BusinessMagazin

Tag: ccr

  • Ponta, reacţie la îngrijorările externe: România este o ţară stabilă, Guvernul va respecta deciziile CCR

    El a asigurat că România va respecta standardele europene ale unui stat de drept, precum şi toate deciziile Curţii Constituţionale din perioada următoare, pe care le va pune imediat în aplicare. Ponta a asigurat din nou că România îşi va îndeplini şi obligaţiile din acordul cu FMI şi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie.

    Ponta a anunţat că săptămâna viitoare va pleca la Bruxelles pentru a garanta oficialilor Comisiei Europene şi Parlamentului European că România este un stat de drept, cu justiţie independentă.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Săriţi, e dictatură-n România!

    De fiecare dată când aşa-zisa stângă sau aşa-zisa dreaptă reuşesc să-şi promoveze vreo iniţiativă în Parlament, în Guvern, în Justiţie sau la CCR, adversarii ripostează identic, reclamând că s-a dat o lovitură de stat care va aduce o teroare mult mai rea decât cea comunistă şi afurisind poporul că nu iese în stradă să răstoarne fie dictatura lui Băsescu, fie dictatura lui Ponta.

    De fapt, avem acelaşi ping-pong cu instituţii şi oameni specific schimbărilor de putere din anii electorali. Am avut ordonanţa ICR, 3 miniştri loviţi de ANI, preluarea Monitorului Oficial de către Guvern, judecarea la DNA a medicilor lui Adrian Năstase, gonirea PDL din CA al TVR, restrângerea atribuţiilor CCR asupra deciziilor Parlamentului şi simplificarea de către Parlament a demiterii preşedintelui, verdictele CCR privind uninominalul pur într-un tur sau cine reprezintă ţara la Bruxelles.

    Instituţiile de mai sus ajung, rând pe rând, victime colaterale într-un meci unde neputinţa de a-l deposeda pe adversar de mingi duce la obsesia de a distruge chiar mingile. Nu altceva înseamnă ameninţările USL cu desfiinţarea ANI, a DNA sau a CCR, campaniile de demitere a premierului sau pisica zilnică a suspendării arătată preşedintelui. Dar lupta politică de acum e mai violentă nu fiindcă s-a instaurat brusc o dictatură, ci fiindcă e rezultatul combinat al inovaţiilor instituţionale şi legislative cu care toate partidele, pe rând, au urmărit să se protejeze suplimentar de asaltul rivalilor după fiecare schimbare de ciclu electoral.

  • Legea uninominalului pur este neconstituţională, a decis CCR

    “Legea în întregul său a fost declarată neconstituţională”, a susţinut Zegrean, întrebat despre decizia judecătorilor în cazul votului uninominal. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    CCR a discutat, miercuri, sesizarea PDL în cazul legii privind sistemul uninominal de vot propusă de USL, care prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat şi prin care pragul electoral a fost eliminat. PDL a depus, în 31 mai, la Curtea Constituţională sesizarea privind legea uninominalului pur, iniţiată de Victor Ponta şi Crin Antonescu.

    Contestaţia PDL împotriva legii uninominalului iniţiată de USL a fost depusă “la mişto” şi reflectă serviciile celor mai proşti jurişti sau o uriaşă ipocrizie, deoarece sistemul parlamentar poate fi modificat doar prin revizuirea Constituţiei, nu printr-o simplă lege, spunea atunci premierul Victor Ponta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • CCR a decis: preşedintele Băsescu merge la Consiliul European

    Iată comunicatul CCR:

    “În şedinţa din ziua de 27 iunie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat cererea formulată de Preşedintele României privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

    La şedinţa de judecată au participat, din partea Preşedintelui României, domnul Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial, iar din partea Guvernului, primul-ministru, domnul Victor-Viorel Ponta, împreună cu ministrul justiţiei, domnul Titus Corlăţean, şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Mircea Duşa.

    În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din delegaţia care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012.

    În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.

    Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României şi Guvernului.”

  • Glonţul de argint tras de Adrian Năstase

    Cu atât mai mult a contat momentul emoţional al spitalizării lui Năstase, care s-a dovedit factorul declanşator al unei înfruntări decisive între palatele Victoria şi Cotroceni, pe care până acum n-au putut-o amorsa nici presiunea de revanşă a PC şi a unora dintre fanii USL, nici ciondăneala despre cine reprezintă România la Consiliul European şi nici chiar scandalul plagiatului lui Victor Ponta.

    Premierul Ponta, cel mai mare obstacol de până acum în calea dorinţei colegilor săi de a porni suspendarea preşedintelui, şi-a dat frâu liber furiei şi acuzaţiilor la adresa lui Traian Băsescu, nesfiindu-se nici să presupună la spital că acesta e fericit fiindcă Adrian Năstase s-a împuşcat. În aceste condiţii, ameninţarea liderului PNL, Crin Antonescu, că preşedintele va fi suspendat imediat dacă nu va semna fără condiţii numirea lui Puiu Haşotti ca ministru al culturii, împreună cu declaraţia că “nici eu, nici Victor Ponta nu suntem dispuşi să mai permitem înjosirea unor oameni care n-au altă vină decât că fac politică”, consfinţeşte intrarea confruntării Băsescu-USL într-o nouă fază.

    Unde va duce ea? Săptămâna trecută, Senatul a decis că preşedintele statului poate fi demis cu majoritate simplă la referendum şi se pregăteşte acum să interzică CCR să se pronunţe asupra deciziilor Parlamentului, ceea ce ar face imposibilă contestarea la CCR a unui verdict parlamentar favorabil suspendării.

  • Gitenstein: Felicit Parlamentul pentru adoptarea Legii ANI, sper ca va corespunde standardelor CC

    “Vreau sa felicit Parlamentul Romaniei pentru ca ieri (marti –
    n.r.) a adoptat noua lege a Agentiei Nationale de Integritate.
    Romania a facut un pas important in directia asigurarii existentei
    unei agentii care sa verifice averile demnitarilor. Acest factor
    crucial in lupta impotriva coruptiei corespunde obligatiilor
    Romaniei in calitate de membru al UE si asigura transparenta
    necesara, asteptata de catre companiile americane si straine
    prezente in Romania, precum si de catre cetatenii romani”, a
    sustinut ambasadorul SUA, potrivit unui comunicat al misiunii
    diplomatice remis agentiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea ANI a trecut de Parlament. Senatorii au baut “cucuta” din interes national

    Actul normativ care ii obliga pe toti cei care detin functii de
    demnitate publica sa-si declare intreaga avere, de la case, la
    bijuterii si conturi si instituie comisii speciale de ancheta a
    strans 78 de voturi pentru si o abtinere, primind astfel unda verde
    pentru a fi promulgata de presedinte.

    In mai bine de doua ore de dezbateri, senatorii au reintrodus in
    textul de lege obligativitatea declararii averilor si in cazul
    liderilor sindicali si au reusit sa se contreze pe tema
    transparentei parlamentului, a eficientei agentiei si a
    incompetentei inspectorilor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Emil Boc: Legea ANI da posibilitatea demnitarilor sa dea socoteala cu privire la averea pe care o au

    “Avem o majoritate la limita, e adevarat. Dar, repet, Legea ANI
    este o lege a Romaniei si pentru transparenta averilor demnitarilor
    si fiecare va trebui, in raport cu propriul electorat care l-a
    ales, sa arate votul, daca sustine sau nu transparenta declararii
    averilor demnitarilor”, a declarat Emil Boc. El a sustinut ca
    aceasta lege nu apartine unui partid, nu reprezinta doar
    Guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeana va publica un nou raport privind justitia din Romania in vara lui 2011

    “Comisia cere Romaniei sa stabileasca o relatie de cooperare
    constructiva intre diferitii actori din sfera politica si din cea
    judiciara si sa dovedeasca o mai mare determinare in reforma
    judiciara”, se arata in documentul Comisiei Europene.

    Oficialii UE mentioneaza ca pentru a reusi in acest demers, este
    nevoie de eforturi sustinute din partea Romaniei, Comisiei Europene
    si a altor state membre.

    “Comisia va continua sa sprijine demersul Romaniei si va publica
    urmatorul raport privind progresele in vara anului 2011”, se mai
    arata in document, la capitolul “Concluzii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare a averilor

    Autorii documentului afirma totodata ca noua lege “limiteaza
    transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor
    si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care
    protejeaza impotriva coruptiei”. Totodata, in opinia autorilor,
    modificarile aduse Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI)
    “intrerup evolutia incurajatoare a institutiei”.

    “Aceste realizari (ale ANI, n.r.) sunt amenintate de schimbarile
    negative ale legii privind ANI, care au fost adoptate la 30 iunie
    ca raspuns la o hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala a
    Romaniei. Curtea Constitutionala considera ca ANI a devenit o
    institutie cu caracter cvasijudiciar, incalcand astfel prevederile
    Constitutiei, ca prin publicarea declaratiilor de avere si de
    interese se incalca dreptul la viata privata si ca prin confiscarea
    bunurilor nejustificate nu se respecta nici prezumtia dobandirii
    legale a bunurilor, nici interdictia de confiscare a unor astfel de
    bunuri. Modificarile la legea privind ANI, care au fost adoptate de
    Parlament ca raspuns la hotararea Curtii Constitutionale, elimina
    posibilitatile de sanctionare a neconcordantelor intre bunurile si
    veniturile identificate si, implicit, posibilitatea controlarii
    averilor dobandite de demnitari si de functionari pe perioada
    exercitarii unor functii publice”, afirma oficialii CE in raportul
    publicat marti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro