il dea, pentru “recredibilizarea
    invatamantului romanesc”, este seriozitatea.

    “Am cerut inspectorilor scolari generali ca pana in 9 septembrie
    sa avem toate orarele pregatite, astfel incat inca din prima zi de
    scoala sa se faca scoala, pentru ca eu cred ca principalul mesaj pe
    care sistemul si reteaua pot sa-l dea, pentru recredibilizarea
    invatamantului romanesc, este seriozitatea, foarte, foarte multa
    rigoare si pana la urma normalitate”, a declarat Daniel
    Funeriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursurile la clasele I-VIII si la gradinitele din Capitala, suspendate si marti

    “Ca urmare a conditiilor meteo nefavorabile si in urma
    consultarilor cu autoritatile locale, conducerea Inspectoratului
    Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB) a hotarat suspendarea
    cursurilor numai pentru prescolari si elevii din clasele I-VIII,
    pentru 9 februarie 2010 “, a precizat Banu.

    El a mai spus ca in cazul in care parintii vor aduce copiii la
    gradinite, conducerile respectivelor unitati au obligatia sa ii
    primeasca si sa le asigure supravegherea pe toata durata zilei,
    conform programului obisnuit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studentii de elita – generatia pierduta a Romaniei

    Mihai Duduta invata la una dintre cele mai bune universitati din
    lume, Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT). Are o bursa
    completa, munceste in campus, in cercetare, e in echipa de dans a
    scolii si castiga concursuri de inventica. Are un viitor promitator
    si e multumit de existenta lui actuala. S-ar intoarce in Romania?
    “Nu. Nu sunt tentat sa ma intorc in tara. Personal, eu vreau sa
    devin cat mai bun in ce fac, si in Romania n-as avea resursele
    pentru asta.” Este raspunsul pe care il va da nu numai el, ci multi
    alti romani, studenti sau oameni ce si-au terminat studiile in
    strainatate si au ales sa ramana in tarile respective.

    “Nu cred ca exista un post in tara care m-ar putea convinge sa
    ma intorc, pentru ca e vorba despre mai mult decat un job bine
    platit in care sa am si posibilitatea sa fac ce-mi place”, spune
    Duduta. Nu crede ca ar putea sa se adapteze usor intr-o Romanie ce
    traverseaza azi probleme pe care America le-a depasit de mult.
    “Vreau sa am o familie si vreau sa-mi pot creste copiii intr-o tara
    al carei sistem educational e bun, unde copiii au acces la locuri
    de joaca si unde poluarea din orase nu este atat de mare”, sustine
    Duduta, premiat anul trecut la un concurs de inventica pentru o
    solutie de producere a energiei aleternative.



    A plecat in SUA fiind olimpic la chimie si stiind foarte clar ca
    la facultatea unde invata in Romania ii va lipsi posibilitatea de a
    face cercetare. “Si nu vorbesc de cercetare de varf, cum se face la
    MIT, ci pur si simplu de un laborator unde sa nu ma tem sa sparg un
    vas pentru ca inlocuirea sa ar reprezenta 20% din bugetul
    laboratorului”, spune Duduta, care se specializeaza in stiinta si
    ingineria materialelor.

    La MIT sunt momentan in jur de 30 de studenti romani, daca
    numaram si studentii, si doctoranzii. Datele s-au schimbat in
    toamna aceasta, odata cu noul an universitar, si probabil ca s-au
    schimbat in bine. Presedintele Asociatiei Studentilor Romani de la
    MIT (RSA MIT), Emanuel Stoica, spune ca majoritatea studentilor
    romani beneficiaza de o bursa, de cele mai multe ori chiar
    integrala, asa cum e si cazul lui Mihai Duduta, iar doctoranzii ca
    Stoica primesc un stipendiu lunar ce le acopera costurile de
    cazare, masa si le asigura ceva bani de cheltuiala.

    Duduta si-a propus sa invete in Statele Unite inca din clasa a
    noua, cand la olimpiada de chimie a cunoscut o tanara admisa la
    Princeton. “M-am gandit ca daca alti oameni inteligenti au ales sa
    faca asta, de ce n-as face-o si eu?”. Asa ca a inceput sa candideze
    pentru burse. “Parintii m-au sustinut mereu, chiar de la inceput,
    si nu a fost nevoie sa-i conving eu ca acesta e cel mai intelept
    pas”, spune el.

  • MBA-ul Romano–Canadian si-a redus numarul de locuri pentru 2008

    Numarul de locuri este cu 10% mai mic decat in 2007, cand programul a inceput sa deruleze o singura varianta – In-Action, si cu 20% mai mic decat in 2006, cand programul derula doua variante: In-Action si Intensive.

    “Reducerea numarului de locuri face parte din strategia pe termen lung a Bucharest School of Management de a construi un program MBA de elita pentru managerii si antreprenorii care activeaza in mediul de business romanesc. Cu cat grupele de lucru sunt mai restranse, cu atat fiecare cursant este mai implicat in proiectele derulate”, afirma Adriana Dutescu, director al BSM.

    In 2007, institutia a modificat structura programului, optand doar pentru varianta In-Action, cea care are o durata de doi ani si este conceputa pentru candidatii care vor sa urmeze un MBA fara a renunta la locul de munca. Taxa de scolarizare in cadrul programului MBA Romano – Canadian este de 12.000 de euro, care se poate plati in cinci etape. Sesiunea de inscrieri pentru urmatoare generatie de cursanti incepe pe 21 martie 2008 si se incheie pe 10 iulie 2008.

    “Reducerea numarului de locuri va conduce la un grad ridicat de competitivitate si dinamism, calitati care dupa absolvire se vor regasi si in activitatea de zi cu zi a companiilor sau departamentelor conduse de cursantii nostri”, afirma Adriana Dutescut.

    Directorul BSM estimeaza ca anul trecut piata programelor de MBA (doar programele derulate pe teritoriul Romaniei) a fost de 2,7 milioane de euro (cu aproximativ 300 de studenti), anul acesta urmand sa ajunga la trei milioane de euro (cu aproximativ 325 de studenti). In ultimii ani, piata programelor de MBA s-a aglomerat din ce in ce mai mult, printre programele de pe piata numarandu-se WU Executive Academy, organizat de Universitatea de Stiinte Economice si Administrative din Viena, EMBA ASEBUSS, MBA Open University Business School sau MBA-ul Romano-German.

    Programul MBA Romano – Canadian a aparut in 1993, in baza unu acord incheiat intre guvernele Romanie si Canadei. Din 2006, Programul este gazduit de Bucharest School of Management in parteneriat cu School of Business a Universitatii Ottawa.

  • Creativitatea se preda la scoala

    Adrian Botan – McCann Erickson, Bogdan Naumovici – Shop23, Leo Burnett, Serban Alexandrescu – Headvertising, Liviu David – Next Advertising, Ema Prisca – Graffiti BBDO, Carmen Tiderle – GMP si Sorin Tranca – Friends Advertising sunt cativa dintre viitori mentori ai studentilor la creatie publicitara.

    Cursurile ADC*RO se vor desfasura in perioada aprilie-iunie, de-a lungul a 12 saptamani in care grupele de studenti vor lucra pe rand cu doua agentii de publicitate, vor participa la 12 seminarii si vor trebui sa rezolve 10 briefuri, care vor fi incluse ulterior in portofoliul acestora.

    Inscrierile demareaza la 1 februarie 2008 si necesita completarea unui formular online, pe site-ul scolii. Studentii admisi vor plati cate 500 de euro pentru a participa la aceste cursuri. Temele principale sunt : Strategie, Concept, Print, Poster, TV, Radio, Outdoor, Neconventional, Online, Campanii Print, Campanii TV si Campanii Integrate.

    Potrivit Millenium Communications, organizatorii acestor cursuri, ADC*RO este o scoala de concept si nu un curs despre publicitate.„Este un curs interactiv despre idei şi gândire creativă, care vine în întâmpinarea nevoii de resurse din industria românească de publicitate, fiind adresat tinerilor interesaţi de o carieră în domeniu.”

    Scoala ADC*RO este un proiect desfasurat de Art Directors Club Romania, la initiativa Uniunii Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR). ACD Romania este o asociatie infiintata la inceputul acestui an si reuneste profesionisti din industria de comunicare din Romania. ADC va fi afiliat la reteaua europeana Art Directors Club of Europe.

  • Cursuri fulger de limbi straine

    Odata cu companiile care fac business pe cele patru continente, cunosterea limbii viitorului partener de afaceri va deveni ?un bagaj? la fel de important intr-o deplasare de afaceri ca obisnuitul laptop.
    Intr-o vizita la Moscova, un prietenos ?kak dela? (ce mai faci?) poate sparge gheata inaintea prezentarii documentelor, iar un ?obrigado? (multumesc) poate fi de-ajuns pentru a impresiona partenerul brazilian. Companiile sunt deja constiente de importanta acestui fapt si isi orienteaza angajatii catre cursuri ?fulger? inaintea fiecarei deplasari.
    Fie ca sunt lectii pe suport electonic si managerii asculta CD-uri in limba respectiva, fie ca sunt cursuri cu un ?profesor mobil? care se deplaseaza in functie de pozitia ?studentului?, sau lectii online, principalele firme din domeniu inregistreaza cresteri ale afacerii de 150% pe an.