UPDATE ORA 10:05 – Prezenţa la vot – 4,57%
La ora 10:05, prezenţa la referendumul din capitală a fost de 4,57%, cu un total de 81.759 de votanţi. Dintre aceştia, 42.154 sunt femei şi 39.609 sunt bărbaţi.
UPDATE ORA 09:05
La ora 09:05, prezenţa la referendum a fost de 2,31%, cu un total de 41.425 de votanţi. Dintre aceştia, 20.742 sunt femei şi 20.683 sunt bărbaţi.
UPDATE ORA 08:00
La referendumul din Capitală, până acum s-a înregistrat o prezenţă la urne de 0,87%. Din cei 1.786.929 de alegători înscrişi pe listele permanente, au votat 13.722 pe listele permanente şi 1.964 pe listele suplimentare, însumând un total de 15.686 de votanţi.
UPDATE ORA 07:00
La referendumul din Capitală, urnele de vot s-au deschis la ora 07:00 şi se vor închide la ora 21:00. Sunt aşteptaţi la vot aproximativ 1,8 milioane de bucureşteni. „Dacă la ora 21:00 sunt persoane la coadă, toţi vor putea vota, dar nu mai târziu de ora 23:59”, a declarat Nicuşor Dan joi, într-o conferinţă de presă.
Aproape 1,8 milioane de bucureşteni sunt aşteptaţi duminică la referendumul local iniţiat de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.
Cele trei întrebări care se vor regăsi pe buletinele de vot de la referendumul local la care bucureştenii vor trebui să răspundă sunt următoarele:
1. Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?
2. Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită Autorizaţiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?
3. Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?
Informaţii oferite de PMB cu privire la referendumul 2024
– Alegătorii vor vota în aceleaşi secţii cu secţiile pentru alegerile prezidenţiale. Este vorba despre aceleaşi secţii care au fost utilizate la alegerile locale şi acelaşi interval de timp, începând cu 7 dimineaţa până la ora 21 seara.
– Se votează cu aceeaşi ştampilă, dar pe buletine de vot separate. Astfel, alegătorii vor primi un buletin pentru alegerile prezidenţiale şi trei buletine de vot pentru cele trei întrebări care sunt supuse votului cetăţenilor la referendum.
– Cine poate vota? Pot vota alegători care sunt cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, indiferent de momentul dobândirii reşedinţei/vizei de flotant.
– Alegătorii din Bucureşti vor vota la secţiile de vot la care sunt arondaţi, cu câteva excepţii: (membrii birourilor electorale şi toate persoanele care sunt implicate în procesul electoral – care vor vota pe lista suplimentară de la locaţia în care îşi desfăşoară activitatea, de asemenea alegătorii cu mobilitate redusă etc.) Reglementările pentru urna specială sunt aceleaşi pe care le cunoaştem. Cei care vor să aibă urnă specială trebuie să facă două cereri diferite. Una pentru alegeri prezidenţiale, una pentru referendumul local.
– Alegătorii pot alege să voteze şi la alegerile prezidenţiale şi la referendum sau doar la alegerile prezidenţiale sau doar la referendum.
– Pentru referendum există trei buletine de vot, câte unul pentru fiecare din întrebări. Nu poţi lua doar un buletin sau două dintre buletinele pentru referendum. Cine doreşte să participe la referendum va lua toate cele trei buletine de vot care conţin cele trei întrebări.
– Este interzisă fotografierea buletinului de vot.
– Despre ştampila care se aplică pe buletinul de vot al referendumului: există două căsuţe, una cu DA, una cu NU şi pentru ca votul să fie valabil exprimat trebuie aplicată ştampila fie pe DA, fie pe NU.
– Votul se încheie la ora 21:00 dar, dacă la ora 21:00 există coadă la secţia de votare, toţi oamenii care stau la coadă vor putea să voteze, dar nu mai târziu de ora 23:59.
– Pentru ca referendumul să fie validat trebuie să avem o prezenţă la vot de 30% din persoanele cu drept de vot din Municipiul Bucureşti, adică 540.000 de oameni, iar buletinele valabil exprimate să fie cel puţin 25% din numărul persoanelor cu drept de vot, deci trebuie să existe 450.000 de buletine de vot valabil exprimate.
Cele trei întrebări de pe buletinele de vot au fost selectate pentru a aborda unele dintre cele mai controversate şi discutate subiecte din administraţia locală.
Prima întrebare propune ca toate autorizaţiile de construire din Bucureşti să fie emise de Primăria Generală, în loc de primăriile de sector. Nicuşor Dan argumentează că această măsură ar permite un control mai strict al dezvoltării urbanistice, evitând construcţiile ilegale şi reglementările contradictorii între sectoare. Susţinătorii iniţiativei consideră că centralizarea ar duce la o urbanizare mai coerentă, cu reguli clare aplicabile în tot oraşul. Criticii, însă, văd în această propunere un risc de centralizare excesivă a puterii, diminuând rolul primăriilor de sector care au fost, până acum, mai aproape de nevoile locale. Mai multe voci din opoziţie au avertizat că această măsură ar putea duce la întârzieri în emiterea autorizaţiilor şi la o birocraţie crescută.
A doua întrebare se concentrează pe finanţarea administraţiei locale, sugerând ca distribuirea impozitelor şi taxelor locale să fie gestionată exclusiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Argumentul este că resursele trebuie administrate centralizat pentru a permite dezvoltarea unor proiecte strategice la nivelul întregului oraş, nu doar în anumite sectoare. În acest caz, dezbaterea se învârte în jurul autonomiei primăriilor de sector, care s-ar putea vedea limitate în alocarea fondurilor, în funcţie de priorităţile stabilite de Primăria Generală. Opozanţii măsurii subliniază că fiecare sector are nevoi specifice, iar centralizarea ar putea să nu fie cea mai eficientă soluţie pentru problemele locale.
A treia întrebare se adresează direct siguranţei tinerilor şi a fost propusă de consilierii PSD, vizând introducerea unui program de educaţie pentru prevenirea consumului de droguri în şcolile din Bucureşti. Scopul iniţiativei este de a informa elevii despre riscurile asociate consumului de substanţe interzise şi de a reduce incidenţa acestui fenomen. Propunerea vine pe fondul unei creşteri a cazurilor de consum de droguri în rândul tinerilor, problemă considerată de mulţi ca fiind ignorată prea mult timp. Există, însă, păreri diferite cu privire la eficienţa unor astfel de programe, unii părinţi şi specialişti argumentând că educaţia antidrog trebuie susţinută şi de măsuri concrete de prevenţie şi tratament pentru cei afectaţi.