BusinessMagazin

Tag: companie

  • Omul care a cumpărat Napolact pentru olandezii de la FrieslandCampina duce acum compania către grupul ungar Bonafarm

    Gerbrant de Boer este omul prezent în cele mai importante tranzacţii în care brandul Napolact a fost implicat de fiecare dată pentru cumpărător. În 2005 el se afla la conducerea Friesland România, atunci când grupul olandez prelua compania românească Napolact. În cei aproape opt ani în care s-a aflat la conducerea Friesland România a realizat patru tranzacţii a căror valoare a depăşit 17 mil. euro şi care au asigurat Friesland prima pozitie pe piaţa lactatelor la acea vreme. Acum FrieslandCampina este numărul cinci în piaţa locală iar astăzi a anunţat că vinde operaţiunile din România, inclusiv brandul Napolact către grupul ungar Bonafarm. În board-ul Bonafarm se află Gerbrant de Boer, care astfel este încă o dată un actor important în momentul în care Napolact îşi schimbă proprietarul. De altfel, după ce a plecat din România, Gerbrant de Boer s-a alăturat diviziei de lactate a Bonafarm şi anume companiei Sole Mizo. Acum ajunge din nouă aproape de brandul Napolact. ZF a scris încă de la începutul anului de intenţia Bonafarm de a prelua Napolact.

    Friesland a cumpărat în 2002 un pachet de 10% din Napolact de la un grup de persoane fizice şi a lansat apoi o ofertă de preluare ajungând la o cotă de 41% din Napolact.

    În aprilie 2004, grupul olandez a lansat oferta de preluare pentru toate acţiunile producătorului de lactate din Cluj, pe care nu le deţinea la vremea aceea. Preţul la care a fost lansată oferta a fost la acea vreme de 55.000 lei/acţiune, valoarea pachetului pe care olandezii urmau să-l cumpere ridicându-se la aproape 10 milioane de dolari.

    „Napolact avea un vecin în nord numit Friesland, altul în sud numit la fel, iar în partea de est era o altă fabrică din grup“, explica la acea vreme de Boer.

    La acea vreme, Napolact avea opt fabrici şi 2.500 de angajaţi, compania având la acea vreme şi brandul de îngheţată Napoca.

    Astăzi, pe lângă Napolact, FrieslandCampina România are în portofoliu brandurile Campina, Milli, Oké şi Dots.

     De-a lungul anilor, FrieslandCampina a decis să restructureze businessul din România astfel că astăzi compania mai are fabrici în Baciu (Cluj) şi Târgu Mureş. De exemplu, la finele lui 2008, a închis fabrica din Huedin, fiind la a treia restructurare de acest tip în mai puţin de 2 ani, conform datelor ZF de la acea vreme. În 2014, compania a anunţat că va muta producţia de brânzeturi de la Carei şi activitatea de tăiere şi ambalare a brânzei de la Târgu Mureş la Baciu.

     

  • Napolact ajunge pe mâna ungurilor. Friesland Campina România va fi preluată de grupul maghiar Bonafarm, controlat de cel mai bogat om din Ungaria, preşedintele OPT Bank Sandor Csany

    Compania olandeză Royal FrieslandCampina a anunţat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea către Bonafarm Group a operaţiunilor sale din România, incluzând brandul Napolact şi facilităţile de producţie din Cluj-Napoca şi Târgu Mureş.

    „FrieslandCampina România este o companie cu o istorie îndelungată. Suntem convinşi de calitatea ridicată a producţiei, managementul profesionist şi de oamenii competenţi. Deoarece procesarea lactatelor este una dintre ariile de business strategice ale Bonafarm Group, vedem o oportunitate excelentă de a continua împreună dezvoltarea companiei şi a brandului Napolact — valorificând expertiza locală, dezvoltând în continuare facilităţile de producţie şi continuând colaborarea cu echipa existentă. Sub rezerva obţinerii aprobărilor necesare din partea autorităţilor de reglementare, intenţionăm să investim în creşterea capacităţii facilităţilor, să păstrăm relaţiile solide şi de cooperare cu partenerii comerciali şi furnizorii şi să contribuim la dezvoltarea industriei lactatelor din România.” ,a spus Attila Csányi, CEO al Bonafarm Group.

    Ziarul Financiar a anunţat la începutul anului despre discuţiile privind vânzarea Napolact şi posibilitatea ca brandul să fie cumpărat de  Sandor Csanyi. 

    Potrivit FrieslandCampina, decizia vine în urma unei analize strategice a activităţilor FrieslandCampina în România şi este aliniată cu strategia Diviziei Europene RFC de a se concentra pe pieţele sale principale, pe segmente de creştere cu valoare adăugată, pe sinergii la nivelul companiei şi pe pieţele în care laptele provenit de la fermierii membri Royal FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim.

    „FrieslandCampina România are o istorie bogată şi o poziţie puternică pe piaţa locală, brandul Napolact fiind unul dintre cele mai apreciate din România. Compania este bine condusă de manageri experimentaţi, susţinuţi de o echipă de oameni excepţionali. Astfel, decizia de a renunţa la aceste operaţiuni nu a fost luată cu uşurinţă. Acest pas ne permite să aliniem mai bine portofoliul european cu strategia noastră de a maximiza valoarea laptelui produs de membrii Royal FrieslandCampina, permiţându-ne să ne concentrăm resursele mai eficient. În acelaşi timp, tranzacţia oferă noi oportunităţi de creştere pentru afacerea din România şi pentru brandul Napolact sub conducerea unui partener cu o prezenţă regională mai puternică.”, a declarat Dustin Woodward, Preşedintele Royal FrieslandCampina Europa.

    Olandezii au precizat că, deşi compania din România deţine o poziţie de lider pe piaţa locală a lactatelor, activităţile sale oferă sinergii limitate cu portofoliul din Europa şi nu foloseşte lapte de la fermele membre Royal FrieslandCampina.  ”Cu Bonafarm Group ca nou proprietar, compania din România are noi oportunităţi de creştere‘.

    Acordul priveşte participaţia Royal FrieslandCampina în entitatea românească ce deţine brandul Napolact, operează două unităţi de producţie moderne în Cluj-Napoca şi Târgu Mureş şi are aproximativ 400 de angajaţi.

    Tranzacţia este supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenţei din România, şi se estimează că va fi finalizată până la sfârşitul lunii decembrie 2025.  

    În piaţa locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina este al cincilea jucător ca afaceri, după Albalact, Danone, Olympus şi Hochland, toate făcând parte din grupuri străine. În 2024, FrieslandCampina România a avut o cifră de afaceri de 588 mil. lei, în scădere cu 4% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a raportat o pierdere de 29 milioane lei.  Producătorul avea la finalul anului trecut 422 angajaţi. 

    Compania lucrează cu peste 1.000 de fermieri locali, conform celor mai recente date, şi colectează zilnic 300.000 de litri de lapte.

    FrieslandCampina este una dintre cele mai mari cooperative din domeniul lactatelor din lume. În total, cooperativa are peste 9.400 de ferme membre şI 14.600 de femieri în Olanda, Belgia şI Germania.

  • S-a încheiat oferta de vânzare de la Purcari: Polonezii de la Maspex vor controla aproape 75% din companie în urma unei tranzacţii de 600 mil. lei.

    Una dintre cele mai interesante şi dinamice operaţiuni pe care Bursa de Valori Bucureşti le-a cunoscut în ultimii ani s-a încheiat miercuri, 30 iulie, la 12:00, după două săptămâni în care acţionarii Purcari au putut sa vândă acţiuni ale producătorului de vinuri într-o ofertă care a surprins plăcut investitorii şi care a săltat acţiunile la maxim istoric.

    Astfel, potrivit datelor agregate de ZF din platforma unui broker, miercuri după-amiază, în sistemul BVB erau introduse ordine de vânzare pentru 29 de milioane de acţiuni WINE, echivalentul a 72% din cât a anunţat Maspex că intenţionează să cumpere. Anterior ofertei, polonezii aveau 1,6% din Purcari, ceea ce înseamnă că acum au aproape 74%.

    La finele lunii mai, Maspex – cunoscut pentru branduri ca Tymbark, Tedi şi Bucovina – a anunţat că, în urmă unui proces de sondare a pieţei derulat prin BRD, a decis să depună la Autoritatea de Supraveghere Financiară documentaţia pentru preluarea unei poziţii de control în compania inclusă în indicele BET la preţul de 21 de lei pe acţiune, faţă de circa 14 lei înainte de anunţ. Polonezii vizau iniţial 98% din societate.

    Preluarea ar însemna intrarea Maspex în sectorul vinului şi extinderea portofoliului de băuturi. Potrivit grupului, nu există planuri de delistare.

    Ce semnale au indicat preluarea Purcari de către Maspex şi care ar putea fi următoarele ţinte pentru posibile preluări strategice? Oricare companie antreprenorială, spune un broker. Polonezii sunt destul de activi în ultima perioadă. Depinde de interesul antreprenorilor dacă vor să continue sau sunt mulţumiţi de preţ

    Alinierea geografică a strategiei Maspex cu reţeaua de producţie a Purcari din România, Moldova şi Bulgaria a fost un element-cheie în decizie, a spus Krzysztof Pawinski, fondator şi preşedinte al Maspex.

    Purcari a raportat venituri de 91 mil. lei în T1/2025, plus 12%, dar profitul net a scăzut cu 17%, la 9 mil. lei. Acţiunea WINE se tranzacţionează la 20,75 lei, în creştere cu 43% de la începutul anului. Emitentul este evaluat la 840 mil. lei la BVB.

     

  • Bursă. Vlad Micu fost numit director general al INNO Investments, administrator de fonduri de investiţii alternative, parte a Băncii Transilvania

    Vlad Micu a fost numit director general şi preşedinte al directoratului INNO Investments, cea mai nouă companie a grupului financiar Banca Transilvania (simbol bursier TLV), specializată în administrarea de fonduri de investiţii alternative.

    Potrivit unui comunicat de presă, în cei aproape 30 de ani de experienţă, Vlad Micu a ocupat diverse poziţii de management, în corporate banking, investment banking, trade finance şi business development la mai multe bănci din România.

    De asemenea, a fost membru în consiliile de administraţie ale unor companii de leasing şi societăţi de servicii de investiţii financiare (SSIF). S-a alăturat echipei Băncii Transilvania acum şase ani, cu responsabilităţi de coordonare în aria împrumuturi pentru companii. Este absolvent de Executive MBA Vienna University of Economics and Business Administration.

    „Vizăm creşterea business-ului de administrare a fondurilor de investiţii alternative, piaţă cu potenţial în România, dar aflată într-o etapă incipientă de dezvoltare, dacă o comparăm cu cea a fondurilor deschise de investiţii sau cu pieţele specializate pe acest segment de activitate de la nivelul UE. Vedem perspective semnificative de creştere pe termen mediu şi lung în aria de capital privat (private equity) şi capital de risc (venture capital), care pot fi susţinute prin crearea, de exemplu, de fonduri tematice sau de fonduri cu abordare sectorială”, spune Vlad Micu.

    El a primit recent aprobarea pentru funcţia de preşedinte directorat al INNO Investments S.A.I. S.A. din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară. De asemenea, INNO Investments S.A.I. S.A. a primit autorizarea din partea ASF ca Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA).

    „Abordarea aceasta ne va permite să susţinem în continuare iniţiativele antreprenoriale locale pe întreg parcursul dezvoltării lor, începând cu capitalul de start (seed money), continuând cu runde suplimentare de finanţare până la listări la bursă, în completarea ofertei de servicii şi produse financiare ale Grupului Banca Transilvania”, adaugă noul CEO.

    INNO Investments a trecut prin rebranding în iunie 2025, fiind fosta companie OTP Asset Management România achiziţionată de Banca Transilvania în octombrie 2024 în contextul cumpărării tuturor entităţilor OTP Group din România.

     

     

  • Producătorul elveţian de materiale pentru construcţii Sika a investit 1,5 mil.euro într-o nouă fabrică de aditivi pentru betoane pe platforma industrială din Corlăteşti, judeţul Prahova

    Producătorul elveţian de materiale pentru construcţii Sika a investit 1,4 milioane de franci elveţieni (1.5 mil.euro) într-o nouă fabrică de aditivi pentru betoane în România, amplasată pe platforma industrială din Corlăteşti, judeţul Prahova.
     
    Investiţia marchează o etapă majoră în extinderea operaţiunilor companiei în Europa de Est şi vine ca răspuns la cererea în creştere de materiale în domeniul construcţiilor, dar şi la dinamica pozitivă a investiţiilor în infrastructură. 

    „Investiţia din Corlăteşti marchează un pas concret în extinderea noastră regională şi în eficientizarea operaţiunilor din Europa de Est. România are o poziţie strategică în această reţea, iar noua unitate ne oferă flexibilitatea necesară pentru a răspunde mai bine cerinţelor tot mai dinamice ale pieţei construcţiilor,” a declarat Ileana Nicolae, Head of Eastern Europe, Sika.

    Poziţionarea strategică în Corlăteşti, Prahova, cu acces facil la reţelele rutiere majore, eficientizează fluxul logistic şi facilitează distribuţia către partenerii comerciali din ţară şi regiune, se arată în comunicatul companiei. 

    Sika România, subsidiara grupului elveţian Sika, are în prezent o echipă de peste 600 de angajaţi şi deţine 5 platfome industriale. 

    Compania a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 376 milioane lei, în creştere cu 13%, şi un profit net de 62 milioane lei, având  169 angajaţi, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe. 

    Sika a preluat în 2020 pe piaţa locală compania Adeplast, care avea 11 fabrici, la Ploieşti, Oradea, Roman şi Craiova, unde se produc mortare, polistiren şi vopsele.

    Grupul Sika are filiale în 102 ţări, deţine peste 400 de unităţi de producţie cu peste 33.000 de angajaţi şi a generat vânzări anuale de 11,76 miliarde CHF în 2024. 

     

  • Gigantul JD.com din China negociază o intrare în forţă pe piaţa europeană prin achiziţia lanţurilor de magazine de electronice MediaMarkt şi Saturn

    Grupul german de retail de electronice Ceconomy, care operează lanţurile de magazine MediaMarkt şi Saturn, a confirmat joi că se află în negocieri avansate privind o posibilă preluare de către compania chineză JD.com, la un preţ de 4,60 euro pe acţiune, scrie portalul MSN.com.

    Acţiunile Ceconomy se tranzacţionau joi la 4,29 euro. O eventuală tranzacţie ar evalua compania la aproximativ 2,2 miliarde euro (2,59 miliarde dolari).

    Retailerul, care deţine lanţurile de electronice MediaMarkt şi Saturn, a confirmat discuţiile avansate, dar a precizat că nu au fost semnate încă acorduri cu caracter juridic obligatoriu şi nu este sigur dacă o ofertă de preluare va avea loc.

    Principalii acţionari ai Ceconomy, familia Kellerhals şi compania de tip holding Haniel din Duisburg, nu au dorit să comenteze imediat.

    Acţionarii minoritari Meridian, Beisheim şi Freenet au refuzat să comenteze.

    Familia Kellerhals, fondatorii MediaMarkt şi Saturn, deţine aproape 30% din acţiunile Ceconomy prin intermediul vehiculului financiar Convergenta, fiind cel mai mare acţionar individual. Haniel deţine aproximativ 17%.

    Mărcile MediaMarkt şi Saturn ar oferi JD.com acces la unul dintre cele mai mari magazine online de produse electronice din Europa şi la o reţea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe ţări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează în cadrul celor două lanţuri.

    Ceconomy a înregistrat vânzări anuale de 22,4 miliarde euro în anul financiar 2023/24, dintre care 5,1 miliarde euro au provenit din magazinele online.

    JD.com, care concurează cu Alibaba şi Amazon, a analizat anul trecut o posibilă achiziţie a retailerului britanic de electronice Currys, însă discuţiile nu au dus la rezultate concrete.

    JD.com era interesată în principal de reţeaua de magazine şi depozite a Currys pentru a-şi continua extinderea în Europa. Ceconomy dispune de o reţea similară pe continentul european.

  • După cinci trimestre consecutive de scăderi, Vodafone România afişează prima creştere a numărului de clienţi pe mobil, la 6,3 milioane, chiar după deconectarea a 57.000 de cartele cu „valoare zero”. Veniturile din segmentul consumer, în scădere. Consumul de date mobile, plus 9%

    Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de IT&C, a raportat pentru perioada aprilie – iunie 2025 (trim. 1 al anului fiscal 2026) prima sa creştere a numărului de clienţi pe segmentul de telefonie mobilă după cinci trimestre consecutive de scădere, conform datelor publicate de grupul britanic de comunicaţii.

    Mai exact, compania a raportat 6,319 milioane de clienţi de telefonie mobilă la finele lunii iunie 2025, faţă de 6,07 milioane de clienţi la finele lunii martie 2025. Compania a început să raporteze scăderi ale bazei de clienţi de telefonie mobilă începând cu trimestrul patru al anului fiscal 2024, când numărul de clienţi afişat a fost de 7,276 milioane faţă de 8,814 în trimestrul anterior. Ulterior cifrele au fost trimestru de trimestru mai mici: 6,57 milioane, 6,3 milioane, 6,2 milioane, 6,07 milioane. Grupul explică faptul că scăderile abrupte ale numărului de clienţi au fost motivate şi de deconectarea unor cartele sim emise în timpul pandemiei de Covid-19 pentru clienţi business, care nu mai erau utilizate dar şi de schimbarea politicii de deconectare a cartelelor sim preplaătite. „Cifrele pentru trimestrul 4 din anul fiscal 2023/2024 includ deconectarea a 109.000 de cartele sim cu utilizare zero, emise în timpul pandemiei de Covid-19 pentru clienţi business, care aveau utilizare zero. Cifrele reflectă de asemenea schimbarea politicii de deconectare a cartelelor sim preplătite după 90 de zile de inactivitate, faţă de 180 de zile anterior”, conform explicaţiilor oferite de grupul britanic.

    În ceea ce priveşte datele din perioada aprilie – iunie 2025 (trim. 1 din anul fiscal 2026), grupul Vodafone a raportat că din cei 6,319 milioane de clienţi de telefonie mobilă 61,5% erau clienţi cu contracte de abonament. Evoluţia netă a numărului de contracte de abonamente a fost una negativă – o scădere de 60.000 – în condiţiile în care compania a deconectat 57.000 de cartele sim „cu valoare zero”, conform datelor comunicate de grup. Pe de altă parte numărul de cartele preplătite a înregistrat o creştere netă de 309.000 unităţi, conform aceleiaşi surse.

    Venitul mediu lunar total pe client (ARPU) pentru serviciile de telefonie mobilă a fost de 6,5 euro, faţă de 6,3 euro în urmă cu un an şi 6,6 euro în trimestrul anterior.

    Consumul de date mobile a fost de 247.126 TB de date în trimestrul analizat, mai mare cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior.

    Pe de altă parte, pe segmentul de clienţi pentru serviciile de internet fix Vodafone România a raportat un număr de 671.000 de clienţi, în scădere cu 5.000 de contracte. Numărul de clienţi pe acest segment, unde Vodafone a intrat puternic odată cu achiziţia companiei de cablu UPC, a scăzut constant în ultimii ani.

    Vodafone nu mai publică date despre evoluţia numărului de clienţi pentru serviciile TV şi nici despre venituri. Grupul britanic menţionează doar că veniturile din România pe segmentul consumer au scăzut în perioada analizată, la fel ca în Portugalia, evoluţie care a afectat creşterile înregistrate pe segmentul business în clusterul de ţări din care face parte România.
     

  • Revoluţie pe patru roţi: Uber investeşte 300 de milioane de dolari în Lucid pentru a lansa 20.000 de robotaxiuri electrice în SUA

    Uber pariază masiv pe viitorul mobilităţii autonome, anunţând o investiţie de 300 de milioane de dolari în producătorul de vehicule electrice Lucid Motors, într-un acord strategic menit să pună în circulaţie mii de SUV-uri robotizate în marile oraşe americane începând cu finalul anului viitor, informează Reuters.

    Conform declaraţiei comune a celor două companii, la care se alătură şi startup-ul de tehnologie autonomă Nuro, Uber va achiziţiona şi opera peste 20.000 de SUV-uri Lucid Gravity echipate cu tehnologie de conducere autonomă, în decursul a şase ani, începând din 2026. Primele unităţi vor fi lansate într-un important oraş din SUA, încă neprecizat oficial.

    Anunţul a generat un val de entuziasm pe bursă: acţiunile Lucid au crescut cu peste 26%, ajungând la 2,95 dolari, deşi rămân pe un trend negativ în 2025, cu o scădere de aproximativ 24% de la începutul anului.

    Pentru Uber, această mişcare semnalează o revenire ambiţioasă în sectorul robotaxiurilor, după ce compania a renunţat în 2020 la propriul proiect de vehicule autonome. De atunci, strategia s-a reorientat către parteneriate cu dezvoltatori de tehnologie autonomă precum Waymo şi Aurora.

    Acordul cu Lucid vine la doar câteva luni după ce Uber a semnat o înţelegere similară cu Volkswagen, prin care va introduce faimosul model electric ID.Buzz în serviciu comercial la Los Angeles în 2026.

    Totuşi, cursa către comercializarea pe scară largă a tehnologiei autonome rămâne presărată cu obstacole majore: costuri uriaşe, reglementări stricte şi anchete federale au forţat giganţi precum Cruise (subsidiară General Motors) să îşi suspende operaţiunile.

    Printre competitorii rămaşi în joc se numără Zoox, compania deţinută de Amazon, care testează un robotaxi complet autonom, fără volan sau pedale, cu lansare comercială planificată în Las Vegas în cursul acestui an.

    La rândul său, Tesla a demarat recent un program-pilot restrâns cu Model Y în Austin, Texas. Elon Musk a promis extinderea rapidă a serviciului în alte oraşe din SUA până la sfârşitul anului.

  • Aukera, cu un fond belgian în spate, vrea 2 GW în stocare şi merge mai departe cu planul de 1 GW verde pentru România: Ne propunem să fim un producător independent de energie. Avem o abordare pe termen lung

    ♦ Belgienii de la Aukera anunţau la finalul anului 2021 intenţia de a ajunge la un portofoliu de energie verde de 1 GW în România. Acum, 250 MW sunt în etapa demarării construcţiilor. ♦ Peste acest portofoliu, Aukera spune că va adăuga 2 GW de stocare, dimensiune care poziţionează compania în liga greilor din această nouă piaţă a proiectelor energetice.

    Aukera este o companie înregistrată în Belgia, în spatele căreia se află fondul belgian AtlasInvest, alături de olandezii de la Reggeborgh. AtlasInvest a fost lansat în 2007 şi este fondul care gestionează şi deţinerile americanilor de la Carlyle International Energy Partners funds, un portofoliu de 7 mld. $, în afara Americii de Nord.

    „În plus, Aukera a semnat un credit pentru capital de construcţii cu fondul american EIG în valoare de 450 milioane de euro, care vin în plus faţă de project finance la nivelul fiecărui proiect. Deci suntem bine capitalizaţi“, spune Cătălin Breaban, cofon­dator al Aukera.

    La acest moment, Aukera dezvoltă 15 GW de proiecte în cinci ţări din Europa, din care jumătate în stocare şi jumătate în generare.

    „Mai mult de 70% sunt în stadii avansate de dezvoltare. Anul acesta pregătim peste 800 MW să intre în zona de construcţie, din care peste 250 MW în România. Anul viitor vom fi cu peste 1 GW în construcţie la nivel european, ceea ce ne poziţionează în liga companiilor mari din Europa.“

    Pentru România, la finalul lui 2021 Aukera anunţa că are în plan 1 GW în proiecte eoliene şi solare, dar acum portofoliul a ajuns la 3 GW, săltat de partea de stocare.

    „În România, Aukera deţine probabil cel mai solid portofoliu de proiecte de stocare a energiei din România, cu aproximativ 2 GW în dezvoltare. Estimam că pentru primul GW vom obţine autorizaţiile de construire până la finalul acestui an. Primul nostru proiect, cu o capacitate de 250 MW/500 MWh, este deja avansat şi va deveni operaţional în cursul anului viitor.“

    Stocarea de energie devine cea mai fierbinte piaţă din sectorul energetic în contextul în care dezvoltarea proiectelor regenerabile nu mai poate avansa fără aceste soluţii. La mijlocul lunii mai, potrivit datelor Transelectrica, puterea unităţilor de stocare din România era de 240,7 MW, care putea stoca sau produce 405 MWh de energie. Potrivit datelor din piaţă, investiţia medie pentru 1 MWh de stocare poate fi evaluată la 250.000 de euro. Saltul faţă de începutul anului trecut este enorm, pentru că la acel moment România nu avea decât 16 MW. În 2023 piaţa de stocare nu exista, dar până la finalul anului ar putea depăşi pragul de 500 MW.

    „În România, avem astăzi în dezvoltare peste 3 GW de proiecte de vânt, soare şi baterii. Sunt mai multe proiecte Aukera cu ATR-uri emise, totalizând 1,6 GW.  Cele mai avansate sunt deja la faza RTB (Ready to Build). Pentru celelalte estimăm obţinerea autorizaţiilor de construire etapizat, o parte anul acesta şi restul până la finele anului viitor. În cursul acestui an vom începe construirea primelor proiecte ale noastre, totalizând 250 MW, urmând ca în cursul anului viitor să demarăm un volum şi mai mare.“

    Ca strategie de creştere, Aukera iese din logica unui dezvoltator şi adoptă poziţia unui producător de energie independent. Acest ecosistem al producătorilor independenţi, care sparg monopolul producătorilor convenţionali, a fost posibil tocmai în contextul ascensiunii energiei regenerabile, lucru perfect vizibil şi în România.

    „Aukera îşi propune să fie un producător independent de energie, iar proiectele pe care le dezvoltăm sunt, în primul rând, destinate să rămână în portofoliul nostru operaţional pe termen lung. Totuşi, în anumite situaţii putem face parteneriate sau chiar vânzări selective a unor proiecte sau active, tocmai pentru a menţine un echilibru sănătos între ţările în care activăm. De exemplu, vrem să evităm situaţii în care am avea 5 GW construiţi într-o singură ţară şi doar 500 MW în alta, motiv pentru care putem decide să vindem anumite active pentru a optimiza distribuţia geografică şi tehnologică a portofoliului nostru.“

    Deşi mai sunt provocări pe piaţa locală, care ţin de la zona de finanţare până la accesul la piaţă, abordarea Aukera privind România este pe termen lung.

    „Eforturile principale sunt îndreptate pentru a începe construcţia într-un număr de proiecte, atât de generare cât şi de stocare. Avem o abordare pe termen lung a pieţei, aşa că, pe lângă proiectele avansate, avem şi câteva proiecte în faza incipientă şi ne uităm în permanenţă după proiecte noi.“

     

     

  • Semnal de alarmă. Concedierile din IT trec la un nou ordin de mărime, câteva sute de oameni o dată. Cel mai nou caz – Amazon Iaşi cu 504 oameni de la divizia de servicii pentru retaileri. Antreprenor IT din Iaşi: Astfel de situaţii vor mai apărea. La giganţi, „deciziile se iau pe bază de Excel şi sort by price”

    ♦ Mai multe companii de IT au afişat reduceri semnificative ale numărului de angajaţi în 2024, de la câteva sute de oameni până la mai mult de 1.000 ♦ Anul acesta şi Continental a anunţat că va reduce cu aproape 900 de oameni efectivul din Timişoara.

    Câteva sute de angajaţi din Iaşi ai gigantului american din IT şi e-commerce Amazon au fost notificaţi că ar putea fi concediaţi până la finele lunii august – anunţ care pare să contureze o nouă tendinţă în industria locală de IT, în care restructurările trec de la echipe de zeci de oameni la sute sau chiar mii.

    Restructurarea de la Amazon Iaşi vine după alte anunţuri importante, precum concedierile semnificative ale Continental de la Timişoara (aproape 900 de oameni, inclusiv din roluri de cercetare & dezoltare), şi după ce odată cu publicarea bilanţurilor contabile la Ministerul Finanţelor au început să apară cifrele restructurărilor făcute în tăcere de mulţi giganţi de pe piaţa locală. Datele de la Finanţe arată că Amazon a renunţat şi în 2024 la aproape 400 de oameni, iar Endava la un număr de peste două ori mai mare. Sute de oameni au plecat şi de la Ness, Deloitte Tehnologie, Cognizant, Luxoft, Nokia sau Ericsson.

    Pentru angajaţii Amazon din Iaşi, vestea că vor fi concediaţi a venit într-un call cu şefii din India, a relatat pentru ZF, sub rezerva anonimatului, unul dintre angajaţii companiei. „Am fost anunţaţi printr-un live stream de către conducerea din India cum că ar fi o propunere iniţial şi ni s-a spus să ne luăm restul zilei liber, după care am primit mail în care ni s-a transmis că se discută despre soluţii pentru a diminua impactul. La momentul actual, se lucrează normal şi se aşteaptă. Nimeni nu pare a şti nimic concret“, a explicat pentru ZF situaţia unul dintre angajaţii afectaţi de restructurare.

    „504 oameni sunt vizaţi de acest plan“, a completat un alt angajat al companiei. Vestea a căzut ca un trăsnet în companie. „Impactul a fost uriaş, colegii mi-au spus că ieri plângeau oameni la birou, au rate la bănci, părinţi singuri, persoane bolnave, plus că la momentul actual economia este cum este şi să îşi caute de lucru 504 oameni în acelaşi timp, nu e foarte încurajator“.

    Oamenii făceau mai mult de­cât să introducă date în sis­te­me, a explicat unul dintre angajaţi. „Divizia Retail Business Services lucrează cu multe ţări la nivel global, spre exemplu ţinem legătura în chat live cu vendori din ţări precum Spania si ne ocupăm de mai mult decât sa corectăm paginile de catalog, edităm comenzi dinspre ei către depozitele noastre, modificam preţuri de listă, preţuri de cumpărare de către Amazon si multe alte detalii. Majoritatea posturilor presu­pun activităţi mai complexe decât de introducere de date“.

    Într-un răspuns transmis ZF oficialii Ama­zon au precizat că nu s-a decis încă nu­mărul de oameni concediaţi, explicând că în această etapă doar au fost notificaţi oame­nii care ar putea fi vizaţi de restructurare, numă­rul final al celor care vor pleca urmând să fie decis. „În urma unei analize amănunţite, am anunţat planurile noastre care ar putea include reducerea numărului de angajaţi din echipa Retail Business Services din Româ­nia. Am informat deja angajaţii ale căror roluri ar putea fi afectate şi vom întreprin­de măsurile necesare, pentru a le proteja drepturile în timpul acestui proces“, conform declaraţiei transmise de Amazon.

    Reprezentanţi ai companiei au punctat pentru ZF că reducerile nu vizează roluri tehnice. Compania are 14 anunţuri de anga­jare active pentru sediul din Iaşi, în majori­tate pentru roluri tehnice dar şi pentru poziţii precum account manager/brand specialist pentru pieţele din Italia şi Spania, care par a fi legate de divizia de retail.

    Andrei Dănilă, CEO al companiei de dezvoltare de software Code932 din Iaşi, afirmă că asemenea anunţuri sunt de aş­tep­tat în continuare. „Din păcate, cred că astfel de situaţii vor mai apărea la jucătorii mari care au avut parte de o rezistenţă semnifica­tivă din partea echipelor atunci când au în­cercat să optimizeze procesele sau să mă­rească productivitatea. Astfel de numere (sute de oameni) fac parte, în industria IT, din categoria strategică, iar deciziile se iau pe bază de Excel şi sort by price. Sunt sigur că managementul local, cel apropiat de a­ceşti oameni aflaţi acum într-o situaţie difi­cilă, a făcut tot posibilul pentru a evita astfel de situaţii, dar să nu uităm că Amazon este o companie americană şi deciziile se iau într-un boardroom din State“.

    Concedierile vin şi pentru că industria tre­ce printr-o reaşezare, astfel că o soluţie ar fi ca firmele locale să se dezvolte pentru a absorbi aceşti oameni, spune Andrei Dănilă. „Dacă e să dăm un zoom out, solu­ţia rămâne ca firmele româneşti să crească, să absoarbă măcar o parte din această forţă de muncă şi să poată lua în considerare şi alte criterii atunci când apar astfel de crize. Sunt sigur că niciuna dintre companiile ce fac disponibilizări masive nu îşi doreşte a­cest lucru. E o reaşezare a industriei şi Ro­mâ­nia a devenit prea scumpă pentru tarife­le care se aşteaptă să vină din Europa de Est. Chiar dacă nu e corect din punctul nostru de vedere, nu cred că trebuie să ne păcălim că acest criteriu nu este unul definitoriu încă pentru companiile ce externalizează servicii aici“.