BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Cel mai bun raport al FMI pentru România din ultimul deceniu. Suntem tigrul Europei: cea mai puternică creştere economică de pe continent

    România va avea o creştere economică în 2016 de 5%, cea mai puternică din Europa, arată prognoza de toamnă a Fondului Monetar Internaţional. România va fi în fruntea clasamentului european al creşterii economice şi în 2017, când avansul PIB va fi de 3,8% (la fel ca al Islandei), arată ultimul raport „World Economic Outlook“, publicat ieri.

    Creşterea economică a României în 2016 este peste cea a Irlandei, care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, faţă de o creştere de 3,8% înregistrată de România. Tot pentru 2016 prognoza FMI preconizează o inflaţie negativă de minus 1,5%, un deficit de cont curent de 2% din PIB şi o rată a şomajului de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte faţă de 2015.

    Cel mai bun raport al FMI pentru România din ultimul deceniu. Suntem tigrul Europei: cea mai puternică creştere economică de pe continent

  • Cioloş: Nu vreau să învăţ limba demagogiei. Creşterea economică nu s-a văzut în buzunarele clientelei

    Premierul Cioloş a reacţionat la discursul lui Liviu Dragnea, afirmând că nu vrea să înveţe ”limba română a demagogiei, a populismului” şi că actuala creştere economică nu s-a văzut încă în buzunarele românilor, însă PSD este deranjat pentru că nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice.

    ”Dl. Dragnea îmi spune că nu înţelege româna pe care o vorbesc. Nu ştiu, probabil. Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-aţi cerut cifre, am venit şi v-am adus cifre. Dincolo de cifre, v-am mai spus şi ce am făcut noi fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar în ultimii doi ani, ci de prin 2009, 2010 încoace. V-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămână doar cifre. Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede încă în buzunarele oamenilor, (…) dar poate problema este că această creştere nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult şi limba aceasta română probabil că nu o ştiu şi nici nu vreau să o învăţ”, a replicat Dacian Cioloş, în plenul Parlamentului.

  • Marea Britanie va pierde 43,8 miliarde de lire sterline în următorii trei ani din cauza Brexit-ului

    Camera de comerţ britanică şi-a ajustat previziunile de creştere economică din următorii trei ani după ce britanicii au decis ieşirea din Uniunea Europeană, informează Business Insider.

    Camera de Comerţ Britanică (BCC) a decis luni să-şi ajusteze previziunile pentru următorii ani. Dacă înainte de brexit, BCC vedea o creştere economică de 2,2% acum a ajuns la 1,8%, pentru 2017 credeau că economia Marii Britanii va creşte cu 2,3%, acum şi-au ajustat procentul la 1%, iar pentru 2018 de la 2,4% la 1,8%. Acest lucru înseamnă că economia Marii Britanii va pierde în jur de 43,8 de miliarde de lire sterline până în 2019 când Regatul Unit va ieşi din UE.

    “Incertitudinea sigur va afecta investiţiile în timp ce creşterea inflaţiei şi condiţiile de pe piaţa muncii din Marea Britania sigur vor afecta cheltuielile consumatorilor”, este de părere Suren Thiru, şeful diviziei economice a BCC.

    E imposibil să previzionezi exact cum va evolua economia unei ţări, însă este clar că reviziile realizate de Camera de Comerţ Britanică arată impactul major pe care-l va avea Brexit-ul asupra economiei Marii Britanii.

  • Marea Britanie va pierde 43,8 miliarde de lire sterline în următorii trei ani din cauza Brexit-ului

    Camera de comerţ britanică şi-a ajustat previziunile de creştere economică din următorii trei ani după ce britanicii au decis ieşirea din Uniunea Europeană, informează Business Insider.

    Camera de Comerţ Britanică (BCC) a decis luni să-şi ajusteze previziunile pentru următorii ani. Dacă înainte de brexit, BCC vedea o creştere economică de 2,2% acum a ajuns la 1,8%, pentru 2017 credeau că economia Marii Britanii va creşte cu 2,3%, acum şi-au ajustat procentul la 1%, iar pentru 2018 de la 2,4% la 1,8%. Acest lucru înseamnă că economia Marii Britanii va pierde în jur de 43,8 de miliarde de lire sterline până în 2019 când Regatul Unit va ieşi din UE.

    “Incertitudinea sigur va afecta investiţiile în timp ce creşterea inflaţiei şi condiţiile de pe piaţa muncii din Marea Britania sigur vor afecta cheltuielile consumatorilor”, este de părere Suren Thiru, şeful diviziei economice a BCC.

    E imposibil să previzionezi exact cum va evolua economia unei ţări, însă este clar că reviziile realizate de Camera de Comerţ Britanică arată impactul major pe care-l va avea Brexit-ul asupra economiei Marii Britanii.

  • Revizuire de ultimă oră pentru România. Anunţul făcut de ING

    Produsul Intern Brut din al doilea trimestru al anului, ajustat sezonier, este estimat la 187,56 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,5% faţă de trimestrul I 2016 şi cu 5,9% faţă de trimestrul II 2015.

    Produsul Intern Brut din al doilea trimestru al anului, ajustat sezonier, este estimat la 187,56 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,5% faţă de trimestrul I 2016  şi cu 5,9% faţă de trimestrul II 2015.

    Pe serie brută, avansul trimestrial a fost de 6%, faţă de T2 2015 (176 mld.lei) , potrivit Institutului Naţional de Statistică.

     

  • Ţara unde tinerii nu mai vor să se căsătoreasă şi nici să aibă copii

    Sud coreenii vor avea anul acesta mai puţine nunţi şi mai puţini copii decât anul trecut, parte a unei evoluţii demografice care riscă să zguduie economia naţiunii, potrivit unei analize realizate de BBC. Numărul de căsătorii şi naşteri din primele luni ale lui 2016 au ajuns la cele mai scăzute niveluri din orice an (din perioada în care statisticile oficiale ale ţării au început să compileze aceste date, în 2000).

    În ultimul deceniu, guvernul coreean a investit 80 de trilioane de woni (circa 72 de miliarde de dolari) în direcţia inversării curbei natalităţii.  Luna aceasta, primul ministru Hwang Kyo Ahn a spus că ţara se confruntă cu o criză care ameninţă să limiteze creşterea economică a ţării pe termen lung.

    Mulţi sud coreeni spun să nu îşi permit să se căsătorească sau să aibă copii. Costurile de locuit sunt printre cele mai mari obstacole. Dobânzile reduse la creditele pentru locuinţe, menite să crească creşterea economică, au alimentat un boom al proprietăţilor care a crescut preţul imobilelor de pe piaţă. Între timp, rata şomajului între tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani a ajuns la 9,5% – mai mult decât dublu faţă de media naţională. ”Şomajul în rândul tinerilor creşte vârsta la care oamenii se căsătoresc şi au primii copii, lucru care poate să afecteze numărul total de copii pe care plănuiesc să îl aibă”, spune  Yoo Jin Sung, un cercetător din Seul.

    Femeile spune de asemenea că în Coreea de Sud este dificil pentru mame să fie angajate în companii din cauza volumului mare de muncă. Inversarea declinului demografic devine urgentă, în condiţiile în care ţara va trece prin două momente importante anul viitor: numărul angajaţilor va fi mai mic, iar oamenii cu cârste de 65 de ani sau mai mult îi vor depăşi pe cei cu vârste de 14 ani sau mai puţin. Fără unei acţiuni din partea guvernului care să aibă succes, rata de creştere a ţării va scădea la 2% între 2026 şi 2030, de la 2,7 în prezent, potrivit Institutului de cercetare Hyundai. Totodată, se aşteaptă ca numărul femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani să scadă la aproximativ 5,5 milioane până în 2030, de la 7,3 milioane în 2010.

  • De ce sustenabilitatea celei mai mari creşteri a PIB din UE ar trebui să fie ultima noastră grijă?

    Un ciudat şir de coincidenţe îi vor fi făcut pe unii să îşi aducă aminte, săptămâna trecută, de zilele de dinaintea declanşării crizei imobiliare din Statele Unite, care a continuat apoi cu marea criză mondială.

    A fost, la început, o ştire legată de capitalizarea marilor instituţii financiare americane Freddie Mac şi Fannie Mae, supuse unor teste de stres care au dezvăluit că cele două bănci au nevoie de ajutoare de 50 până la 128 de miliarde de dolari. Cum situaţia celor două companii de creditare imobiliară a fost, în urmă cu nouă ani, unul dintre factorii de declanşare a crizei, multe persoane au avut, sunt sigur, un sentiment de deja-vu.

    Respectivul sentiment a continuat în momentul în care statistica a anunţat că avem cea mai mare creştere economică din Europa; cum o serie de analişti vorbesc în ultima perioadă de o încălzire a economiei şi de majorarea PIB doar în urma creşterii consumului, ministrul Finanţelor Anca Dragu a ţinut să ne liniştească, asigurându-ne că este vorba de o creştere economică sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci şi pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile şi de o creştere cu 9% a construcţiilor în trimestrul al II-lea.

    La fel ca în urmă cu opt ani, ne comportăm şi facem calcule ca şi cînd am fi cumva izolaţi de restul economiilor din Europa sau din întreaga lume: economia duduie, bazele creşterii economice sunt, dacă selectăm atent cifrele, corecte, mai lipseşte un premier care să ne spună că este momentul să cumpărăm proprietăţi acolo unde acestea s-au ieftinit.

    O să ocolesc idea că singur consumul este baza strictă de creştere a economiei, chiar dacă plusurile lunare din perioada ianuarie – iunie, de 16 – 18% induc asta.

    Dar avem o productivitate a muncii situată pe o tendinţă de scădere în ultimii trei ani şi cu minusuri importante în prima jumătate a anului 2016, iar o astfel de evoluţie nu poate decât să alimenteze temerile scepticilor. Şi nu, nu este vorba aici de lenea sau de râvna românilor în a lucra, ci mai degrabă de rezultatul şi valoarea muncii lor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • De ce sustenabilitatea celei mai mari creşteri a PIB din UE ar trebui să fie ultima noastră grijă?

    Un ciudat şir de coincidenţe îi vor fi făcut pe unii să îşi aducă aminte, săptămâna trecută, de zilele de dinaintea declanşării crizei imobiliare din Statele Unite, care a continuat apoi cu marea criză mondială.

    A fost, la început, o ştire legată de capitalizarea marilor instituţii financiare americane Freddie Mac şi Fannie Mae, supuse unor teste de stres care au dezvăluit că cele două bănci au nevoie de ajutoare de 50 până la 128 de miliarde de dolari. Cum situaţia celor două companii de creditare imobiliară a fost, în urmă cu nouă ani, unul dintre factorii de declanşare a crizei, multe persoane au avut, sunt sigur, un sentiment de deja-vu.

    Respectivul sentiment a continuat în momentul în care statistica a anunţat că avem cea mai mare creştere economică din Europa; cum o serie de analişti vorbesc în ultima perioadă de o încălzire a economiei şi de majorarea PIB doar în urma creşterii consumului, ministrul Finanţelor Anca Dragu a ţinut să ne liniştească, asigurându-ne că este vorba de o creştere economică sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci şi pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile şi de o creştere cu 9% a construcţiilor în trimestrul al II-lea.

    La fel ca în urmă cu opt ani, ne comportăm şi facem calcule ca şi cînd am fi cumva izolaţi de restul economiilor din Europa sau din întreaga lume: economia duduie, bazele creşterii economice sunt, dacă selectăm atent cifrele, corecte, mai lipseşte un premier care să ne spună că este momentul să cumpărăm proprietăţi acolo unde acestea s-au ieftinit.

    O să ocolesc idea că singur consumul este baza strictă de creştere a economiei, chiar dacă plusurile lunare din perioada ianuarie – iunie, de 16 – 18% induc asta.

    Dar avem o productivitate a muncii situată pe o tendinţă de scădere în ultimii trei ani şi cu minusuri importante în prima jumătate a anului 2016, iar o astfel de evoluţie nu poate decât să alimenteze temerile scepticilor. Şi nu, nu este vorba aici de lenea sau de râvna românilor în a lucra, ci mai degrabă de rezultatul şi valoarea muncii lor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • De ce ne sperie această creştere economică de 6% din T2? Care sunt asemănările şi deosebirile din prezent faţă de perioada de boom din 2008?

    În criză (din toamna lui 2008 până în 2012), România, companiile şi populaţia au simţit pe pielea lor că ceea ce au primit în perioada de boom – credite generoase, creşteri salariale, noi joburi, posibilitatea de a lua case, maşini, vacanţe sau să ieşi la restaurant pe credit – a fost nesustenabil, a fost un cadou otrăvit. Creşterea economică de atunci s-a năruit în numai câteva luni.

    Cursul valutar la care au luat credite (euro şi franci) a fost total nerealist, ceea ce a făcut să sară totul în aer când a sărit şi cursul.

    Majorările salariale sau posibilitatea de a-ţi găsi rapid un job la un salariu în creştere au dispărut peste noapte. Liniile de finanţare s-au tăiat de la o zi la alta, lăsând facturi neplătite sau restanţe la împrumuturile de la bancă, la Fisc sau la furnizori. Acum, când creşterea economică de peste 6% din T2 aminteşte de perioada de boom, întrebarea tuturor este dacă această creştere e sustenabilă, mai puţin dintr-o perspectivă economică macro şi mai mult din perspectiva fiecărei companii sau a unui angajat.

    Ce poate înţelege un antreprenor, un manager sau un salariat din această cifră de 6%? Este cazul să se teamă (partea goală a paharului), având în vedere ce s-a întâmplat după 2008, când economia creştea la fel şi dădea senzaţia tuturor că Uniunea Europeană le-a pus prosperitatea pe card? Sau această cifră trebuie privită cu optimism, că vor urma majorări de salarii, se vor deschide alte joburi, iar bugetele nu vor mai fi atât de strânse?

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro