“Ministerul Afacerilor Externe condamnă orice formă de manifestare extremistă sau discriminatorie la adresa cetăţenilor români. Un magazin aparţinând unor cetăţeni români a fost incendiat în noaptea de 8 iulie în localitatea Norwich, Marea Britanie. Ministerul Afacerilor Externe are în atenţie acest incident izolat, care ar putea fi considerat ca având caracter discriminatoriu. În acest sens, prin intermediul Ambasadei României la Londra, MAE a solicitat autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”, precizează MAE.
Tag: condamnare
-
Primarii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul
Judecătorii CCR au decis miercuri în unanimitate că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa dezincriminării conflictului de interese, judecătorii au amânat o şedinţă pentru 13 septembrie.
Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleşilor locali, astfel încât cei condamnaţi cu suspendare îşi vor pierde şi ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnaţi cu executare.
”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.
-
Puiu Popoviciu, condamnat la nouă ani închisoare în dosarul „Băneasa”
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat, joi, la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul „Băneasa”. Sentinţa nu este irevocabilă, poate fi atacată în apel, scrie Digi24
Procurorii DNA ceruseră 14 ani închisoare la ultimul termen al procesului privind tunul imobiliar prin care Puiu Popoviciu ar fi intrat ilegal în posesia unui teren din fosta fermă Băneasa.Procurorii spun că, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.
Terenul a fost vândut cu un dolar metrul pătrat, în timp ce preţul pieţei era de cel puţin 150 de euro metrul pătrat, spun procurorii.
-
Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare
Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.
Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.
Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.
Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.
Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.
Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.
Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.
-
Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat la 5 ani de închisoare în Dosarul “Motorina”
Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Radu Nemeş a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar soţia acestuia la 7 ani, au decis magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, decizia nefiind definitivă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului
Harta corupţiei
A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.
Harta bugetelor
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
Harta somajului – decembrie 2015
-
Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului
Harta corupţiei
A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.
Harta bugetelor
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
Harta somajului – decembrie 2015
-
RCA-ul îi condamnă pe micii patroni la ”sclavie”! Mesajul disperat al unei ardelence către toţi conducătorii ţării
Practic, tot profitul firmelor se duce acum pe plata asigurărilor obligatorii care costă anual peste 11.000 de lei pentru un singur camion. Asta, deşi în urmă cu mai bine de şapte luni de zile transportatorilor li s-a promis că RCA-urile se vor ieftini, în aşa fel încât să nu fie în continuare o corvoadă pentru aceştia.
Vă amintim faptul că Vocea Transilvaniei a scris în octombrie 2015 despre problemele pe care le au patronii firmelor de transport din cauza scumpirii asigurărilor de tipul RCA.
Ana Lucia Hang, originară din Târgu Mureş, ne-a explicat acum că se confruntă cu o situaţie şi mai disperată şi că „toate promisiunile din 2015 au fost deşarte”.
„Cu toate protestele şi adresele făcute am rămas cu acelaşi RCA, chiar mai scump decât CASCO. RCA-ul la camioane costă acum 11.000 de lei pe an, sau 5.500 la şase luni. În comparaţie, CASCO este 4.000 de lei pentru o jumătate de an. Ni s-a promis că se vor lua măsuri, dar numai discuţii, preţurile sunt aceleaşi”, a menţionat în exclusivitate pentru Vocea Transilvaniei Ana Lucia Hang, patronul firmei SC PROTRANS SRL.
„Mai mult de atât, acum în prag de alegeri avem şi preţ mai mare la PECO. S-a scumpit motorina de la 4,25 la 5,10. Politicenii noştri au alte preocupări!!! Oare cum explică preţul crescut?! Oare cât o să mai rezistam? Aşa vom alimenta noi transportatorii iarăşi din Ungaria sau Austria. Asta, dacă nu cumva dăm faliment!”, a mai spus Ana Lucia Hang, plină de furie şi de revoltă.
În plus, ardeleanca a transmis luni o scrisoare şi preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi cere acestuia explicaţii cu privire la RCA-ul scump pentru camioane, dar şi preţul ridicat practicat la combustibil.
-
Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare
Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care este acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.
