SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.
Nu doar mottoul companiei reprezintă o noutate, grupul se află de mai bine de un an într-un program amplu de reorganizare, printre care cumpărarea de noi aeronave – 18 miliarde de euro au fost investiţi până acum în 168 de avioane noi -, îmbunătăţirea serviciilor din aeroporturi, cabine noi la toate cele trei clase în urma unei investiţii de trei miliarde de euro, precum şi o linie aeriană revoluţionară, un hibrid între low-cost şi zborurile tradiţionale, “noul Germanwings”.
Astfel, dacă la nivel local piaţa a scăzut cu 5%, traficul Lufthansa a înregistrat în România o creştere de 12%, potrivit oficialilor companiei. Explicaţia o dă directorul general pe segmentul vânzări al Lufthansa România şi Moldova, Patrick Artiel: “Oferim un compromis bun, avem oferte pentru cele două categorii de clienţi care domină piaţa, cei care caută cea mai bună ofertă şi cei care caută cel mai bun program, adică oamenii din business”. Lufthansa a introdus anul trecut zborurile pe ruta Bucureşti-Berlin, a căror frecvenţă a crescut ulterior de la patru la şase zboruri săptămânale, iar Swiss a mărit numărul de curse de la Bucureşti către Zürich la două zboruri zilnice.
Veniturile totale ale grupului au crescut la peste 30 de miliarde de euro şi un profit net de 990 de milioane de euro în 2012 faţă de pierderi în anul anterior, potrivit datelor preliminare furnizate de companie. Creşterea profitabilităţii a fost asigurată de o sporire a numărului de locuri cu 0,6% şi a vânzărilor de bilete cu 2,2%. Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011.
Aceasta a adus grupului o cotă de piaţă de 26% în România, potrivit datelor IATA, care exclud operatorii low-cost. Destinaţiile preferate de pasagerii români sunt preponderent europene – circa 85% din totalul vânzărilor -, iar 15% de lung-curier. Cele mai vândute locuri sunt spre SUA, Canada şi destinaţii asiatice precum Singapore, Hong-Kong, Taiwan sau India. Cei care aleg să zboare folosind ca punct de conexiune unul dintre huburile grupului Lufthansa preferă destinaţii din Spania, sudul Franţei şi Scandinavia. Transportatorul naţional TAROM, a cărui privatizare este o prioritate pentru noua echipă managerială de la Bucureşti, nu este pe agenda nemţilor: “Ne vom concentra pe asimilarea primelor noastre achiziţii, Swiss şi Austrian”.
COMPANIILE DE AVIAŢIE LOW-COST AU DEVENIT TOT MAI AGRESIVE ÎN ULTIMII ANI, astfel că transportatorul naţional TAROM a pierdut în România poziţia de lider al companiilor aeriene după numărul de pasageri transportaţi. Wizz Air şi Blue Air, cei mai mari operatori low-cost din România, au transportat cumulat peste patru milioane de pasageri în 2012. Datele publicate de TAROM indică un nivel similar celui din 2011, de 2,2 milioane de pasageri. Cele 328 de zboruri pe săptămână acoperă destinaţii cu mai multe frecvenţe pe zi – München, Frankfurt, Viena şi Zürich – sau o dată pe zi, precum Düsseldorf şi ruta lansată recent către Berlin.
Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă. Nici ceilalţi mari jucători europeni low-cost nu au reuşit să opereze din cel mai important punct de trafic din România: easyJet a renunţat să zboare din România, în timp ce Ryanair zboară doar de la Constanţa şi Târgu-Mureş.
POTRIVIT OFICIALULUI LUFTHANSA, COMPANIILE LOW-COST NU AU FĂCUT DECÂT SĂ STIMULEZE COMPETIVITATEA ŞI SĂ CREEZE NOI PIEŢE DE CARE SĂ BENEFICIEZE INCLUSIV LUFTHANSA. Răspunsul grupului la ofensiva low-costurilor este reinventarea Germanwings. “Noul Germanwings”, cu huburi la Hamburg, Düsseldorf şi Berlin-Tegel, va miza din iulie 2013 pe un nou concept care va permite pasagerilor să zboare după principiul “cu cât plăteşti mai mult, cu atât mai mult vei avea parte de un serviciu îmbunătăţit”. Pasagerii îşi vor putea crea astfel propriul lor pachet, de la cel economy, de 33 de euro pe călătorie, smart – care include şi un bagaj de cală, sau “best”, care include meniuri “à la carte” şi alte servicii specifice clasei business. Cel din urmă nu va fi funcţional şi în România pe seama lipsei cererii.
Cea mai recentă ştire din aviaţia europeană se referă la decizia companiei KLM, membră a grupului Air France-KLM, de a taxa bagajele de cală, tradiţional oferite în preţul biletului rezervat. Din 23 aprilie, pasagerii vor plăti 15 euro pentru bagajul de cală pe cursele europene. Oficialii Lufthansa refuză să ia în calcul un astfel de scenariu.
