Tag: conflict

  • 5 întâmplări surprinzătoare din Primul Război Mondial pe care nu le spune nimeni la ora de istorie

    Când ne gândim la Primul Război Mondial,  cei mai mulţi dintre noi îşi imaginează soldaţi purtând mitraliere, măşti de gaze şi căşti de protecţie. Dar, aşa cum se întâmplă adesea la orele de istorie, ni se prezintă evenimentele doar dintr-un anumit punct de vedere.

    Deşi, adesea, Primul Război Mondial este considerat a fi primul conflct modern, au existat însă câteva detalii care demonstrează contrariul acestui fapt. Putem lua ca exemplu cazul germanilor, care, deşi aveau o reputaţie extraordinară privind gradul lor ridicat de tehnologizare, în primele bătălii, trupele erau conduse de ulani.

    Vezi aici cele 5 întâmplări surprinzătoare din Primul Război Mondial pe care nu le spune nimeni la ora de istorie.

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Povestea femeii care a salvat 30.000 de copii de la moarte

    În 1993 războiul civil a izbucnit în Burundi. Timp de 12 ani s-a dus un război între două grupări etnice din Burundi, Hutu şi Tutsi. În jur de 300.000 de oameni au murit în acest conflict.

    Marguerite Barankitse, o femeie Tutsi, a încercat să ascundă 72 de copii Hutu, însă a fost descoperită, copiii executaţi, iar Barankitse obligată să privească execuţia.Cu toate acestea, Barankitse nu s-a dat bătută şi de-a lungul celor 12 ani de conflict a reuşit să salveze aproape  30.000 de copii de la moarte.

    Populatia Burundi este împarţită în cele doua etnii: hutu( 85%) majoritari ca şi în Rwanda cu triburi wahutu şi bahutu, agricultori sedentari de pe malul lacului tectonic Tanganyika şi tutsi (15%) minoritari ca şi în Rwanda cu triburi watutsi si batutsi, păstori nomazi veniti din nord, mai înalti şi mai războinici. Cele două etnii au avut mai multe conflicte de-a lungul anilor din cauza unor dispute tribale.

    În 2008 a deschis un spital unde au fost trataţi peste 80.000 de pacienţi până în prezent.

    Pe 24 aprilie 2016 Marguerite Barankitse a primit premiul Aurora Prize for Awakening Humanity în valoare de 1 milion de dolari. Ea va primi un grant de 100.000 de dolari pentru a continua acţiunile caritabile şi 1 milion de dolari pe care ii va dona organizaţiilor caritabile la alegere.

    Ceremonia a avut loc în Yerevan, Armenia cu ocazia comemorării Genocidului Armean, unde aproape 2 milioane de armeni şi-au pierdut viaţa.

    “Valorile noastre sunt valori umane. Cand ai compasiune, demnitate si iubire, atunci nimic nu te poate speria, nimic nu te poate opri. Nimeni nu poate opri dragostea. Nici armatele, nici ura, nici persecuţia, nici foametea, nimic. “, a spus ea când a primit premiul.

  • Povestea femeii care a salvat 30.000 de copii de la moarte

    În 1993 războiul civil a izbucnit în Burundi. Timp de 12 ani s-a dus un război între două grupări etnice din Burundi, Hutu şi Tutsi. În jur de 300.000 de oameni au murit în acest conflict.

    Marguerite Barankitse, o femeie Tutsi, a încercat să ascundă 72 de copii Hutu, însă a fost descoperită, copiii executaţi, iar Barankitse obligată să privească execuţia.Cu toate acestea, Barankitse nu s-a dat bătută şi de-a lungul celor 12 ani de conflict a reuşit să salveze aproape  30.000 de copii de la moarte.

    Populatia Burundi este împarţită în cele doua etnii: hutu( 85%) majoritari ca şi în Rwanda cu triburi wahutu şi bahutu, agricultori sedentari de pe malul lacului tectonic Tanganyika şi tutsi (15%) minoritari ca şi în Rwanda cu triburi watutsi si batutsi, păstori nomazi veniti din nord, mai înalti şi mai războinici. Cele două etnii au avut mai multe conflicte de-a lungul anilor din cauza unor dispute tribale.

    În 2008 a deschis un spital unde au fost trataţi peste 80.000 de pacienţi până în prezent.

    Pe 24 aprilie 2016 Marguerite Barankitse a primit premiul Aurora Prize for Awakening Humanity în valoare de 1 milion de dolari. Ea va primi un grant de 100.000 de dolari pentru a continua acţiunile caritabile şi 1 milion de dolari pe care ii va dona organizaţiilor caritabile la alegere.

    Ceremonia a avut loc în Yerevan, Armenia cu ocazia comemorării Genocidului Armean, unde aproape 2 milioane de armeni şi-au pierdut viaţa.

    “Valorile noastre sunt valori umane. Cand ai compasiune, demnitate si iubire, atunci nimic nu te poate speria, nimic nu te poate opri. Nimeni nu poate opri dragostea. Nici armatele, nici ura, nici persecuţia, nici foametea, nimic. “, a spus ea când a primit premiul.

  • Un investitor din Dubai vrea să deschidă prima rafinărie de aur în Monaco

    Aurum Monaco SAM va produce o tonă de aur pe lună în primul an, având o capacitate care s-ar putea extinde la 3 tone pe lună, a spus Fendi într-un interviu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Noul butoi cu pulbere al lumii

    Teoria lui Kaplan este simplă: aşa cum Balcanii erau văzuţi, la începutul secolului XX, ca butoiul de pulbere al Europei (iar Europa era lumea atunci!), pentru că erau zona strategică în care se confruntau marile puteri politice ale lumii, dar şi marile religii, şi prin care treceau marile rute comerciale ale vremii, tot aşa Marea Chinei de Sud este acum o sursă de conflict.

    O sursă de conflict cu mari rezerve energetice, cu dispute teritoriale, cu rute investiţionale în valoare de mii de miliarde de dolari şi cu rute de mărfuri în valoare de alte mii de miliarde, marea în cauză adună ambiţiile unor zone şi ale unor state care încep acum să îşi joace cărţile la masa geopoliticlui mondial: nu atât China, deja consfinţită drept mare putere, cât Vietnam, Malaiezia, Singapore sau Filipine. Kaplan a scris până acum 16 cărţi de politică externă şi călătorii şi a fost desemnat de Foreign Policy, în 2011, printre „primii 100 de gânditori ai lumii“; este editor al publicaţiei The Atlantic şi a fost analist politic al Stratfor, agenţia de informaţii înfiinţată de George Friedman.

    „Butoiul de pulbere al Asiei“ nu este un simplu volum de politică internaţională, ci o lecţie de analiză geopolitică: fără partizanate, fără abordări de genul „asta nu se va întâmpla niciodată“, bazată pe cunoaştere şi realism. Nimic nu ilustrează mai bine dorinţa vietnamezilor de a juca un rol major în zonă decât achiziţionarea a şase submarine de ultimă generaţie, din clasa aKilo, de la ruşi.

    Un expert occidental în apărare mi-a spus că trasnzacţia nu are sens. «Vietnamezii or să aibă şocul vieţii lor atunci când or să descopere cât costă submarinele astea numai ca să le menţii în stare de funcţionare». Mai mult decât atât, vietnamezii vor fi nevoiţi să antreneze tot atâtea echipaje pentru ele, ceea ce va dura o generaţie“ „Ca să contracareze submarinele chinezeşti, ar fi scăpat mai ieftin dacă se concentrau pe războiul antisubmarin şi pe apărarea de coastă. Evident, vietnamezii au cumpărat submarinele ca pe nişte mărci ale prestigiului, ca să demonstreze că «vorbim serios»“ un scurt citat despre ceea ce va să zică geopolitica actuală şi despre ce poate deveni întinderea de apă dintre Vietman, Filipine, China şi Malaiezia. De citit musai.

  • Fotografii uimitoare surprinse de prima femeie fotograf ucisă pe câmpul de luptă – GALERIE FOTO

    Dickey Chapelle a fost prima femeie trimisă ca fotograf pe câmpul de luptă; ea a imortalizat imagini din timpul celui de-al doilea război mondial, precum şi din timpul conflictului din Vietnam.
     
    În 1956, a fost capturată în Austria şi ţinută timp de 2 luni într-o închisoare din Ungaria; câteva luni mai târziu s-a întors la lucru, fotografiind rebeli din Algeria.
     
    “Poţi să faci orice îţi doreşti, dacă eşti dispus să renunţi la totul pentru asta”, a scris Chapelle în biografia sa.
     
    În cadrul ultimei sale călătorii în Vietnam, Chapelle a fost ucisă de explozia unei mine ascunse.
     
    sursa foto: Washington Post
  • Rusia este disperată. Un nou conflict este pe cale să izbucnească. Sacrificiul făcut a fost incredibil

    Un conflict puternic este pe cale să izbucnească în Rusia, potrivit CNBC. „Planul ar avea efecte pe termen lung“, afirmă Lauren Goodrich, analist al firmei Strat­for. Dacă sectorul resurselor ener­getice al Rusiei nu beneficiază de noi investiţii în următorii doi ani, ţara s-ar putea confrunta cu declinuri prelungite ale producţiei de petrol, avertizează Goodrich.

    Planul, unul viabil pe termen scurt din perspectiva Kremlinului, ar putea pune pe butuci industria moscovei, afectând prin urmare perspectivele pe termen lung, aver­tizează specialiştii.

    Rusia este disperată. Un nou conflict este pe cale să izbucnească. Sacrificiul a făcut a fost incredibil

     

     

  • Povestea incredibilă a unui oraş-fantomă. A costat zeci de miliarde de dolari, dar nimeni nu locuieşte acolo – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ – FOTO