BusinessMagazin

Tag: cafea

  • Ce cafea trebuie să bei pentru cea mai mare doză de energie

    Este luni, încă mai visezi la pat, dar ai treabă de făcut? Atunci trebuie să apelezi la o cafea, însă ce fel de cafea îţi dă cea mai mare cantitate de energie?

    Un espresso conţine între 45 şi 75 de miligrame de cofeină la fiecare 28-29 de grame. Spre comparaţie, o cafea obşinuită are 20 de miligrame de cofeină la aceeaşi cantintate. Aşadar un espresso de 60 ml conţine 150 mg de cofeină, o cafea de 350 ml conţine 240 mg, pe când o cafea de 590 de ml are 400 mg de cofeină, potrivit Business Insider.

    Trebuie reţinut că diferite specii de cafea au niveluri de cofeină diferite. Boabele de cafea robusta au aproape de două ori mai multă cofeină decât boabele de cafea arabica. Pentru a obţine cel mai ridicat nivel de cofeină apa trebuie să aibă o temperatură între 90-96 de grade celsius, de aceea cafelele reci (ice coffee) au mai puţină cofeină decât cafeaua obişnuită.

    Aşadar modul eficient de a obţine cea mai mare doză de energie este să comanzi un espresso dublu realizat din boabe de cafea robusta.

    O ceaşcă de cafea de 354 ml numită “Death Wish Coffee” ar avea mai mult de 700 de mg de cofeină!

  • Puţină mişcare nu strică nimănui

    Împreună cu artista Maira Kalman, care a gândit un traseu prin muzeu şi asigură şi prezentarea acestuia, trupa a creat The Museum Workout, care le propune vizitatorilor interesaţi să facă puţină mişcare înainte de programul obişnuit de vizitare al instituţiei, o plimbare prin muzeu în paşi de dans sau de marş şi cu tot felul de alte exerciţii, încheiată cu un bufet cu cafea, clementine şi pâine cu unt, astfel aşezate încât participanţii să le poată lua din mers.

  • Povestea omului care a reinventat cafeaua

    Ferencz Illy s-a născut în 1892 în Timişoara, când oraşul bănăţean făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Rădăcinile sale au fost mixte: tatăl – de naţionalitate maghiară, iar mama – de etnie germană. Illy a urmat studii economice la Timişoara, iar după liceu s-a mutat în Viena, unde a lucrat pentru două companii cu sediul în Transilvania până la 22 de ani, când a fost recrutat în armata austro-ungară şi a luptat pe aproape fiecare front din Primul Război Mondial.

    După război, a rămas cu sora sa la Trieste, în Italia. La sfârşitul anilor 1920, îşi luase deja un nume cu aer italian – Francesco Illy – şi s-a căsătorit cu Vittoria, o localnică, cu care a avut doi copii: Ernesto şi Hedda.

    Pe tărâmul italian a început şi povestea dintre Illy şi cafeaua ce avea să-i facă numele cunoscut şi peste secole. În primii ani a lucrat cu diverse companii ce se ocupau de vânzarea de cacao şi cafea, iar mai apoi s-a orientat către producţie şi antreprenoriat. În jurul anului 1930, Illy a inventat propria metodă de a menţine prospeţimea şi calitatea cafelei prăjite, astfel încât aceasta să fie transportată în condiţii optime către locaţii îndepărtate, în loc să fie prăjită la destinaţie. În acest timp, a stabilit chiar şi parteneriate cu fabricanţii locali de cafea.

    Trei ani mai târziu, în 1933, antreprenorul înfiinţează Illycafe, companie care deţine titlul de inventator al maşinii automate de cafea, aparat ce funcţionează pe bază de abur pasteurizat. „Illetta“, după cum a denumit-o fondatorul său, este de fapt predecesorul espresorului din zilele noastre. Francesco (Ferencz) Illy s-a stins din viaţă la 1956, la Trieste.

    După moartea sa, compania a fost preluată de fiul său, Ernesto, care a trăit până în 2008. Ernesto Illy, chimist de meserie, a moştenit şi pasiunea tatălui său pentru espresso; a lucrat într-un laborator de cercetare ce a devenit locul unde au fost descoperite peste 17 invenţii şi patente în domeniul cafelei, deţinute de compania Illy.

    Aceste patente ating aspecte variate în domeniul procesării şi preparării cafelei. Illy deţine trei din cele mai importante şapte inovaţii din domeniul cafelei din ultimii 100 de ani: tehnica presurizării, sistemul E.S.E – easy serving espresso – şi invenţia Illetta.

    În 2005, CEO şi preşedinte al Illycafe a devenit Andrea Illy, fiul lui Ernesto. Sub conducerea lui, compania s-a extins la nivel global de la 29 de ţări la peste 100 de ţări, iar veniturile au înregistrat o creştere de peste 130%. Andrea Illy a deţinut conducerea companiei până anul trecut, când Massimiliano Pogliani a fost numit CEO, iar Andrea Illy şi-a păstrat poziţia de preşedinte. Cea de-a patra generaţie a familiei Illy a făcut primii paşi în implicarea în afacere, fiii lui Andreea Illy – Andrea şi Ricardo – având diverse contribuţii în strategie, dezvoltare, vânzări sau comunicare. Ultimele date financiare ale firmei arată un venit consolidat de 437 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, şi EBITDA de 66,4 milioane de euro, mai mare cu 7% faţă de 2014.

    Espressorul modern este o invenţie revendicată de Ungaria, ţară care îl promovează pe Illy; steagul cu roşu, alb şi verde se află arborat pe clădirea companiei din Trieste. În România, brandul Illy se găseşte prin intermediul distribuitorilor şi puţini români ştiu că Francesco Illy s-a născut şi şi-a petrecut copilăria la Timişoara.

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Metoda artistică la care doi români s-au gândit pentru a vinde mai multă cafea. Totul a început întâmplător

    Discuţia cu Cătălin Stoica, unul dintre fondatorii Cappucino Story, începe cu o incursiune referitoare la gradul de relaxare din momentul în care se comandă cafeaua – potrivit lui, formalităţile trebuie să existe exclusiv între persoanele oficiale, iar între el şi clienţii săi nu sunt necesare. Socializarea reprezintă pilonul pe care şi-au dezvoltat coffee point-ul (denumirea folosită de ei pentru spaţiul de 27 mp unde îşi dezvoltă afacerea) şi prin care îşi păstrează cei circa 2.000 de clienţi recurenţi proprietarii Cappucino Story. Cei doi Cătălin – Cătălin Stoica şi Cătălin Jianu – sunt atât fondatorii afacerii , cât şi singurii angajaţi. Fac totul, de la prepararea cafelei, la spălatul vaselor şi, cel mai important, la desenarea manuală a paharelor, prin care şi-au câştigat popularitatea. 
     
    Prieteni de mai bine de un deceniu, cei doi au lucrat în HoReCa peste 15 ani înainte de se hotărî să îşi facă propria afacere. Spun că au învăţat deopotrivă cum se fac lucrurile, cum nu se fac, şi, mai ales, cum şi-ar dori ei să le facă. În timp ce discutăm, se opresc să îşi salute clienţii, să îi întrebe în ce stadiu se află cu diferite proiecte – semn că nevoia de socializare speculată de ei a prins. „Mă raportez la oricine vrea să spună bună dimineaţa, vrea să bea o cafea; eu vând cuiva care are nevoie să socializeze. În străinătate, de-a lungul timpului, locurile ca acesta se numeau social place – în trecut prin Anglia era un spaţiu ca aceasta, unde se mânca, se bea cafea sau gin şi în momentul în care cineva intra acolo trebuia să spună ce veste aduce“, descrie Stoica atmosfera pe care şi-au dorit să o creeze. El spune că astfel de locuri „sociale“ sunt populare în ţările vestice, mai ales în America de Sud. „Noi suntem coffee point, nu suntem cafenea, nu suntem lounge, nu suntem espresso bar; coffee point-ul este un loc cu cafea, că el este to go, că poate să stea cineva zece minute să citească un mail sau că poate să schimbe câteva cuvinte cu cineva timp de un sfert de oră.“ 
     
    Au deschis Cappuccino Story la 1 aprilie 2015, în urma unei investiţii de 10.000 de euro; spun că nu şi-au recuperat încă suma cheltuită, iar ceea ce câştigă le permite să aibă veniturile pe care le-ar câştiga ca angajaţi. „Din businessul pe care îl facem aici, nu te poţi îmbogăţi. E ca şi cum ai avea un loc de muncă şi un salariu care să îţi asigure un trai mediu spre decent“, descriu veniturile înregistrate. În dezvoltarea Cappucino Story, găsirea locurilor cu densitate mare de oameni, dar fără chirii foarte mari a fost principala provocare. „Proprietarii au preţuri exagerate: la Unirii, de pildă, chiria ajunge la 100 de euro pe mp, dacă ai 20 mp, ajungi să plăteşti 2.000 de euro“, explică Stoica. „Locul pentru deschiderea unui astfel de spaţiu se caută, nu se alege: nu faci un loc şi aştepţi să vină lumea la tine, ci te duci în locurile unde este densitatea de oameni mai mare“, adaugă el. 
     
    Din rândul piedicilor întâmpinate, nu au lipsit nici pentru ei cele birocratice: „Taxa de alimentaţie publică pe care o plătesc pentru un an pentru locul acesta de 27 mp este aceeaşi cu cea plătită de un restaurant cu o suprafaţă de 1.000 mp, cu 600-800 locuri“, exemplifică el. Au găsit densitate mare în puncte diverse, pe care fondatorii Cappucino Story le-au luat la pas. Zilnic, au între 120 şi 150 de clienţi, iar preţurile pornesc de la 4 lei, variind în funcţie de tipul şi cantitatea băuturii. Folosesc cafea cu mărci cunoscute, pentru că „îl asigur pe clientul care va intra la mine că va întâlni acelaşi gust şi mâine, şi poimâine, că va bea acelaşi lucru în fiecare zi, iar el se va întoarce pentru aceeaşi experienţă“, spune Jianu, oferindu-mi un pahar pe care este desenat un mic elefant. 
     
    Cătălin Jianu a început să deseneze pe pahare întâmplător, în încercarea de a găsi o imagine care să le reprezinte brandul: „Voiam să personalizăm paharele şi ne gândeam să facem pentru fete ceva, pantofi, de exemplu, iar pentru bărbaţi o mustaţă; mi-am adus aminte că ştiu să desenez, am postat pe Facebook vreo două pahare, iar prietenii au început să-mi solicite diferite desene.“ De atunci, crede că a desenat cel puţin 50.000 de pahare. Cei doi îşi doresc să extindă conceptul, un prim pas în acest sens fiind deschiderea unei a doua unităţi, în 2018. „Există potenţial în continuare pe piaţă, iar dezvoltarea este benefică pentru toată lumea: vor avea de câştigat consumatorii, dar şi cei care îşi deschid un astfel de business.“

  • Antreprenorul care vinde cafea la 5 lei a ajuns anul trecut la afaceri de peste 1 milion de euro

    Cel mai dinamic business antreprenorial independent este lanţul de cafenele 5 to go. De fiecare dată când discut cu Radu Savopol, fondatorul acestuia, încep cu întrebarea „Câte cafenele aveţi acum?“, iar dacă trec mai mult de câteva zile interviul de la data apariţiei articolului, trebuie să fac încă o verificare. Lanţul 5 to go creşte atât de repede încât a evoluat de la lansare (când a definit conceptul cafelei cu preţ fix), în 2015, la 37 de coffee shop-uri (majoritatea dezvoltate în regim de franciză), la care se vor adăuga în curând încă cinci. Cifra de afaceri pe tot grupul 5 to go a ajuns la finalul anului trecut la 1,2 milioane de euro. 
     
    Antreprenorul enumeră cei mai importanţi factori legaţi de recuperarea investiţiei într-o cafenea: conceptul, calitatea, atmosfera, personalul, locaţia, designul, promovarea şi implicarea. El spune că aspectele cele mai dificile legate de dezvoltarea afacerii au fost legate de extinderea în sistem de franciză, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Paşii în afara Bucureştiului au fost cei mai complicaţi; 5 to go este prezent şi în oraşe precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Timişoara. În rândul provocărilor numeşte şi crearea unei reţele de distribuţie şi aprovizionare, precum şi crearea unei imagini „cool şi fresh a brandului“, care a necesitat multă muncă şi implicare din partea unei echipe dinamice, dar care s-a concretizat prin obţinerea mai multor premii la sfârşitul anului 2016. „Reţeaua de francizaţi este una dintre cele mai puternice din România, sunt oameni care şi-au dedicat activitatea total.“ 
     
    Birocraţia este un alt aspect care nu face uşoară dezvoltarea unui astfel de business: pentru obţinerea de avize, autorizaţii şi alte documente, 5 to go a creat o firmă externă care să se ocupe doar de aşa ceva. Afacerea operează acum cea mai mare reţea de coffee to go şi planurile mizează în continuare pe extinderea prin parteneri. Un prim parteneriat în acest sens îl au cu lanţul axat pe vânzarea de mâncare sănătoasă Fru Fru în locaţia din centrul comercial Promenada, unde 5 to go aduce conceptul de cafea, iar Fru Fru pe cel cu produse alimentare şi băuturi naturale. 
     
    De anul trecut, Radu Savopol s-a concentrat şi pe extinderea pe piaţa din Polonia. „Este o piaţă uşor diferită faţă de România: în primul rând sunt mult mai naţionalişti şi îşi susţin brandurile proprii mai mult, de aceea încercăm un parteneriat cu o companie locală.“ Planurile antreprenorului legate de concepte ce se bazează pe vânzarea de cafea nu se opresc: în curând va lansa 5 to go Coffee Spot, dedicat zonelor de retail şi centerelor de afaceri.

  • Metoda artistică la care doi români s-au gândit pentru a vinde mai multă cafea. Totul a început întâmplător

    Discuţia cu Cătălin Stoica, unul dintre fondatorii Cappucino Story, începe cu o incursiune referitoare la gradul de relaxare din momentul în care se comandă cafeaua – potrivit lui, formalităţile trebuie să existe exclusiv între persoanele oficiale, iar între el şi clienţii săi nu sunt necesare. Socializarea reprezintă pilonul pe care şi-au dezvoltat coffee point-ul (denumirea folosită de ei pentru spaţiul de 27 mp unde îşi dezvoltă afacerea) şi prin care îşi păstrează cei circa 2.000 de clienţi recurenţi. Cei doi Cătălin – Cătălin Stoica şi Cătălin Jianu – sunt atât fondatorii afacerii Cappucino Story, cât şi singurii angajaţi. Fac totul, de la prepararea cafelei, la spălatul vaselor şi, cel mai important, la desenarea manuală a paharelor, prin care şi-au câştigat popularitatea. 
     
    Prieteni de mai bine de un deceniu, cei doi au lucrat în HoReCa peste 15 ani înainte de se hotărî să îşi facă propria afacere. Spun că au învăţat deopotrivă cum se fac lucrurile, cum nu se fac, şi, mai ales, cum şi-ar dori ei să le facă. În timp ce discutăm, se opresc să îşi salute clienţii, să îi întrebe în ce stadiu se află cu diferite proiecte – semn că nevoia de socializare speculată de ei a prins. „Mă raportez la oricine vrea să spună bună dimineaţa, vrea să bea o cafea; eu vând cuiva care are nevoie să socializeze.
     
    În străinătate, de-a lungul timpului, locurile ca acesta se numeau social place – în trecut prin Anglia era un spaţiu ca aceasta, unde se mânca, se bea cafea sau gin şi în momentul în care cineva intra acolo trebuia să spună ce veste aduce“, descrie Stoica atmosfera pe care şi-au dorit să o creeze. El spune că astfel de locuri „sociale“ sunt populare în ţările vestice, mai ales în America de Sud. „Noi suntem coffee point, nu suntem cafenea, nu suntem lounge, nu suntem espresso bar; coffee point-ul este un loc cu cafea, că el este to go, că poate să stea cineva zece minute să citească un mail sau că poate să schimbe câteva cuvinte cu cineva timp de un sfert de oră.“ 
     
    Au deschis Cappuccino Story la 1 aprilie 2015, în urma unei investiţii de 10.000 de euro; spun că nu şi-au recuperat încă suma cheltuită, iar ceea ce câştigă le permite să aibă veniturile pe care le-ar câştiga ca angajaţi. „Din businessul pe care îl facem aici, nu te poţi îmbogăţi. E ca şi cum ai avea un loc de muncă şi un salariu care să îţi asigure un trai mediu spre decent“, descriu veniturile înregistrate. În dezvoltarea Cappucino Story, găsirea locurilor cu densitate mare de oameni, dar fără chirii foarte mari a fost principala provocare. „Proprietarii au preţuri exagerate: la Unirii, de pildă, chiria ajunge la 100 de euro pe mp, dacă ai 20 mp, ajungi să plăteşti 2.000 de euro“, explică Stoica. „Locul pentru deschiderea unui astfel de spaţiu se caută, nu se alege: nu faci un loc şi aştepţi să vină lumea la tine, ci te duci în locurile unde este densitatea de oameni mai mare“, adaugă el. 
     
    Din rândul piedicilor întâmpinate, nu au lipsit nici pentru ei cele birocratice: „Taxa de alimentaţie publică pe care o plătesc pentru un an pentru locul acesta de 27 mp este aceeaşi cu cea plătită de un restaurant cu o suprafaţă de 1.000 mp, cu 600-800 locuri“, exemplifică el. Au găsit densitate mare în puncte diverse, pe care fondatorii Cappucino Story le-au luat la pas. Zilnic, au între 120 şi 150 de clienţi, iar preţurile pornesc de la 4 lei, variind în funcţie de tipul şi cantitatea băuturii. Folosesc cafea cu mărci cunoscute, pentru că „îl asigur pe clientul care va intra la mine că va întâlni acelaşi gust şi mâine, şi poimâine, că va bea acelaşi lucru în fiecare zi, iar el se va întoarce pentru aceeaşi experienţă“, spune Jianu, oferindu-mi un pahar pe care este desenat un mic elefant. 
     
    Cătălin Jianu a început să deseneze pe pahare întâmplător, în încercarea de a găsi o imagine care să le reprezinte brandul: „Voiam să personalizăm paharele şi ne gândeam să facem pentru fete ceva, pantofi, de exemplu, iar pentru bărbaţi o mustaţă; mi-am adus aminte că ştiu să desenez, am postat pe Facebook vreo două pahare, iar prietenii au început să-mi solicite diferite desene.“ De atunci, crede că a desenat cel puţin 50.000 de pahare. Cei doi îşi doresc să extindă conceptul, un prim pas în acest sens fiind deschiderea unei a doua unităţi, în 2018. „Există potenţial în continuare pe piaţă, iar dezvoltarea este benefică pentru toată lumea: vor avea de câştigat consumatorii, dar şi cei care îşi deschid un astfel de business.“

  • Cel mai popular business în România

    Un tânăr emoţionat, cu părul creţ, îmbrăcat de stradă, cu tricou şi blugi, urcă pe o scenă de aproximativ trei metri pătraţi, amenajată într-unul dintre cele mai noi localuri din Capitală. Este înconjurat de alţi opt tineri, patru aşezaţi pe scaune, cu pahare de apă în faţă, iar alţi patru în picioare, în spatele lui. Cei opt poartă şorţuri şi studiază fiecare mişcare a protagonistului. După câteva secunde de concentrare, tânărul începe un spectacol ce implică zgomote, aburi şi un miros puternic de cafea măcinată. Se uită atent la cafeaua care se scurge din maşinărie, un fel de „cel mai recent model de iPhone din rândul automatelor de preparare a cafelei“.

    Toarnă apoi cu mişcări circulare lapte în cănile cu cafea. Cu feţe preocupate, cei patru care îl înconjoară iau notiţe pe clipboarduri după fiecare mişcare a sa, iar la final ceilalţi patru gustă din cafelele decorate cu frunze din spumă, proaspăt aranjate cu mâinile tremurânde ale tânărului. Expresia lor din timpul degustării seamănă cu cea făcută de oameni când efectuează operaţii matematice; urmează alte notiţe pe clipboarduri. Toată scena este filmată de audienţă. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se întâmpla în vara anului trecut, în cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist îl cheamă Adrian şi are 22 de ani. „A fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune – nu am vrut să dau la facultate, am vrut să fac ce îmi place. La început am învăţat din mers, apoi am făcut un curs în cafeneaua în care lucrez, iar acum încerc să învăţ în fiecare zi cât mai multe“, explică el pasiunea sa pentru activitatea de barista.

    Concursurile de acest tip au devenit din ce în ce mai răspândite pe plan internaţional şi, de aproximativ doi ani, şi în Capitală, odată cu popularizarea afacerilor cu cafenele. Să fii barista a devenit o profesie la care aspiră tot mai mulţi tineri, iar să deţii propria afacere în domeniu este un vis pe care mulţi şi l-au împlinit. Pe parcursul unui deceniu de la apariţia primelor astfel de businessuri, afacerile s-au „cernut“, iar obiceiul consumatorilor de a-şi bea cafeaua în oraş s-a revigorat. Piaţa cafenelelor este acum în faza de maturizare, evidenţiată mai ales de stratificarea acestei nişe – indiferent că vorbim despre dezvoltarea lanţurilor internaţionale, noile lanţuri ale antreprenorilor români, nişarea pe concepte de „on the go“ sau pe unităţi axate pe vânzarea cafelei de specialitate, adusă din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Toate acestea alcătuiesc o felie consistentă din piaţa cafenelelor şi barurilor, estimată la circa 6 miliarde de lei şi în creştere direct proporţională cu evoluţia consumului. „Estimăm că piaţa totală a cafelei are un total de aproape de jumătate de miliard de euro. Totuşi lanţurile cafenelelor de brand reprezintă aproximativ între 20 şi 25% din aceasta, adică 100-130 de milioane de euro“, explică Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks în România şi Bulgaria. El estimează numărul de cafenele din lanţurile de brand la circa 90-100 de unităţi şi crede că se vor înmulţi în continuare, ajungând la 140‑150 în următorii doi ani.

    „Piaţa cafelei în România este estimată la circa 435 milioane euro în 2016, o valoare în creştere fată de anii anteriori, determinată de o putere de cumpărare mai mare a populaţiei, de eliminarea accizei în 2016 şi de dezvoltarea lanţurilor de cafenele în ultimii ani“, sintetizează evoluţia pieţei şi Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Ea observă cum consumul a scăzut după 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare în 2015. Astfel, volumele vândute în 2016 au fost mai mari cu 2% faţă de anul anterior. „Creşterea consumului a fost influenţată de avansul puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de apariţia cafenelelor de nişă“, afirmă Ionescu. Optimismul se leagă şi de scăderea preţului mediu al cafelei în 2015 sub influenţa scăderii cotei TVA de la 24% la 9%, dar şi de eliminarea accizei la cafea în 2016. Un argument în plus pentru dezvoltarea unei cafenele de către antreprenori este subliniată de Ionescu: „Adaosurile diferă semnificativ în funcţie de tipul localului, dar sunt în mod cert de ordinul a trei cifre“, explică reprezentanta PwC.

    Chiar dacă în prezent piaţa se bazează pe consumul de cafea acasă, pe când cea „out of home“ este marcată de preţurile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, în viitor creşterile din domeniu ar urma să vină graţie consumului din oraş, tendinţă care prinde amploare.

    Sonia Năstase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor şi cafelei Nestlé Romania, a sesizat şi ea creşterile pieţei: „Piaţa de cafea a crescut constant în ultimii ani, atât în volum, cât şi în valoare. Peste 90% dintre români beau cafea acasă sau în oraş în mod regulat. Consumul de cafea continuă să aibă şi va avea încă mult timp de acum înainte foarte mult loc de creştere.“

    Country managerul Nespresso România (companie care se adresează consumatorilor, partenerilor HoReCa şi companiilor cu sedii de birouri din România) spune că piaţa românească se bucură de o dezvoltare frumoasă a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiză, fie pe design. „Din acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urbană a consumului de cafea funcţionează şi la noi, în expresii din ce în ce mai interesante. Următorii cinci ani vor fi esenţiali pentru rafinarea nişei cafenelelor“, spune Sonia Năstase.

  • De ce o să plătim în 2017 mai mult pe benzină, cafea şi pâine

    Rămân unele incertitudini, printre care noile politici ale administraţiei SUA, direcţia dolarului, dobânda Fed şi ritmul creşterii economice din China, spune Hansen. Indicele Bloomberg Commodity a crescut cu 13% anul trecut, iar factorii ce au susţinut asta sunt încă prezenţi în sectorul energetic, la metalele preţioase şi în domeniul mărfurilor agricole, acolo unde a existat presiune ani buni.

    Hansen crede că sectorul energetic va evolua lent spre niveluri mai mari de preţ. „La metalele preţioase, am putea asista la o revenire similară anului trecut, dar asta depinde de dolarul american. Mulţi analişti cred că dolarul va creşte, alţii, bazându-se pe declaraţiile recente ale preşedintelui Trump, cred că va scădea. Un dolar slab e bun pentru mărfuri”, spune analistul.

    China va continua să alimenteze cererea de mărfuri, dar nu la fel de puternic ca în trecut. Va fi un nou tip de cerere, bazată mai mult pe dezvoltarea consumului, nu pe mărfuri pentru industria grea. „Nu cred că vom avea o încetinire dramatică a creşterii economice chineze, dar datoria poate ajunge într-o bulă, ceea ce e îngrijorător. Preţurile din China cresc – din cauza monedei locale care trebuie să rămână competitivă pe plan internaţional. Dar va fi nevoie de energie în China pentru a susţine dezvoltarea clasei mijlocii, reflectată în cererea tot mai mare de automobile. Vedem cu ochi buni creşterea din China, dar trebuie să vedem şi în ce ape se vor scălda noile relaţii sino-americane”, spune Hansen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro