Miercuri, în şedinţa de Guvern, Executivul a hotărât ca absolvenţii de liceu, care au obţinut rezultate bune şi foarte bune la olimpiadele naţionale şi internaţionale, să primească granturi de câteva mii de euro pentru cercetare. Liceenii sunt încântaţi de decize şi vin cu idei demne de luat în seamă.
“Dacă aş avea posibilitatea să fac cercetare, aş vrea să descopăr sau să inventez o substanţă care înlocuieşte sângele, un fel de sânge artificial pentru că sunt foarte puţini donatori la noi în ţară. Eu am fobie de ace şi cred că mulţi sunt în situaţia mea şi nu pot dona sânge. Acest lichid ar trebui să conţină exact componenţa sângelui, plasma, celule. Cred că ar ajuta tare mult spitalele un astfel de lichid. Noi suntem educaţi să donăm doar câns sunt tragedii, aşa cum s-a întămplat în cazul Colectiv”, spune Ştefan, 16 ani.
Colega lui, Alexandra, ar vrea să vină în ajutorul românilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor.
“Noi, în România suntem printre ultimele locuri în Europa când vine vorba despre deşeuri, cred că ar funcţiona foarte bine. Chiar dacă nu va exista un astfel de dipozitiv la un tomberon normal, din parc, de exemplu, măcar la firma care colectează deşeurile, la groapa de gunoi, să fie un aparat care să împartă toate deşeurile care vin acolo. Şi astfel, ar ajuta mai mult la reciclare”, susţine Alexandra, 16 ani.
În schimb, Ingrid se gândeşte la o invenţie care i-ar face pe adolescenţi extrem de fericiţi, un telefon care să se încarce singur.
“Mie mi-ar plăcea să inventez telefonul care se încarcă singur. Aş începe prin a pune un dispozitiv ataşat de telefonul mobil, exact cum e bateria externă, care să funcţioneze ca motorul de maşină, adică, cu cât este folosit mai mult, cu atât să se încarce mai repede. Iar, în timp, uşor, uşor, acest dispozitiv să fie incorporat în telefon. Cred că asta este problema tuturor, în ziua de azi, cu încărcatul telefoanelor şi nu oriunde te duci, găseşti o priză. Cred că ar revoluţiona un pic piaţa telefoanelor pentru că ar fi mult mai uşor pentru toată lumea”, a povestit Ingrid.
Potrivit Hotărării de Guvern, granturi primesc absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele internaţionale sau naţionale de ştiinţe şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2017-2018.
“Grantul se acordă fiecărui candidat înmatriculat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1 (licenţă) şi, după caz, conform deciziei studentului, şi din ciclul 2 (masterat) şi are o valoare anuală stabilită în funcţie de performanţa obţinută de fiecare candidat. Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale se acordă suma de 3500 de euro pe an pentru locul 1, 3000 de euro pe an pentru locul 2, 2500 de euro pe an pentru locul 3. Iar pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă suma de 2500 de euro pe an pentru locul 1, 2000 de euro pe an pentru locul 2, 1500 de euro pe an pentru locul 3” , reie din Hotărârea de Guvern.
Reprezentanţti elevilor văd cu ochi buni noul ajutor financiar oferit de stat şi speră că elevii vor şi stimulaţi să înveţe mai bine şi să participe la olimpiade şi concursuri.
“Întotdeauna am militat pentru motivarea elevilor care au avut rezultate excepţionale la învăţătură şi să rămână în România pentru că este de interesul nostru ca oamenii de calitate să rămână în ţară. Nu este de ajuns să motivăm doar elevii, ci trebuie să investim foarte mult şi în tot ce înseamnă infrastructura de cercetare. Degeaba dăm bani unor oameni atâta timp cât ei nu pot să aplice ceea ce ar trebui să-şi cumpere pe banii aceştia. Trebuie să se înţeleagă ce investiţii ar trebui făcute pentru cercetare şi ce granturi ar putea să primească cercetătorii. Sunt unele dintre cele mai mari sume oferite de Guvern tinerilor şi sunt bine venite chiar dacă sunt micuţe la momentul acesta, însă orice stimulent este bun”, a declarat pentru MEDIAFAX, Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Chiar dacă un absolvent de liceu a obţinute rezultate deosebite la olimpiade, nu este suficient pentru a intra în posesia granturilor. Hotărârea de Guvern spune că “studentul va avea obligaţia de a promova studiile universitare pe perioada grantului pentru ciclul 1 (licenţă), respectiv, pentru ciclul 2 (master) şi de a se angaja pentru o perioadă minimă de patru ani după finalizarea acestora în unităţi şi instituţii din România care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional şi de a desfăşura activităţi CDI ca angajat al acestora”.
“Dacă ar fi să privim dintr-un punct de vedere ideal, nu cred că este normal să fie condiţii pentru că România este în Uniunea Europeană, avem o piaţă liberă şi decizia fiecărui tânăr de a sta sau de a pleca din ţara lui cred că depinde doar de el şi nu ar trebui să vină statul cu anumite constrângeri. Însă dacă ne uităm la valoarea sumelor de bani şi la interesul major pe care România îl are pentru a ţine tinerii în ţară, cred că patru ani sunt o perioadă de timp acceptabilă”, a explicat Vlad Ştefan.
Potrivit Comisiei Europene, “România este un inovator modest. Performanţa inovării a crescut până în 2010, după care a scăzut. Performanţa inovaţiei, în 2015, era la un nivel semnificativ mai mic decât în 2008. În timp, performanţa relativă s-a înrăutăţit de la aproape 50%, în 2008, la 34,4%, în 2015”.
Tot de pe site-ul Comisiei Europene reiese că imediat deasupra noastră sunt bulgarii, care au o activitate ştiinţifică cu aprope 10% mai mare decât în România. Iar înaintea Bulgariei sunt Croaţia şi Lituania cu un procent de 54%. Dintre ţările europene, Suedia investeşte cel mai mult în cercetare şi a reuşit în 2015 să urce până la 135%.
Bugetul României pentru 2017 alocă domeniului de cercetare doar 0,22% din PIB, adică, 1,76 miliarde de lei, cu 22 de milioane mai mult decât în anul precedent. Guvernanţii şi-au propus însă ca până în anul 2020, banii pentru această ramură să crească până la 1%.