BusinessMagazin

Tag: comuna

  • România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% din gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%

    Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea Europeană care are cel mai mic număr de locuinţe cu WC în interior. Conform raportului Eurostat, dat publicităţii în ianuarie 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“, conform datelor de la nivelul anului 2011. Românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din UE (media e de 40 mp în România, faţă de 90 mp, cât are, în medie, o locuinţă din UE).

    Potrivit unui alt studiu realizat de BRAT, accesul la utilităţi este următorul: accesul la electricitate — 99%, accesul la conexiune la internet — 62%, în timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curent sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.

    Problema este că în unele cazuri lipsa unui grup sanitar în interiorul locuinţei nu apare doar în mediul rural. Zeci de familii de pe o stradă din Oradea nu au nici reţea de apă, nici canalizare, iar apa din fântânile săpate în curţi nu poate fi folosită în gospodării. După mai multe sesizări ale locuitorilor, primăria a promis că situaţia va fi rezolvată în următorii ani.

    Un alt exemplu este cartierul Stupini din Braşov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la apă curentă. Doi constructori au fost schimbaţi în patru ani, dar reţeaua de canalizare nu are nicio şansă să fie gata mai devreme de cinci ani. Înainte de a deveni cartier al Braşovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras după sine şi o majorare a impozitelor. Sătenii plătesc acum taxe de oraş, deşi condiţiile au rămas la fel.

    Alţi primari au priorităţi diferite. În 2014 primarul comunei Izvoarele, din judeţul Olt, a semnat un contract, în valoare de 65.000 de euro, de finanţare pentru amenajarea unui parc, deşi comuna nu este racordată la apă sau canalizare şi nu are drumuri asfaltate. Rămânem în Olt pentru un alt exemplu de incompetenţă. În comuna Cungrea locuitorii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, şase parcuri, care au costat primăria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal şi palmieri din plastic, pentru înfrumuseţarea parcurilor.

    Există şi cazuri fericite de comune care au reuşit să atragă finanţări europene pentru modernizarea localităţii. Un exemplu este comuna Ciugud, judeţul Alba, care are drumuri asfaltate, apă curentă sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea Europeană şi a fost vizitată şi de premierul Dacian Cioloş. 

  • România, ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% din gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%

    Oltenia este regiunea din toate statele din Uniunea Europeană care are cel mai mic număr de locuinţe cu WC în interior. Conform raportului Eurostat, dat publicităţii în ianuarie 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind 2,7%). Zona Sud-Vest Oltenia este regiunea „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“, conform datelor de la nivelul anului 2011. Românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din UE (media e de 40 mp în România, faţă de 90 mp, cât are, în medie, o locuinţă din UE).

    Potrivit unui alt studiu realizat de BRAT, accesul la utilităţi este următorul: accesul la electricitate — 99%, accesul la conexiune la internet — 62%, în timp ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la reţeaua de apă curent sau canalizare, 36% au baie sau duş în interiorul locuinţei şi 28% au grup sanitar în interiorul locuinţei.

    Problema este că în unele cazuri lipsa unui grup sanitar în interiorul locuinţei nu apare doar în mediul rural. Zeci de familii de pe o stradă din Oradea nu au nici reţea de apă, nici canalizare, iar apa din fântânile săpate în curţi nu poate fi folosită în gospodării. După mai multe sesizări ale locuitorilor, primăria a promis că situaţia va fi rezolvată în următorii ani.

    Un alt exemplu este cartierul Stupini din Braşov, unde cei 6.000 de locuitori nu au acces la apă curentă. Doi constructori au fost schimbaţi în patru ani, dar reţeaua de canalizare nu are nicio şansă să fie gata mai devreme de cinci ani. Înainte de a deveni cartier al Braşovului, Stupini era doar un sat. Schimbarea de statut a atras după sine şi o majorare a impozitelor. Sătenii plătesc acum taxe de oraş, deşi condiţiile au rămas la fel.

    Alţi primari au priorităţi diferite. În 2014 primarul comunei Izvoarele, din judeţul Olt, a semnat un contract, în valoare de 65.000 de euro, de finanţare pentru amenajarea unui parc, deşi comuna nu este racordată la apă sau canalizare şi nu are drumuri asfaltate. Rămânem în Olt pentru un alt exemplu de incompetenţă. În comuna Cungrea locuitorii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, şase parcuri, care au costat primăria 800.000 de lei, un teren sintetic de fotbal şi palmieri din plastic, pentru înfrumuseţarea parcurilor.

    Există şi cazuri fericite de comune care au reuşit să atragă finanţări europene pentru modernizarea localităţii. Un exemplu este comuna Ciugud, judeţul Alba, care are drumuri asfaltate, apă curentă sau iluminat stradal. Localitatea cu aproximativ 2.500 de locuitori a atras 16 milioane de euro de la Uniunea Europeană şi a fost vizitată şi de premierul Dacian Cioloş. 

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • „Sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine!”. Aşa se adresează un primar din Timiş locuitorilor comunei

    Un primar din Timiş e tare supărat pe localnicii care în timpul nopţii stau pe băncile din faţa primăriei şi consumă seminţe.

    În fiecare dimineaţă când Cornel Guran, primarul comunei Ghilad, vine la muncă dă cu ochii de un covor de coji de seminţe de floarea-soarelui.

    Cum povestea se tot repetă, iar unii cetăţenii nu catadicsesc să arunce resturile de la bomboanele agricole în coşurile de gunoi, aflate la doi paşi, edilul-şef al comunei a afişat chiar pe uşa primăriei un anunţ care sună aşa:

    „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi. Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade, în centrul Italiei. Comuna Amatrice este devastată: ”Jumătate din sat nu mai este”. Bilanţul a crescut la 73 de morţi

    Cel puţin 73 de persoane au murit, iar alte sute au fost rănite în urma cutremurelor produse în cursul nopţii de marţi spre miercuri în centrul Italiei, anunţă autorităţile italiene citate de publicaţia Il Messaggero.

    Primul cutremur, de 6,0 grade, a avut loc la ora 3.36 (4.36, ora României), în zona Accumoli/Arquata del Tronto (la graniţa dintre regiunile Lazio şi Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mişcări telurice, la orele 4.32 şi 4.33, cu intensităţi de 5,4, respectiv 4,8 grade, la adâncimi de 8 şi 9 kilometri.

    Cutremurul a fost simţit puternic în centrul Italiei, o zonă cunoscută cu risc seismic. La Roma, mulţi locuitori şi-au părăsit casele câteva ore de teama replicilor seismice puternice.

    Situaţia cea mai gravă este în comuna Amatrice, care are 2.700 de locuitori. “Este o tragedie, jumătate din sat nu mai este”, a declarat primarul localităţii, Sergio Pirozzi, citat de Corriere della Sera.

    UPDATE 15:35  Un nou bilanţ anunţat de autorităţile italiane: cel puţin 63 de persoane care au murit în urma cutremurelor produse în cursul nopţii de marţi spre miercuri.

  • Primarul care le dă clasă multor edili cărora nu le ajung 4 ani pentru a asfalta o stradă. Vezi ce a reuşit să facă în doar două luni

    Primarul comunei Alunis, Bigiu Iulian-Cristian (PSD), a reusit sa realizeze in zona cateva investitii extrem de benefice pentru comunitate, Bigiu dandu-le clasa multor edili de orase din judet carora nu le ajung 4 ani pentru a asfalta o strada, relatează ph-online.ro

    Printre proiectele finalizate de primarul din Alunis se numara renovarea gradinitei din sat, igienizarea si reabilitarea tuturor fantanilor, asfaltarea terenului din curtea scolii, dar si construirea unui centru medical modern. Acesta din urma este cel mai important proiect realizat in ultima vreme in judet, iar in prezent, centrul se afla in tratative pentru a deschide o sectie de Urgente pentru satenii din Alunis, potrivit sursei citate .

    “Nimic nu este mai important decat educatia si sanatatea oamenilor. La asta m-am gandit atunci cand am alocat fondurile in comuna noastra si voi merge in aceasta directie pana la capat. Oamenii merita un trai bun, indiferent ca traiesc in marile orase sau la sat. Aici se munceste foarte mult, in comunele prahovene se produc fructe si legume pentru tot judetul, iar acesti mici fermieri si agricultori merita sa aiba conditii medicale bune, iar copiii lor sa fie educati in scoli curate, moderne, de care sa fim mandri. Cat despre fantanile pe care le-am modernizat si igienizat, si acest capitol reprezinta o necesitate. Nu ne permitem sa ne imbolnavim cetatenii. Nu mai suntem in 1400”, a spus primarul Cristian Bigiu.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Comuna din România comparată de americani cu un ţinut de basm. „Eşti într-un film Disney”

    Revista Cosmopolitan a realizat un top al celor mai impresionante 22 de locuri de vacanţă, iar comuna Biertan împarte această listă cu destinaţii mult mai cunoscute precum Seychelles sau Cinque Terre.

    Biertan arată ca un oraş dintr-un film Disney, scriu cei de la Cosmopolitan. Dacă vreţi să vedeţi şi mai multe scene cu adevărat impresionante, un loc potrivit este biserica fortificată din oraş.

    Biertanul face parte dintre primele aşezări germane de saşi din Ardeal, fiind cuprins în Diploma Andreeană din 1224. Localitatea Biertan este atestată documentar in 1283, într-un document alături de Mediaş şi Moşna, toate trei localităţile aflate într-o competiţie acerbă pentru obţinerea centrului administrativ al celor „Două Scaune”. Astfel, fiecare din cele trei localităţi încerca să-şi mărească renumele printr-o construcţie sacră mai impunătoare şi ornamentală.

    Vezi aici mai multe locuri parcă desprinse din basme

    Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica şi centura de fortificaţii, fiind amplasat în centrul aşezării, pe un deal. Biserica de tip hală, ocupa partea centrală a complexului, fiind construită între anii 1490 şi 1520 în stilul gotic târziu, fiind ultima din Transilvania înălţată în acest stil. Construcţie monumentală, de mari dimensiuni, are trei hale de înălţimi egale. Intrarea se face prin trei porţi: de vest, de nord şi de sud. Meşterii din Viena şi Nürnberg sunt părinţii spirituali ai celor care au realizat între 1483 şi 1513 splendidul altar poliptic al bisericii de aici, cel mai mare din ţară, cu cele 28 de panouri pictate ale sale. Amvonul, sculptat în piatra, din 1500, deşi opera meşterului Ulrich din Braşov, trădează puternica influenţă sud-germană.

    Biserica evanghelică fortificată din Biertan a fost construită în secolul al XII-lea şi figurează pe lista monumentelor istorice realizată în 2010.

    Foto: Triptoromania.net

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O comună din Cluj cere să fie instaurată starea de alertă. Vezi aici care este motivul

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Floreşti transmis, luni, semnat de primarul Horea Şulea, operatorul de salubritate din comună a fost notificat de societatea care administrează rampa pe care se depozitau până acum deşeurile de suspendarea contractului, motivând că rampa s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi.

    “Am solicitat Prefecturii Cluj acordul pentru declararea stării de alertă pe raza omunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor menajere de la populaţie într-o rampă autorizată. Operatorul de salubritate din Floreşti, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către SC Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deşeurilor în rampa acestei societăţi. Aceasta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Transportul deşeurilor menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore per autospecială”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro