BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Bancherii văd primele semne ale crizei cu războiul la graniţă. Creditele neperformante nu vor întârzia să apară. Omer Tetik, CEO, BT: Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar

    ♦ Bogdan Neacşu, şeful ARB şi al CEC Bank: Suntem precauţi pe finanţare. Ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face faţă ♦ Flavia Popa, secretar general, BRD: Doar panica noastră poate conduce la dezastrul de care ne temem.

    Trei bancheri din bănci mari prezente pe piaţa locală au transmis prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) câteva semne ale crizei, în contextul creşterii inflaţiei şi dobân­zilor şi a războiului de la graniţă.

    Pentru perioada următoare există o estimare a creşterii numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, având în vedere majorarea do­bân­zilor, creşterea accentuată a pre­ţurilor şi războiul de lângă Ro­mân­ia, iar bancherii sunt precauţi pe par­tea de finan­ţare, însă susţin că şi-au luat măsuri pentru a face faţă, sistemul ban­car este foarte solid şi cu o lichi­ditate ex­celentă şi amintesc faptul că veni­turile românilor au crescut în ultimii ani.

    Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, estimează o creşte a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, în perioada următoare. În acelaşi timp, el susţine că veniturile din România au crescut destul de rapid în ultimii ani.

    „Estimăm că va fi o creştere a numă­rului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparaţie cu alte perioade în ultimii ani am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienţii noştri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta“, a explicat Omer Tetik.

    În cei doi ani de pandemie, rata creditelor neperformante (NPL-non-per­forming loans) a rămas la un nivel scă­zut, sub 4%.

    Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifes­tarea efectelor economice ale răzb­oiului de la graniţă, cu frânare a economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL. Dobânzile vor rămâne sus şi o să vedem o schimbare mai semni­fi­cativă la politica monetară, cu o creş­terea dobânzilor mai departe, anti­cipea­ză şeful Băncii Transilvania. „De­si­gur, vom veni cu propuneri proactive ca să depăşim împreună cu clienţii perioada dificilă“, a conclu­zio­nat Tetik.

    Reprezentanţii sistemului bancar trans­mit consumatorilor, prin inter­mediul CSALB, că se încearcă găsirea de soluţii pentru problemele întâm­pinate în relaţie cu băncile şi că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situaţii neprevăzute.

    Iar  debitorii cu credite la bancă sunt sfătuiţi să anunţe banca din timp atunci când întâmpină dificultăţi.

    Bogdan Neacşu, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO al CEC Bank, susţine că băncile sunt precaute pe partea de finanţare, dar şi-au luat toate măsurile necesare pentru a face faţă acestei perioade.

    „Vorbesc aici în numele tuturor băncilor. Nu cred că în perioada aceasta a existat vreo sincopă de funcţionare sau de servisare a clientelei noastre. Noi suntem aici ca bănci, cu toate serviciile pregătite. Nu ne-am modificat apetitul pentru risc raportându-ne şi la momentul în care a început pandemia de COVID -19 şi la acest nou episod la care trebuie să dăm dovadă că ne adaptăm. Aş spune că sistemul bancar din România a fost mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute şi care au venit fără un manual precis. Banii au fost şi sunt în continuare în siguranţă. E timpul să dovedim ceva mai multă maturitate şi mai mult raţional, cu atât mai mult în contextul actual. Şi în perioada pandemiei, şi acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu <upper running>, mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute care vin fără un manual precisî, a explicat şeful ARB.

    El a adus în discuţie şi retragerile de bani din luna martie, susţinând că panica a fost Ñnejustificatăî.

    ÑVedem foarte bine că am făcut faţă şi retragerilor de cash, deşi s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să ştie că este mult mai multă nesiguranţă să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depoziteleî, a detaliat Bogdan Neacşu.

    Şi Flavia Popa, secretar general în cadrul BRD, a amintit de frica oamenilor din ultima perioadă, care a stârnit impulsul de a scoate banii de la bancă, dar ulterior s-a observat că banii erau în continuare în conturi şi lucrurile s-au oprit atunci.

    „Au vrut să scoată oamenii bani. E ok. Şi au scos şi au scos şi au văzut că sunt bani şi nu era niciun fel de risc. Atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră uneori poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid, are o lichiditate excelentă şi are toate resursele să facă faţă unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când cineva ne dă încrederea trebuie să i-o întoarcem neştirbită. Pentru acest lucru, dincolo de rolul nostru ca oameni, avem reglementări clare. Dacă aţi şti câte stress testuri facem, ce scenarii de criză, ducem lucrurile în extrem şi acolo, în acel extrem, încă avem un buffer, încă avem un loc în care putem să ne mişcăm. Acesta este rostul. Bancherii cu ce se ocupă până la urmă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine şi să găsească soluţiiî, a spus Flavia Popa de la BRD.

    În primele trei luni din 2022, aproximativ 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere, însemnând depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părţi, şi 122 au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile sau IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.

    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o creştere a numărului de cazuri soluţionate prin hotărâri, care au implicat negocieri intermediate de conciliatorii Centrului şi finalizate cu success. Astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul primelor trei luni (T1) din 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022, în creştere cu 62%.

    În acelaşi timp, T1/2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate din întreaga perioadă de activitate a Centrului.

    Totodată, în primele trei luni ale anului, din cele 122 de cereri soluţionate amiabil, 24 cereri au fost soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 88 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluţionări amiabile a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu peste 200%.

  • Netflix se prăbuşeşte: Acţiunile celebrei platforme americane pentru filme şi seriale coboară cu 36% la Bursa după ce numărul de clienţi a început sa scadă

    Acţiunile companiei de video streaming Netflix scădeau cu 36% astăzi, la 18:00, ora României, adică la o oră şi jumătate de la începutul şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street Valoarea de piaţă a scăzut astfel cu circa 50 de miliarde de dolari, conform Yahoo Finance.

    De la începutul anului, declinul suferit de acţiuni atinge 62,6%.

    Societatea a fost unul dintre cei mai mari câştigători din timpul pandemiei de coronavirus, beneficiind de măsurile de distanţare socială şi restricţiile de circulaţie aplicate în timpul crizei sanitare.

    Totuşi, odată cu relaxarea regulilor anti-Covid, gigantul american a înregistrat creşteri modeste ale numărului de abonaţi şi a oferit estimări sub prognozele analiştilor, fapt ce s-a reflectat şi în evoluţia pe bursă.

    Mai mult, compania a anunţat ieri prima pierdere de abonaţi din ultimul deceniu.

    În intervalul ianuarie-martie 2022, Netflix a pierdut circa 200.000 de abonaţi pe fondul inflaţiei, războiului din Ucraina şi concurenţei tot mai acerbe din piaţa serviciilor de streaming, spune compania. Printre cei mai mari rivali ai Netflix se numără HBO Max, Disney+, Paramount şi Apple TV+.

    Totodată, societatea ia în considerare lansarea unei versiuni mai ieftine a serviciului care să includă publicitate, după ce, de-a lungul anilor, Netflix a oferit filme şi seriale fără reclame.

    Gigantul estimează că aproximativ 100 de milioane de gospodării la nivel global îşi împart parolele conturilor de Netflix. În consecinţă, compania a sugerat că ar putea mări preţul conturilor împărţite cu alţi oameni, experimentând în acest sens în ţări precum Chile, Costa Rica şi Peru.

    Numărul de abonaţi Netflix ajunge la 222 de milioane la nivel global.

     

  • Este oficial: În 13 iunie va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi

    Integrarea Idea Bank în Grupul Financiar Banca Transilvania este în desfăşurare până în 13 iunie, când va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi.

    Banca Transilvania a anunţat astăzi primele servicii pentru clienţii Idea Bank, precum şi lansarea unui link cu informaţii utile microsite, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    Serviciile Băncii Transilvania pentru clienţii Idea Bank, valabile din 18 aprilie sunt folosirea bancomatelor BT, plata ratelor la Banca Transilvania şi un Call Center dedicat.

    Concret, de astăzi toţi clienţii Idea Bank pot folosi cardurile la ATM-urile Băncii Transilvania în aceleaşi condiţii de cost cu cele de la Idea Bank. Totodată, clienţii Idea Bank pot achita ratele aferente creditelor de la Idea Bank inclusiv în sediile BT, precum şi prin self-banking, la aparatele BT Express, pe baza codului de bare de pe documentele aferente generate de Idea::Bank. Call Center-ul dedicat este 0800 800 881, Ă40 264 308 014, ideaBT@btrl.ro.

    Într-o etapă următoare, începând cu 10 mai, clienţii Idea Bank vor primi prin e-mail şi/sau poştă o informare personalizată cu privire la toate produsele şi serviciile pe care Banca Transilvania le oferă, ca urmare a cesiunii de contracte, echivalent al celor de la Idea Bank.

    Din 14 iunie clienţii Idea Bank care devin clienţi BT vor putea accesa produsele şi serviciile exclusiv prin Banca Transilvania.

    După ce în 2015 Banca Transilvania a cumpărat Volksbank, în 2018 a cumpărat Bancpost, ERB Retail Services şi ERB Leasing, iar în 2021 a achiziţionat Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    În octombrie 2021 Banca Transilvania anunţa că a finalizat achiziţia întregului pachet de acţiuni deţinut de către polonezi de la Getin Holding în capitalul social al Idea Bank, precum şi a participaţiilor în capitalul social al Idea Leasing IFN şi Idea Broker de Asigurare. Finalizarea tranzacţiei prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, a preluat pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la entităţile Idea pe piaţa românească a intrat în linie dreaptă, după primirea aprobărilor de la Consiliul Concurenţei şi BNR, şi acum se realizează finalizarea operaţiunilor.

    Idea Bank va rămâne entitate juridică, parte din Grupul Financiar BT, va avea brand nou şi va deveni hub digital în cadrul căruia vor fi dezvoltate soluţii de banking online.


     

     

  • BCR lansează un asistent virtual, ADA, care oferă antreprenorilor suport pe programele de finanţare, inclusiv fonduri europene şi naţionale, dar şi informaţii despre produsele sau serviciile deţinute de clienţii persoane fizice

    Banca Comercială Română (BCR) anunţă lansarea chatbot-ului ADA, asistentul virtual care oferă informaţii atât pe zona de activitate de retail, cât şi pe cea corporate.

    Proiectul implementat de BCR reprezintă o schimbare pentru asistenţa virtuală bancară, fiind primul chatbot din România care asigură şi suport pe programe de finanţare şi răspuns instant antreprenorilor în legătură cu fondurile europene şi naţionale relevante pentru afacerea lor, spun reprezentanţii băncii într-un comunicat.

    În plus, asistentul virtual BCR oferă asistenţă generală, dar şi informaţii personalizate despre produsele sau serviciile deţinute de clienţii persoane fizice.

    „ADA este rezultatul modului de lucru agil din BCR, dar şi a felului în care putem utiliza transformarea digitală, ca să fim mai eficicienţi şi mai receptivi la nevoile clienţilor”, spune Cristian Mustaţă, Director Executiv Adjunct, Distribuţie Retail BCR.

    ADA are la bază platforma conversaţionala Druid, care oferă instrumente bazate pe inteligenţă artificială, ceea ce permite oferirea de noi experienţe digitale.

    Asistentul virtual este un sistem evolutiv, care învaţă şi se perfecţionează cu ajutorul fiecărei conversaţii, după ce în perioada de implementare şi testare a fost expus la peste 25.000 de posibile întrebări.

    Pentru antreprenori oferă, în mai puţin de zece minute, informaţii cu privire la opţiunile de dezvoltare a unei afaceri sau de accesare a unor finanţări din fonduri europene şi naţionale.

    „ADA reprezintă o premieră pentru industria bancară din România, fiind primul chatbot care oferă informaţii despre programele de finanţare disponibile, atât europene, cât şi naţionale. Prezintă variantele potrivite, în funcţie de profilul şi sectorul de activitate al firmei, şi ne ajută în activitatea de consiliere a clienţilor. Toate aceste informaţii, disponibile în orice moment al zilei, şi răspunsurile simple la preocupările companiilor sunt un alt pas important pe care îl facem pentru dezvoltarea mediului antreprenorial şi susţinerea absorţiei de fonduri nerambursabile”, explică Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanţare BCR.

    În următoarea perioadă, ADA va învăţa să ajute clienţii cu operaţiuni de tip self service şi cu răspunsul pentru orice întrebare pe care o vor adresa.

    Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală – retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital, precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.

     

     


     

     

  • Războiul creşte panica în rândul populaţiei: Cererea de adăposturi subterane a explodat în urma conflictului dintre Rusia şi Ucraina

    În două decenii, Minus Energie a construit un total de 50 de adăposturi subterane. În ultimele două săptămâni, producătorul italian de buncăre a primit 500 de noi cereri din partea clienţilor, a raportat New York Times.

    O creştere a cererii de adăposturi subterane după invazia Ucrainei de către Rusia a fost resimţită şi de companiile cu sediul în SUA, au declarat trei producători pentru Insider, în februarie.

    În mod obişnuit, astfel de adăposturi au fost cunoscute ca o plasă de siguranţă neconvenţională pentru cei bogaţi şi paranoici. În contextul crizei din Ucraina şi a ameninţărilor lui Vladimir Putin, două companii europene au declarat pentru Times că baza lor de clienţi s-a extins semnificativ, dincolo de cei bogaţi, până la oamenii din clasa muncitoare.

    „Oamenii bogaţi nu au aceste temeri, având adesea avioane sau elicoptere care sunt deja o cale de evacuare validă pentru ei”, a declarat proprietarul Minus Energie, Giulio Cavicchioli, pentru Ansa, principalul serviciu de televiziune din Italia. „În majoritatea lor, clienţii sunt proprietari de afaceri mici, comercianţi şi informatori în domeniul sănătăţii”.

    Preţul celui mai mic buncăr al Minus Energie începe de la 32.000 de dolari, costând între 1.300 şi 2.100 de dolari pe metru pătrat, potrivit site-ului companiei.

    Gary Lynch, directorul general al companiei Rising S din Texas, specializată în adăposturi de supravieţuire, a confirmat o creştere a substanţială a numărului de apeluri telefonice care solicită informaţii despre buncărele subterane ale companiei.

    Lynch a confirmat pentru Insider că Rising S a vândut cinci buncăre pe 24 februarie, la preţuri cuprinse între 70.000 USD şi 240.000 USD. El a spus că Rising S Company vinde în mod normal între două şi şase buncăre pe lună, vânzările scăzând de obicei iarna.

    „Rusia este o superputere, iar ameninţarea ca o superputere să intre în conflict cu noi reprezintă un subiect extrem delicat”, a declarat Lynch. „Astăzi, încă mai există oameni în viaţă care îşi amintesc de criza rachetelor din Cuba”.

  • Deloitte: Abilităţi analitice devin mai importante decât competenţele creative pe zona de marketing, în majoritatea industriilor, în contextul utilizării unui volum foarte mare de date despre consumatori

    Directorii de marketing din întreaga lume vor să angajeze specialişti care deţin mai multe abilităţi analitice, în contextul utilizării unui volum foarte mare de date, potrivit unui raport realizat de Deloitte, considerând că aceste cunoştinţe  devin mai importante decât competenţele creative în majoritatea industriilor– tehnologie, media şi telecomunicaţii (34% faţă de 23%), servicii financiare (27% faţă de 18%), energie şi produse industriale (24% faţă de 16%) -, cu excepţia domeniului produselor de larg consum (18% faţă de 30%).

    Raportul subliniază, de asemenea, că o combinare a acestor competenţe va necesita atenţie sporită din partea directorilor de marketing pentru a asigura o colaborare mai bună în cadrul echipelor, atât pe plan intern, cât şi extern, în contextul în care doar 25% dintre participanţii la studiu acordă prioritate colaborării, o pondere mai mică comparativ cu alte poziţii de top management – directori financiari (42%), directori IT (39%) şi directori generali (31%).

    Având în vedere că multe browsere web dezactivează cookie-urile de tip third party, brandurile au identificat alte modalităţi pentru a continua să interacţioneze cu consumatorii, cum ar fi trecerea la folosirea datelor colectate intern (first-party data), aspect valabil atât în cazul companiilor care au avut creştere de două cifre (61%), cât şi a celor care au scăzut (40%).

    „În ultima perioadă, trecerea de la interacţiunea fizică la una predominant digitală a fost mai rapidă, multe branduri excelând la acest capitol şi îmbunătăţind viaţa clienţilor. De exemplu, tot mai multe branduri din domeniul serviciilor financiare au implementat metode de înrolare şi de interacţiune digitală cu clienţii, iar comerţul electronic a înregistrat creşteri, devenind o modalitate tot mai utilizată de a face cumpărături. Următorul pas va fi îmbunătăţirea experienţei hibride. Acest obiectiv presupune o bună înţelegere a preferinţelor şi comportamentului clienţilor, într-o epocă în care reglementările privind folosirea cookie-urilor s-au înăsprit. Utilizarea datelor obţinute direct din interacţiunile cu clienţii devine soluţia sustenabilă şi modul în care brandurile reuşesc să personalizeze conţinutul canalelor de comunicare, să ajusteze produsele şi serviciile oferite prin integrarea reacţiilor şi sugestiilor consumatorilor. De asemenea, pentru colectarea datelor direct de la consumatori, este nevoie ca brandurile să-şi dezvolte o infrastructură care să conecteze diversele surse din care se strâng informaţii de la clienţi în timpul interacţiunii acestora cu brandul”, a spus Ruxandra Băndilă, Director Marketing şi Business Development, Deloitte România.

    Crearea şi oferirea unei experienţe dinamice, care să acorde clienţilor informaţiile şi stimulentele potrivite la momentul oportun, a devenit o prioritate pentru branduri, menţionează raportul.

    Ofertele primite de către clienţi la scurt timp după manifestarea interesului pentru produsele electronice (40%) şi serviciile bancare (32%) şi suportul oferit de către angajaţi bine informaţi în domeniile auto (39%) şi turism (31%) au fost indicate drept cele mai utile în luarea deciziilor de cumpărare.

     La polul opus, consumatorii spun că recomandările personalizate şi testările gratuite/mostrele nu le influenţează semnificativ decizia de cumpărare. În acest context, raportul sugerează directorilor de marketing să optimizeze experienţa clienţilor prin intermediul inteligenţei artificiale pentru a ajuta brandurile să răspundă nevoilor acestora în momentele potrivite.

     Raportul Deloitte 2022 Global Marketing Trends a fost realizat în rândul a peste 1.000 de directori executivi din cadrul unor companii globale şi 11.500 de consumatori din America, Africa, Europa şi Asia.

  • ANPC câştigă definitiv în instanţă în faţa Raiffeisen Bank într-un proces care viza o practică incorrectă a băncii privind dobânzile aplicat clienţilor cu credite în franci elveţieni

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat definitiv cauza prin care se constatau practici comerciale incorecte ale Raiffeisen Bank, potrivit informţaiilor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

    “S-a făcut dreptate! Da, am câştigat o lupă importantă pentru consumatorul român! Milioane de euro se vor întoarce în bugetul familiilor acestora!”, a declarant Paul Anghel, director general ANPC. În acest moment, după pronunţarea sentinţei definitive şi rămânerea în vigoare a ordinului emis de ANPC, Raiffeisen Bank trebuie să modifice contractele afectate, emise în perioada 2006-2008 şi să le aducă la nivelul momentului anterior practicii pe care o avea, inclusiv prin emiterea unui nou grafic de rambursare, cu condiţiile contractuale de la momentul semnării acestora.

    Raiffeisen Bank nu a informat, în perioada 2006-2008, în prealabil concumatorii despre viitoarele costuri ale produsului financiar, credite în lei, euro şi franci elveţieni, determinând clienţii să ia o decizie de contractare a creditelor, pe care altfel nu ar fi luat-o dacă ar fi cunoscut nivelul la care dobânda avea să crească, respectiv costurile pe care nu le-au putut preconiza.

    Acest lucru s-a întâmplat în contextual în care operatorul financiar-bancar cunoştea nivelul dobânzii pe care urma să-l aplice.

    Raiffeisen Bank a setat în sistem mărirea automată a dobânzilor, atunci când creditele împlineau un an de la acordare, justificând această practică printr-o clauză introdusă în contract, prin care să-şi justifice majorarea unilaterală a dobânzii. Ordinul emis de ANPC a fost emis ca urmare a unui control realizat în 2017, din cauza reclamaţiilor din partea Grupului clienţilor cu credite în franci elveţieni. După efectuarea verificărilor s-au constatat practici comerciale incorecte din partea băncii.

     

  • Orange începe să-şi pună în aplicare planul de integrare a fostului Romtelecom: Telekom Romania Communications renunţă la brandul german şi devine Orange România Communications

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a anunţat în urmă cu puţin timp că a demarat o nouă etapă a planului de integrare cu fostul monopol din telefonia fixă Romtelecom, al cărui pachet majoritar de acţiuni a fost preluat de le nemţii de la Deutsche Telekom şi grecii de la OTE.

    “Orange şi operatorul de servicii fixe, Telekom Romania Communications, au parcurs etape importante începând cu 30 septembrie 2021, pentru le asigura clienţilor şi partenerilor o experienţă unitară. Astfel, compania anunţă schimbarea numelui Telekom Romania Communications şi, din 28 martie 2022, unificarea principalelor canale de contact pentru clienţii ambelor companii. Aceste modificări nu au impact în oferta clienţilor, ce rămâne neschimbată.

    Telekom Romania Communications devine Orange Romania Communications

    Compania Telekom Romania Communications se redenumeşte Orange Romania Communications, ca urmare a deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor) din 10 februarie 2022. Acest pas vine după ce pe 1 ianuarie 2022 sediul social al companiei a fost stabilit în Calea Victoriei nr. 35, 010061, Sector 1, Bucureşti, România.
    Orange Romania Communications va continua să funcţioneze separat, ca o subsidiară a Orange România. Cele două companii au obiectivul comun de a fi alegerea preferată a clienţilor pentru servicii convergente pe piaţa românească, precum şi acela de a fi un partener de încredere pentru afaceri şi administraţia publică.
    Această modificare aduce schimbări, treptat, în forma de prezentare a facturilor clienţilor şi a detaliilor legate de numele produselor, care nu vor mai conţine brandul “Telekom”.

    Unificarea canalelor de contact pentru clienţii Orange Romania Communications

    Din data de 28 martie 2022, clienţii Orange Romania Communications vor avea acces la principalele canale de contact Orange: call center, website ori social media.
    Pentru asistenţă telefonică ei vor putea suna la 300 – serviciul clienţi, apelabil gratuit din reţelele Orange şi Orange Romania Communications, tarif normal pentru apelurile din alte reţele naţionale. În acelaşi timp, website-ul oficial pentru ambele companii va fi www.orange.ro. Informaţii privind privind procesul de tranziţie vor continua să fie disponibile pe website-ul www.HelloFix.ro.
    Pagina de Facebook Orange Romania (@orangeromania) va fi spaţiul online de întâlnire al celor care doresc să fie la curent cu activitatea, produsele şi serviciile Orange. Echipa dedicată va răspunde prompt mesajelor şi solicitărilor primite pe acest canal digital.
    În cadrul acestui proces de transformare vor fi incluse şi magazinele Telekom Romania Communications, care vor deveni treptat magazine Orange, cu aceleaşi elemente şi materiale de brand precum Orange shops.
    Detalii complete privind canalele de contact sunt disponibile pe www.HelloFix.ro, dar şi pe www.orange.ro/contact.”, conform companiei.
    „Din 30 septembrie 2021 am început să scriem împreună cu echipele noastre reunite, Orange şi Orange Romania Communications, povestea comună, cu ambiţia de a fi prima alegere a clienţilor pentru servicii convergente din România. Schimbările anunţate astăzi înseamnă parcurgerea unei etape de cunoaştere, de înţelegere a proceselor şi sistemelor, de transformare şi stabilire a unui mod de lucru care să ne permită să oferim clienţilor o experienţă unitară, superioară. Am parcurs aceşti paşi interni de aliniere pentru ca începând cu data de 28 martie să putem pune la dispoziţia clienţilor şi partenerilor noştri canale şi puncte unice de asistenţă, precum şi aceeaşi experienţă de calitate furnizată de o echipă unită şi bine pregătită. Continuăm călătoria noastră împreună cu aceeaşi dedicare şi cu obiective clare”, a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România.
     

  • Vânzările Allianz-Ţiriac au depăşit în premieră 2 miliarde de lei, în 2021, în creştere cu 55%. Business-ul cu asigurări auto s-a majorat cu 80%, până la 1,2 miliarde de lei

    Allianz-Ţiriac a încheiat anul 2021 cu prime brute subscrise în valoare de peste 2 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 55% faţă de 2020 şi un profit operaţional de 162 milioane de lei, fiind cel mai bun an din perspectiva vânzărilor, profitabilităţii şi a numărului de clienţi, a anunţat luni compania de asigurări.

    “Allianz-Ţiriac a avut nevoie de 20 de ani pentru a atinge primul miliard de lei vânzări şi doar de 5 ani pentru al doilea. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul numărului de clienţi – 20 de ani pentru 500.000 de clienţi şi doar 5 ani pentru a depăşi borna de 1 milion. Aceste ritmuri accelerate ne confirmă că vremurile în care trăim creează premise mai abrupte pentru succes şi eşec, deopotrivă. 2021 este un an istoric pentru noi, din perspectiva rezultatelor şi a iniţiativelor de creştere, printre care se numără şi premiera unei achiziţii – Gothaer România. Este un an de referinţă în construirea modelului de business adaptat realităţii de azi, dar mai ales a celei de mâine. Am învăţat împreună în ultimii doi ani lecţia sănătaţii, iar în ultimele zile lecţia păcii, şi tot împreună vom merge mai departe. Mulţumesc clienţilor, angajaţilor şi partenerilor de distribuţie care ne sunt alături şi de care vom fi alături, indiferent de situaţie. Acum, toate gândurile noastre se îndreaptă spre Ucraina”, a spus Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac.

    Contextul de piaţă, în special din zona RCA, a avut un impact semnificativ asupra activităţii în 2021. Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate pe segmentul asigurărilor RCA, viaţă şi asigurări de călătorie. Business-ul cu asigurări auto s-a majorat cu 80%, până la 1,2 miliarde de lei. Subscrierile totale din asigurări de viaţă s-au majorat cu aproximativ 40% şi au depăşit 277 milioane de lei. Vânzările de asigurări de locuinţă au avansat cu peste 20%, în timp ce în cazul asigurărilor de călătorie subscrierile s-au triplat.

    Potrivit companiei, asigurările RCA au atins un echilibru în 2021 în portofoliul Allianz-Ţiriac, rata combinată coborând uşor sub nivelul de 100%. ”Propunerea de plafonare a tarifelor pune însă în incertitudine aşezarea pieţei pe o traiectorie corectă în 2022. Insuficienţa primelor în raport cu acoperirile de milioane de euro, tolerarea derapajelor unor service-uri auto sunt adevăratele probleme ale pieţei. În lipsa corecţiilor, clienţii sunt cei care suferă”.

    Despăgubirile plătite în 2021 s-au ridica la  aproximativ 768 milioane de lei, 11% mai mult faţă de 2020. Cea mai mare s-a ridicat la aproximativ 7 milioane de lei şi a fost plătită în urma unui incendiu produs la instalaţia electrică a unei hale care a afectat în totalitate stocul de marfă al companiei asigurate.

  • Ce dobânzi oferă băncile pentru credite de consum. Dobânzile pentru un credit de nevoi personale încep de la 6,45% şi ajung până la 17,49%

    ♦ Dobânda pe care băncile o oferă la creditele de consum diferă în funcţie de opţiunile pe care le accesează clientul, precum virarea venitului sau optarea pentru o asigurare de viaţă ♦ Pe baza datelor colectate de comparatorul online de servicii financiare Conso, cele mai mici dobânzi la un credit de nevoi personale îl oferă BRD, Banca Transilvania şi Garanti BBVA, în timp ce la polul opus, UniCredit, Raiffeisen şi ING au dobânzi de peste 10%.

    Dobânzile oferite de bănci la creditele de consum încep de la 6,45% şi pot ajunge până la 17,49%, în funcţie de opţiunile pe care clienţii le accesează, dar şi a anumitor criterii care ţin de politica băncii şi de bilanţul fiecărei bănci.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că sunt cazuri în care băncile încearcă să atragă mai mulţi clienţi prin forţarea dobânzii la un nivel mai mic.

    „Sunt mai multe explicaţii. Fiecare bancă are politica ei. Cred că sunt cazuri în care băncile încearcă să atragă mai mulţi clienţi prin forţarea dobânzii la un nivel mai mic. Sunt bănci care au un bilanţ mai puternic, în sensul că au un raport foarte bun de credite şi depozite şi atunci încearcă să plaseze mai multe credite, în timp ce altele care nu stau aşa bine, devin mai scumpe la creditare. Poate că există şi diferenţe între profilul de risc al clienţilor cărora se adreseză diferite bănci“, a spus Aurelian Dochia.

    Pentru a oferi un ansamblu al plajei dobânzilor la creditele de consum, pe care băncile le practică după doi ani de pandemie în care dobânzile s-au aflat la cel mai mic nivel, ZF a colectat datele disponibile de pe Conso, comparator online de servicii financiare, în care se regăsesc dobânzile standard oferite de bănci. Astfel, pentru un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 lei, pe o perioadă de cinci ani, BRD oferă o dobândă de 6,45%, aceasta fiind cea mai mică dintre opţiunile disponibile de pe comparatorul de servicii financiare, urmat de Banca Transilvania la o diferenţă de 0,47 puncte procentuale, respectiv 6,92%, podiumul fiind completat de Garanti BBVA, cu o dobândă de 7,17%. Din punctul de vedere al dobânzii anuale efective (DAE), adică costul total al creditului exprimat în procente, care include şi celelalte comisioane pe care băncile le vor percepe, nivelul este mai mare în funcţie de fiecare bancă. Printre comisioanele pe care băncile le mai pot percepe sunt taxe de administrare a creditului, comision de analiză sau costul unei asigurări de viaţă, în cazul în care clientul optează pentru aceasta.

    Următoarea bancă din top 10 bănci cu cele mai mici dobânzi la creditele de consum este Alpha Bank, ocupantul poziţiei patru în clasament, care oferă o dobândă de 7,57%. CEC Bank se află pe poziţia a cincea în acest clasament, cu o dobândă la creditul de nevoi personale de 8,37%. Pe poziţia a şasea se regăseşte BCR cu o dobândă de 8,49%, urmat de Banca Românească pe poziţia a şaptea, cu o dobândă de 9,27%.

    Ultimele trei bănci, care se regăsec în clasamentul băncilor cu cele mai mici dobânzi la creditele de consum sunt OTP Bank, cu o dobândă de 9,29%, Idea bank cu o dobândă de 9,32% şi Patria Bank cu o dobândă de 9,85%.

    În cazul Alpha Bank BCR, OTP Bank şi Patria Bank, dobânzile prezentate sunt cele mai mici pe care băncile le pot oferi.

    În funcţie de opţiunile pe care clientul le accesează şi a altor criterii de care banca ţine cont, precum profilul clientului şi istoricul de creditare, aceasta poate ajunge la valori mai mari. De exemplu, în cazul Alpha Bank, rata dobânzii poate atinge un nivel de 15,57%, la BCR valoarea maximă este de 16,99%, în timp ce la OTP Bank şi la Patria Bank, nivelul dobânzilor pot ajunge la 17,79%, respectiv 14,7%.

    La polul opus, în top 5 bănci cu cele mai mari dobânzi la creditele de consum, nivelul dobânzilor sare de 10%, ajungând până la 17,49%, acesta fiind cazul UniCredit. Pe lângă faptul că rata dobânzii este la un nivel semnificativ comparativ cu cea mai mică dobândă la creditele de consum oferite de piaţa bancară, respectiv 6,45%, dobânda anuală efectivă, în care sunt incorporate şi costurile din comisioanele aplicate de bancă, ajunge până la 19,65%.

    Pe poziţia a doua a clasamentului băncilor cu cele mai mari dobânzi la creditele de nevoi personale se află Raiffeisen Bank, cu o dobândă de 12%, podiumul fiind completat de ING Bank cu o dobândă de 12%.

    Poziţia a patra din top 5 bănci cu cele mai mari dobânzi la creditele de consum este ocupată de Intesa Sanpaolo, cu un nivel al ratei dobânzii de 11,25%, urmat de Alior Bank, cu o dobândă de 11,19%.

    Creşterea dobânzilor practicate de bănci au la bază majorările succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, care în urmă cu două săptămâni a ajuns la 2,5%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale. În ultimele trei şedinţe ale Consiliului de Adminsitrare al BNR, respectiv 5 octombrie 2021, 9 noiembrie 2021 şi 10 ianuarie 2022, dobânda a fost majorată cu 0,25 puncte procentuale.